RADIOIMAGISTICA

APARATULUI
OSTEOARTICULAR- curs 2
1. patologie de cauza traumatica

2. osteodisplazii

3. osteodistrofii

4. patologie infectios - inflamatorie

5. patologie tumorala

6. altele (osteonecroze, patologie metabolica etc)

 PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:
 Entorsa (neevidenta in conventional)
 Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie)
 Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-

ligamentar fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de

 ecografie si IRM
 metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)
 Ruptura
ligamentara

Fara tractiune Cu tractiune

luxatie

fractura
Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice

Clasificare:

1. dupa aspectul traiectului de fractura

Complete – presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete – solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia

anterioara/ compacta + spongioasa)

2. dupa mecanismul de producere

 Tasare

Fractura
Fractura completa incompleta

Fractura intruziva
 Diagnostic
 Radiografia:
= examen de prima intentie: simplu, ieftin,
informativ
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea
vindecarii.
Radiografia corect interpretata:
 Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca
 sediul fracturii
 aspectul fracturii (completa, incompleta,
traiecte, grad de deplasare)
 precizarea raportului cu structurile invecinate
 precizarea pozitiei fragmentelor
 la distanta de os dar in ax
 angulate
 telescopate, incalecate, angrenate
 cresterea distantei dintre fragmente prin
interpunere de parti moi
 torsionare – frecvent la nivel tibial
 stabilirea contextului (os normal/ patologic)
 traiect intraarticular (– modificare la nivelul
sinovialei si spatiului articular  anchiloza)
 leziuni asociate: hemartroza
 CT :
 evaluarea si pozitionarea 3D a
fragmentelor in focarul de fractura
 fracturile cominutive
 traiect intraarticular
 fracturile ce necesita protezare
 evaluarea interesarii partilor moi
adiacente
 evaluarea complicatiilor
(anchiloza, pseudoartroza,
osteita)
 Scintigrafia
 sensibila, dar nespecifica
 IRM:
 leziunile articulare
 cazuri incerte, fr. oculte
 compresia medulara prin fractura
vertebrala
 complicatii: osteonecroza,
algodistrofie
 Tipuri particulare de fractura
 la copii:
 fractura „in lemn
verde” – intrerupere
unilaterala a
compactei

 fractura
subperiostala –
fractura intereseaza
si spongioasa si
medulara dar
periostul ramane
indemn.

 decolarea epifizara
 Tipuri particulare de fractura

a. Fractura de oboseala/
stress
– dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian
spondiloliza a.
a. a.

a. Spondiloliza

a. Fractura maratonistului
 Tipuri particulare de fractura

b. Fractura luxatie
– se produce o deplasare a fragmentului
fracturat in apropierea unei suprafete
articulare
de regula apare la jonctiunea diafizo-
epifizara, in apropierea articulatiilor cu
mobilitate mare

b. Fractura boxerului
Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC:
1. formarea calusului fibroproteic
 organizarea hematomului intre
fragmentele de fractura sub forma
de coagul, apoi retea de fibrina
 hiperemie importanta
mobilizarea sarurilor PCa din
fragmentele implicate in focarul de
fractura
2. formarea calusului conjunctiv
RADIOLOGIC:
 dupa 7-10 zile:
 cresterea transparentei
extremitatii osoase din focarul
fracturat = demineralizare locala
 largirea solutiei de continuitate,
contururile osoase adiacente apar
sterse

 calusul e invadat de fibroblasti ce

produc fibre de colagen +
existenta de saruri minerale se  dupa 2 saptamani:
creeaza conditiile osteogenezei
 are loc o contractare a  demineralizare importanta
componentei moi, cu apropierea
segmentelor osoase implicate  linia de fractura apare mai putin
clara (“fum de tigara”)
Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC:
3. Etapa de calus osos primitiv
 la nivelul matricei conjunctive
sunt depuse saruri PCa,
realizand o structura osoasa
relativ anarhica in care sunt
prinse cele 2 extremitati
4. Calus osos definitiv
 incepe procesul de modelare
sub activitate osteoclastica
RADIOLOGIC:
 dupa 3 saptamani
 opacifiere neomogena la nivelul
focarului de fractura care
depaseste limita traiectului
 treptat, dispare solutia de
continuitate fiind inlocuita de
structura osoasa
 dureaza cateva luni, cel putin o
luna
 calusul capata aspect trabecular
 stabilirea continuitatii compactei
si reducerea volumului calusului
 Tulburari de consolidare
 Calus vicios: consolidare in pozitie
anormala
 Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
 Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6 luni
de la producerea fracturii
Mecanisme:
 distanta mare dintre fragmente
 hipervascularizatia teritoriului
 interpunere de parti moi si
distrugere de periost – rezulta
osificare si depunere de os nou
pe fiecare dintre fragmente, cu
aparitia de corticala noua spre
focarul de fractura
Radiologic:
 lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului de
fractura PSEUDARTROZA
 aparitia de os nou compact
la nivelul versantilor fracturii
 Complicatii
imediate / tardive
Infectia – in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica – complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural, scafoidul sau a

luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a fragmentului
necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic – mana si picior

(tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.

Anchiloza – complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.

Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi

Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura
ANCHILOZA OSTEONECROZA
POSTTRAUMATICA

OSIFICARI IN
PARTILE MOI
Control postoperator radiologic
 PATOLOGIE OSOASA INFECTIOASA
1. OSTEOMIELITA
 Afectiune inflamatorie
osoasa , determinata de
agenti patogeni diferiti, ce
realizeaza entitati clinice cu
evolutie si tablou radiologic
bine definite.
 Leziunea primara a
afectiunii este produsa pe
cale hematogena si are
sediul in maduva osoasa,
urmata de modificari in “tella
ossea”
 ≠ OSTEITA - inflamatia
osoasa prin inocularea
agentilor patogeni direct din
afara sau din vecinatate, nu
pe cale hematogena.
ETIOLOGIE: cei mai frecventi
agenti patogeni sunt de
natura microbiana.
- cel mai frecvent –
stafilococul auriu 80-90 %
PUNCT DE PLECARE: focar
patologic cu sediu cutanat /
sinuzal / otic/...
CONDITII FAVORIZANTE:
traumatisme, frig, rezistanta
scazuta a organismului
VARSTA: afecteaza mai ales
copiii si adolescentii.
 OSTEOMIELITA-localizare
Cel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus)

 mai rar - oase plate

 foarte rar – oase scurte
 monoostic / poliostic
 focar unic/ duble
 pe os lung – cel mai frecvent: de la metafiza la epifiza

Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie, ceea

ce duce la extindere in epifiza  in articulatie =
OSTEOARTRITA
 OSTEOMIELITA- forme

1. acuta
2. cronica
3. cronica de la inceput :
- forma condensata
- forma pseudotumorala
- abcesul central osos
Brodie
4. dupa varsta
(diferente copil – adult)
5. dupa localizare
ABCES
(os plat, os lung…) BRODIE
 FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE
 Aspect anatomo-patologic
proces inflamator  domina
fenomenul conj.-vascular
afectarea secundara a tesutului
osos
hiperemie  demineralizarea mai
ales in spongioasa , dar si in
compacta
+ inflamatia si a periostului
PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE
 Aspect radiologic
10-14 zile
 os : aspect normal
 parti moi: creste densitatea
partilor moi in vecinatatea
metafizei interesate
 dupa 10-14 zile
 os: demineralizare
difuza(spongioasa si
compacta), ce se extinde
rapid
15-20 zile + reactie periostala
unilamelara sau plurilamelara
 FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE)
 Aspect anatomo-patologic
- abcesul format difuzeaza in toate
directiile
- se produc necroze, datorita
emboliei microbiene, compresiei
vaselor (in compacta mai usor,
datorita vascularizatiei sarace si
lipsei anastomozelor)
- inflamatia periostului este intretinuta
de prezenta sechestrelor
PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE
 Aspect radiologic
- aspect patat al demineralizarii, cu
aparitia de mici zone de
osteoliza
- apar sechestre
in spongioasa- dimensiuni mici
in compacta – dimensiuni mari
Rx vizibil dupa mai multe luni (2)
- portiuni de os izolate de tesutul
din jur prin zone de osteoliza
- delimitarea de tesutul din jur:
4-6 luni
- se pot resorbi, se pot elimina
(fistule)
- reactii periostale din ce in ce mai
bogate
FAZA DE REMANIERE
 Aspect anatomo-patologic
- dupa indepartarea sechestrelor
(eventual chirurgical) se
regenereaza osul, de obicei
neomogen , unde nu a fost
distrus (abces, sechestre);
- lipsa de substanta osoasa se
completeaza partial sau total
PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE
 Aspect radiologic
- apozitiile subperiostale isi
reduc dimensiunile
- structura se reface, putind
persista zone cu structura
mai condensata sau mai
rarefiata
- pot persista cavitati
( zone de osteoliza )
 FAZA DE CRONICIZARE:
pusee repetate, evolutie prelungita
 Aspect anatomo-patologic
- prezenta sechestrelor intretine
infectia
(congestia si staza locala –
conditii pt. osteoscleroza)
- circulatie locala lenta cu staza
limfatica favorizeaza formarea de
os
 prezenta de abcese cu sechestre
PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE
 Aspect radiologic
- reactii periostale abundente
 ingrosare neregulata a
osului
- osteocondensare
- ingustare a canalului
medular
- compactizarea spongioasei
- in interiorul acestor condensari
apar zone de osteoliza bine
conturate ce pot contine
imagini de sechestre
- prezenta de fistule
Forma condesanta In curs de vindecare Aspecte postoperatorii
COMPLICATII:
1. fracturi
2. artrita

 reactie de vecinatate
 supurata: la mai mult de 2-3 saptamani de la debutul
radiologic al bolii, apar semnele radiologice de artrita
 largirea  disparitia spatiului articular
 diminuarea transparentei spatiului articular
 neregularitatea conturului
3. afectarea cartilajului de crestere
- iritare  se stimuleaza cresterea
- afectare  incetinire pina la oprirea cresterii
- distrugere partiala  devieri, deformatii, dezaxari
- decolari epifizare
4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi
5. complicatii generalizate (diseminari)
2. OSTEOARTRITA STAFILOCOCICA
3.OSTEITE

sechestre
 4.OSTEOARTRITE TBC
VARSTA: adult tinar
Macroscopic:
PUNCT DE PLECARE : de obicei ,
infectii pulmonare • leziuni circumscrise  caverne  in
CALE : sanghina de obicei interiorul osului prin distrugerea
contiguitate ( pleura  coaste
de exemplu )
tesutului osos ce este inlocuit de masa
LOCALIZARE: cele mai frecvente :
cazeoasa in care se pot gasi
coloana vertebrala, articulatia sechestre ; caverna este inconjurata de
coxo-femurala, articulatia
genunchiului, etc tesut de granulatie la periferie
ANATOMO-PATOLOGIC : localizarea • leziuni difuze – eroziune – fara limite
b.K. in tesutul osos – epifize,
diafize, in orice os precise , fara reactia tesuturilor din jur
+ modificari de structura difuze :
 Dezvoltarea tbc osos se produce osteoporoza generalizata
dupa luni / ani de la ajungerea b.K.
in os + procese reparatorii – declansarea de
(functie de virulenta , imunitate) necroze ischemice locale 
condensari osoase
 Doua tipuri de leziuni:
• Niciodata “vindecare“
- Focare proliferative
• “Linia de doliu“ perifocala = stabilizare
(granulare – foliculi tbc) - se
cazeifica
- Leziuni exudativ-necrotice  Radiologic: leziunile apar vizibile dupa
cazeificare luni/ ani de la aparitia semnelor clinice
 ASPECT RADIOLOGIC
1. Modificari de pozitie si forma ale oaselor
Datorita durerilor / modificarilor din articulatie
+ ale extremitatilor osoase  rezulta atitudini
vicioase pentru coloana vertebrala –
modificari de ax: cifoze angulare

2. Modificarea structurii osoase

a. osteoporoza:
- prima manifestare radiologica
(accentuata, omogena, difuza)
b. osteoliza:
- subtiere a corticalei = mici lacune
marginale
- distrugeri osoase intinse (in leziuni
difuze )
- lacune in interiorul osului =
caverne
c. osteonecroza:
- mici sechestre de intensitate
scazuta in interiorul lacunelor
 ASPECT RADIOLOGIC
3. Modificari ale spatiilor
articulare
a. tbc sinoviale cu lichid
intraarticular  spatiul
poate fi usor largit +
stergerea contururilor
extremitatilor
b. distrugeri cartilaginoase
 ingustarea spatiului pina
la disparitia completa
pierderea transparentei
spatiului lichid , cazeum;

4. Modificarea tesuturilor moi

a. leziunile capsulei
articulare  ingrosare –
opacitate mai intensa
decit a partilor moi
vecine
b. abcese reci = opacitati
ovalare, bine conturate
aflate in vecinatatea
leziunilor/ la distanta
TBC VERTEBRAL

LOCALIZARE :

- la nivelul corpului vertebral de obicei

- in jumatatea anterioara a corpului vertebral
- in apropierea discului
- coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )

Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe

care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului
vertebral vecin.
Radiologic :
- leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia
semnelor clinice
In ordine apar:
 Afectari discale:
- Pensarea spatiului intervertebral
 anterior sau lateral: cifoza, scolioza
 in intregime, cu aspect estompat, sters
 Leziuni vertebrale
a. de structura
- platouri vertebrale cu contur sters
- osteoporoza de vecinatate
- lacune
- marginale, “in oglinda”
- centrale, cu contururi sterse
- sechestre demineralizate

b. de forma si dimensiuni
- diminuarea in inaltime a corpurilor
vertebrale prin leziuni distructive
 cifoze , scolioze, retrolistezis
PERIOADA DE STARE
Se accentueaza modificarile
spatiilor si corpurilor vertebrale
 corpurile vertebrale isi reduc
inaltimea in mod evident 
suprafetele discale vin in contact
datorita distructiei complete a
disculului = blocuri  cifoze
angulare
 aparitia abcesului rece –
opacitati uni-/ bilaterale ce
bombeaza mai mult/ mai putin
lateral, limite nete, omogene,
depasind apofizele transverse
 apar si procese reactionale = “
linii de demarcatie “ – scleroza
ce delimiteaza leziunile si reface
contururile osoase

STABILIZARE
 disparitia sechestrelor
 regresia abcesului rece
 delimitarea neta a focarelor
 instalarea sudurii intervertebrale
OSTEONECROZA ASEPTICA
DEFINITIE = moartea
componentelor celulare din
corticala si spongioasa osoasa
ce rezulta printr-un fenomen
ischemic local
TERMENI
1. OSTEONECROZA ASEPTICA 2.
= necroza epifizara la adult
2. INFARCT OSOS = necroza
metafizara si diafizara la adult
3. OSTEOCONDRITA
DISECANTA = necroza
epifizara subcondrala de talie
mica (<1cm)
4. OSTEOCONDROZA, 3.
OSTEOCONDRITE de
CRESTERE=necroza unui
nucleu epifizar

3. 4.
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL

DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si

spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia /
intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare,
sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze:
 origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap
femoral
 origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism,
hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori),
citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher)
EPIDEMIOLOGIE:
85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- Calve-
Perthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler)
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL
ANATOMIE PATOLOGICA:
 Stadiul 1 : moarte celulara la debut
 Stadiul 2: aparitia unei interfete periferice
reactive
 2a = osteocondensare relativa prin
“scaparea” de la demineralizare -
ce apare prin hiperemia reactiva si
diminuarea activitatii
 2b = osteocondensare reala
survenind la nivelul suprafetei
portante
 Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor
necrozate, fractura si stergerea osului
subcondral
 Stadiul 5: distructia cartilajului de
acoperire si aparitia coxartrozei
Std. 4
ASPECTE RADIOLOGICE:
Dupa STEINBERG - 5 stadii:
1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice,
histologice si izotopice
2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima
manifestare radiologica consta din modificari
structurale teoretic reversibile :
 osteocondensare sectoriala a capului femoral
 o plaja de demineralizare heterogena
subcondrala inconjurata la periferie de
osteocondensare arciforma (situata de obicei in
cadranul supero-extern si anterior)
 forma capului femural pastrata
 fara modificari ale spatiului articular, fara osteofite
3. fractura subcondrala “coaja de ou”
spatiul articular in continuare normal
4. modificare de forma a capului femural
spatiul articular normal
5. leziuni articulare degenerative secundare:
ingustarea spatiului articular
remanieri osoase degenerative
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL

ASPECTE IMAGISTICE:

SCINTIGRAFIE cu Tc 99
 precoce: hiperfixatie sau hipofixatie
inconjurata de o hiperfixatie periferica
 specificitate scazuta
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
 corespunzator stadiilor radiologice dupa
Steinberg:
 stadiul 2 - hipodensitate subcondrala
inconjurata de lizereu curbiliniu
hiperdens cu concavitate anterioara
ce pleaca din traveele centrale
(periferia necrozei)
 stadiul 3 - fractura subcondrala
 stadiul 4 - pierderea sfericitatii
capului femoral
 stadiul 5 – semne de coxartroza
adaugate
 sensibilitate inferioara RM
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL

REZONANTA MAGNETICA
 diagnostic din stadiul precoce
 neaparat in plan coronal si sagital
 aspect:
 lizereul de demarcatie (interfata reactiva)
intre sectorul cefalic necrozat si epifiza femurala
viabila, intinzandu-se dintr-o parte in alta in
suprafata subcondrala :
hipoT1, hiper T2, hiper T1gadolinium
 zona de necroza : 4 tipuri de semnal :
1. grasos – hiperT1, intermediarT2 –
stadiul 1 sau 2
2. hemoragic – hiperT1, T2 – stadiul 1 / 2
3. edematos – hipoT1, hiperT2 – stadiul
3, 4 sau 5
4. fibros – hipoT1, hipoT2 – stadiul 5
 postgadolinium – zonele perfuzate apar in
hipersemnal
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

COXARTROZA

SEMNE RADIOLOGICE:

•Pensarea spatiului articular

•Condensare subcondrala

•Osteofitoza a versantilor articulari

(ca in orice proces artrozic)

•In faze avansate: geode (tulburari de

vascularizatie)  osteonecroza aseptica, in care
pensarea spatiului articular apare tardiv, capul
femural fiind deformat
 PATOLOGIA TUMORALA OSOASA
 Tumori benigne
 Tumori maligne
 primitive
 secundare
In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi:
 osoasa
 cartilaginoasa
 vasculara
 fibroconjunctiva
Leziunile pseudotumorale – la granita tumora-distrofie:
 Chist osos esential
 Tumora cu mieloplaxe ‘ t. cu celule gigante
 Chist osos anevrismal
 Criterii de
benignitate
 tumori monooste (1 os),
monotope (1 localizare)
 rata de crestere lenta (da
posibilitate osului sanatos de a
de delimita de leziunea
tumorala) = contur „in harta
geografica”,eventual scleroza
marginala, atrofie prin
presiune
 nu distrug corticala
 nu determina reactie
periostala (rar, de tip benign)
 nu invadeaza partile moi
Criterii de
malignitate
 monooste / polioste,
politope
 rata de crestere rapida
(limite imprecise)
Exceptie: mielom multiplu–
rata lenta
 dimensiuni mari
 intrerup corticala
 determina reactie
periostala (spiculata,
triunghiulara)
 evolutie rapida

 pot recidiva
 TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM
 aspect de condensare
 omogena (osteom compact)
 neomogena (spongios)
 contur neregulat/ regulat (in
functie piesa scheletica)
 intereseaza oasele fetei
(sinusuri) Exceptional
intereseaza oasele lungi.

Radiologic:
 osteocondensare net delimitata
 fara reactie periostala
 fara invazie in partile moi
 TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM OSTEOID = OO
 relativ frecventa
 dezvoltata la tineri (8-12 ani)
 comportament
pseudoinflamator: tumefactie
+ durere (cedeaza la AINS)
Radiologic:
 zona de osteoscleroza +
periostoza
 centrata de zona osteolitica =
nidus (dimensiuni reduse)
 tumora + nidus ~ 2cm.

Recidiveaza la ablatie incompleta.

 TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOBLASTOM
 tumora rara, comparabila ca
aspect si structura cu
osteomul osteoid (OO gigant)
 > 2cm
 intereseaza arcurile
vertebrale, cu evolutie spre
compresie medulara si
interesare radiculara
 poate afecta oasele lungi,
cand evolueaza asimptomatic
Radiologic:
 osteoscleroza compacta,
fusiforma, > 2cm
 fara reactie periostala
(exceptional)
 fara extensie in partile moi
 TUMORI BENIGNE
1. mezenchimale
FIBROM OSOS
 tumora aparent osteolitica
 intereseaza in special metafizele
oasele lungi (maxim de incidenta
tibia)
 poate stagna (non-evolutie) o
perioada de timp sau cu evolutie
brutala, cu recidiva
postoperatorie.
Radiologic:
 leziune osteolitica, rotund
ovalara, contur geografic
 condensare marginala, septuri in
aria tumorii
 nu determina reactie periostala
 nu invadeaza partile moi
 TUMORI BENIGNE
1. natura vasculara
HEMANGIOM
 30-60 ani
 localizare
 90% coloana vertebrala : T-L
 calota craniana
 mai rar : metafize oase lungi
 hiperplazie capilare sau arteriole
Radiologic:
in localizarile vertebrale
 osteoliza delimitata de septuri ce
dau un aspect “tigrat” prin
ingrosarea trabeculelor verticale
extensie in arc
 deformarea corpului : bombarea
conturului posterior, latire, tasare
 asimptomatic, stabil / agresiv
in localizarile pe oase plate
(frontal, parietal, omoplat)
 orientare radiala a traveelor
 TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
CONDROM
 histologic – tumora ce rezulta
prin proliferarea cartilaginoasa
de tip hialin
 localizare predilecta – falange
 descoperita accidental
(traumatism minor)  aparitia
fracturilor pe os patologic
Radiologic:
 lacuna bine delimitata, cu
scleroza marginala, pastrarea
integritatii corticalei (chiar daca
este uneori subtiata)
 fara reactie periostala
 dimensiuni in functie de piesa
scheletica afectata
Condromul poate degenera malign!
 TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
OSTEOCONDROM
 evolutie benigna de regula,
proliferarea inceteaza odata cu
incetarea cresterii
 se poate maligniza: clinica
zgomotoasa, efect de masa
(durere si tumefactie), crestere
rapida in dimensiuni, aspect
radiologic modificat
Radiologic:
 exostoza atasata unei piese
scheletice, pediculata, cu
structura asemanatoare osului
(corticala + spongioasa)
 nu determina reactie periostala
 nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera

malign!
TUMORI MALIGNE
1. osoase
OSTEOSARCOM
osteocondensant, osteolitic, mixt
 in functie de locul de
dezvoltare: OS propriu-zis,
parosteal, periostal
 decada 2-3 de viata
 localizare metafizara
 evolutie rapida = una din
tumorile cele mai agresive
Radiologic:
 variabil ca aspect, in functie de
forma histologica –
osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza
maligna
 limite imprecise, fara scleroza
marginala, corticala distrusa
 reactie periostala importanta,
fie lamelara (rar), spiculata
(frecvent)
 intotdeauna monoosta,
monotopa
 TUMORI MALIGNE
1. cartilaginoase
CONDROSARCOM
 tumora maligna primitiva sau
secundara unui chondrom
 varste inaintate
 agresivitate medie, evolutie
lenta.
 simptomatologie moderata
nespecifica
 primul semn este tumefactia
regiunii.
Radiologic:
 osteoliza cu contururi sterse, de
obicei burata prin
microcalcificari de tip condroid
 fara scleroza marginala
 reactia periostala poate lipsi
datorita cresterii lente tumorale
 TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
Reticulosarcom Ewing
 maxim de incidenta la copii
 invadeaza partile moi
 agresiva - diseminari la
distanta
Radiologic:
 zona intinsa de osteoliza >
5cm (toata diafiza)
 imprecis delimitata, fara zone
de tranzitie
 fara scleroza marginala
 absenta completa a matricei
osoase tumorale
 corticala intrerupta
 reactie periostala specifica tip
plurilamelar = „in bulb de
ceapa”
Particular: in localizarea vertebrala
– aspect tip osteocondensant
 TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
MIELOM MULTIPLU / PLASMOCITOM
 poliosta-politopa / rar solitara
 proliferare anarhica de celule
plasmocitara, in maduva osoasa a.
 se localizeaza la nivelul pieselor
scheletice cu maduva hematogena
 40 - 70 ani
Radiologic:
a. zone multiple de osteoliza, rotund-
ovalare, talie relativ mica, contur relativ
bine delimitat, fara reactie periostala,
situate in os complet sanatos
b. plasmocitom: peste 5 cm

b.
TUMORI OSOASE SECUNDARE
- METASTAZE OSOASE -

 dupa tipul histologic de origine se pot

manifesta diferit la nivel osos
 dupa expresia radiologica a leziunilor osoase
1. determinari secundare osteolitice:
comportament distructiv
2. determinari secundare osteocondensante:
determina o proliferare osoasa cu aspect
compact, lipsit de structura regiunii afectate.
3. mixte
 TIP OSTEOLITIC
specifice punctelor de
plecare digestiv sau
pulmonar, rar urogenital
 orice localizare
 Rx, CT: osteoliza importanta,
neomogena, distruge corticala
in stadiul tardiv, fara rc
periostala
 scinti: hiperfixare
 RM: hipoT1, hiperT2
 TIP OSTEOCONDENSANT
specifice punctelor de plecare prostatice,
vezicale, dar si primitiv gastrice sau
pancreatice

 localizare predilecta pe oasele late –

bazin, coloana vertebrala

 sunt infiltrativ-invazive, dand aspect

intens opac heterogen

Metastaze mixte
 au simptomatologie stearsa, evolutie
lenta

 in general evolueaza spre ocuparea

zonei hematogene a oaselor late 
mieloscleroza cu pancitopenie (punctie
sternala diagnostica)

 RM: hiposemnal T1, T2

 LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos esential / solitar
 dezvoltat la copil, cu maxim de incidenta
5-10 ani
 localizat de regula in metafiza osului lung
 evolutie asimptomatica, descoperire
accidentala
 rar are expresie clinica
Radiologic:
 zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine
delimitata, ce subtiaza corticala si
prezinta inferior o zona de scleroza
marginala „in semiluna” („pahar de ou”)
 uneori are contur policiclic / septuri
 nu interupe corticala
 nu determina reactie periostala (exceptie
– fractura pe os patologic)
 LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos anevrismal
 se comporta ca formatiunile
osteolitice formand multiple
cavitati chistice
 localizare predilecta in
metafiza oaselor lungi sau
arcurile vertebrale
 simptomatologie stearsa,
nespecifica.
Radiologic:
 zona de osteoliza, rotund
ovalara, uneori septata;
crestere importanta in timp,
subtiere marcata a corticalei.
 fara reactie periostala.
 cand ritmul de crestere este
rapid poate apare si o minima
reactie periostala lamelara
 CT: corticala subtire, nivele
lichid-lichid (si in RM)
 LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Tumora cu mieloplaxe
= t cu celule gigante/ distrofia cu celule gigante
 la granita dintre tumora si distrofie
 poate avea orice aspect in functie de
stadiul de evolutie - benign sau malign
 tineri, dupa inchiderea cartilajului de
crestere
 localizare epifizara, vertebre
Radiologic:
 osteoliza intinsa, de obicei poliseptata,
policiclica
 fara scleroza periferica
 sufla osul
 subtiere importanta a corticalei, care isi
pastreaza continuitatea
 intreruperea corticalei este primul semn
de virare spre maligniatte  apare reactie
periostala, extensie in partile moi
 OSTEODISTROFII
= afectiuni caracterizate prin tulburari de origine nutritiva
/ sanguina / toxica cu rasunet asupra scheletului,
unde determina modificari (mai mult sau mai putin
importante) ce intereseaza forma si structurile
segmentelor scheletice afectate

 OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

 OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
 OSTEOPOROZA
 OSTEOMALACIA
 RAHITISM
 SCORBUT
OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

 afecteaza mai ales sexul masculin, peste 50 de ani

 este de obicei generalizata, dar raman oase indemne

sau portiuni normale in oasele afectate; oasele mici
sunt afectate in intregime (ex. vertebre)

 afecteaza frecvent: bazin, vertebre, femur, tibia,

craniu

 consta dintr-o remaniere excesiva si anarhica a

tesutului osos determinand aparitia unui os de tip
nou, hipertrofiat, cu structura anarhica si imatura.
 OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)
FAZA ANATOMO-PATOLOGIE
de debut activitate osteoclastica
resorptie travee
de stare surplusul calcic din
demineralizare ramane in
limfaticele locale si este
folosit pentru osificare
anarhica 
remaniere haversiana intensa

avansata remanierea continua   modificare de forma
complic. deformarile  osul mai
putin structurat,rezistent 
degenerare sarcomatoasa
RADIOLOGIE
demineralizare intensa sau
osteoporoza circumscrisa cu limite
nete (craniu)
 osteocondensare
- cu aspect “vatos” in oasele plate
- intereseaza si compacta si
spongioasa
 osul compact trabecular, fibrilar
 dediferentiere cortico-medulara
(hipertrofie globala, deformari)
modificare de densitate (  )
modificare de structura
artroze,compresiuni(CT,RM)
fracturi in pct max de deformare
 osteoliza cu ruperea corticalei +
mase in partile moi (CT,RM)
+ degenerare sarcomatoasa
 OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
= osteita fibroasa generalizata a
scheletului cu evolutie cronica
produsa prin hiperparatiroidism I

Radiologic:
 osteoporoza generalizata
 formatiuni chistice si
pseudotumorale : lacune rotund-
ovalare, unele cu lizereu
osteosclerotic, expansive
 resorbtii sub-periostale sau
endostale
 osteoscleroza: craniu pseudo-
pagetic, vertebra “sandwich”
 fracturi, deformatii osoase
 manifestari articulare

 NU: periostoza
 OSTEODISTROFIA FIBROASA POLIOSTICA JAFFE
= consta in inlocuirea medularei osoase
cu tesut fibros, de cele mai multe ori
sistematizata (mai ales oase lungi,
metafizo-diafizar, unilateral)
Radiologic:
 osteoporoza
 imagini pseudochistice (lacune in
spongioasa, cu ingustarea corticalei,
aspect de sticla pisata)
 deformari (os incurbat)
 fracturi diafizare
 degenerescenta sarcomatoasa (Nu
radioterapie!)
 NU: reactie periostala, osteoscleroza
(cu exceptia unui fin lizereu uneori)
Scintigrafie: hiperfixatie (important ptr
leziuni multiple)
CT: extinderea, structura
IRM: hipo-izoT1, hipo-hiperT2 ± focare
hemoragice
 OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE ADULTULUI
OSTEOPOROZA
=scaderea masei osoase cu pastrarea
mineralizarii normale la nivelul
matricei osoase restante 
diminuarea intensitatii stratului osos
 modificarea formei
– criterii cantitative – densitometrie

OSTEOMALACIA
= osteodistrofie prin carenta fosfo-
calcica intalnita la adult in care
tesutul osos e inlocuit cu tesut
osteoid care nu se mai
mineralizeaza  “os de sticla”
 zone Looser  fracturi
 deformari osoase (vertebre
biconcave, cifoscolioza, protruzie
acetabulara, coxa vara)
 OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE COPILULUI
RAHITISM
Radiologic:
 la 2 – 4 saptamani de la debut
= modificari de forma si structura:
 demineralizare intensa
 nucleul de osificare apare tardiv,
opacitate slaba, contur sters
 largire metafizara, cu contururi flu,
concave  “bratari rahitice “
 cresterea spatiului metafizo-epifizar
  deformarea coloanei vertebrale,
bazin
 opacitati liniare paralele cu cartilajul
de crestere – marcheaza recidivele

SCORBUT - lipsa vit. C (rol in sinteza

colagenului)
Radiologic:
 initial: demineralizare
 perioada de stare: afectarea zonei de
crestere - metafiza largita