Cap I.

Generalitati
1. Definiti:
fractura = reprezinta intreruperea continuitatii osoase aparuta in urma actiunii unui agent traumatic ce
actioneaza prin mecanism direct sau indirect pe un teren sanatos sau aparut patologic. Osul patologic osul
fragilizat de existenta a unor procese patologice de tip tumora benigna, tumora maligna, tulburari de metabolism
in cadrul unor suferinte sistemice, os malformat (hipoplazic, aplazic), osteita sau osteoporoza.
entorsa = este o entitate clinica cu substrat anatomopatologic la nivel articular, determinat de modificari
mecanice si implicatii vasculare venoase asupra capsulei si ligamentul unei articulatii fara modificarea
raporturilor dintre fetele articulare osteocartilaginoase.
luxatia = reprezinta o entitate clinica cu substrat in pierderea dreptului de domiciliu definitiv si ireversibil a
contactului intre extremitatile osoase ce concura la formarea unei articulatii in urma actiunii unui agent
traumatic prin mecanism direct sau indirect.
2. Contuziile: se intalnesc frecvent ca rezultat al unui traumatism direct prin cadere, strivire sau lovire cu
un corp dur. Pot fi usoare (spontan nevizibile) sau grave (leziuni profunde); pot fi si superficiale
(echimoze, hematom) sau profunde (contuzie musculara cu rupture musculara).
Echimoza = leziune tegumentara primara caracterizata prin acumularea sangelui in straturile superficiale ale
dermului.
Seromul = acumulare de lichid in straturile superficiale ale dermului in urma actiunii unui agent traumatic
tangential dezlipind tegumentul de planul subiacent si cu producerea unor leziuni ale vaselor limfatice.
Flictena = leziune tegumentara primara caracterizata prin acumularea de lichid in straturile superficiale ale
dermului, traduce cresterea presiuni cu un spatiu inextensibil.
3. Pseudo-artroza = este o complicatie locala tardiva a unei fracturi care consta in lipsa consolidarii
acesteia (mobilitate in focar, durerea reapare, radiografic nu exista calus interpus intre fragmentele
fracturii) pe o durata mai mare de 5-6 luni.
Tratamentul pseudoartrozei este eminamente chirurgical:
-indepartarea tesutului fibro-sclerotic
-desfacerea canalelor medulare si alezarea acestora
-osteosinteza ferma de compactare cu tija rigida sau placa si suruburi.
-osteoplastia cu grefa osoasa spongioasa autogena din creasta iliaca purtatoare de celula suse osteoformatoare.
4. Ce sunt fracturile stabile si instabile?
Fracturile stabile sunt fracturile care dupa reducere si imobilizare nu se mai deplaseaza, au o evolutie
simpla; fracturile prin compresiune-tasare, prin hiperextensie sau hiperflexie, in care exista integritatea totala
sau partiala a ligamentului longitudinal posterior sunt stabile (ex:fracturile oblice scurte).
Fracturile instabile - fractura dislocatie, fractura cu mare deplasare sau cu tasare peste 1/3 din inaltimea
corpului vertebral (ex:f.oblice lungi, spiroide, cominutive, in aripa de fluture, bifocale).
5. Calus etape de formare:
1)Etapa hemoragico-hiperemica sau etapa hematomului primar din focarul de fractura, dureaza 7 zile.
-hematomul provenit din hemoragia vaselor osului, periostului, contine atat elemente sangvine,
cat si elemente de os, periost, maduva.
-un proces hiperemic cu pH acid si o adevarata inflamatie acuta aseptica caracterizata prin
diapedeza celulara, capilare de neoformatie, vasodilatatie si staza sanguina care favorizeaza anoxia celulelor si
acidoza.
1

-invazie de fibroblasti ce dezvolta o retea fibrinoproteica, in mod concomitent se produce la

nivelul extremitatilor osoase fracturate un proces de resorbtie cu disparitia subst. fundamentale, disocierea
fibrelor de colagen si dizolvarea sarurilor fosfocalcice.
2) Etapa fibrinoproteica : 7-15 zile de la fractura
-are loc retractia cheagului; invadarea celulelor mezenchimale in zona cu multiplicarea si
metaplazia lor in osteoblaste si condroblaste sub influenta unor factori locali hormonali, enzimatici, umorali si
mecanici => se creeaza o retea de substanta fundamentala si fibre de colagen.
3.) Etapa calusului osos primitiv(condroida) dupa 21 de zile.
-matricea proteica sub actiunea fosfatazei alcaline se mineralizeaza, are loc precipitarea
cristalelor de hidroxiapatita pe fibrele de colagen formand lamelele osoase primitive, asezate dezordonat.
4.) Etapa calusului osos definitiv : survine la cateva luni dupa fractura; solicitarile mecanice (in special
presiunea) determina formarea unui calus definitiv cu structura lamelara haversiana osificare/osteoliza
Calusul prezinta 4 aspecte morfologice:
calusul periostic - inconjoara fragmentele
calusul endostal survine in dreptul canalului medular
calusul cortical apare mai tarziu intre fragmente
calusul parosteal inconjoara vechiul focar de fractura.
Consolidarea reprezinta formarea calusului si repararea tesutului osos cu recapatarea formei si structurii sale
de dinaintea fracturii.
Vindecarea presupune alaturi de formarea calusului si recuperarea biologica cat mai precoce a functiei
segmentului respectiv fracturat, adica reluarea activitatii normale fara sechele de dinaintea fracturii.
6. Leziunile nervoase
Nervii sunt interesati prin contuzie, torsiune, desirare sau rupere. Leziunile nervoase pot fi de tipul:
NEUROAPRAXIE = in urma intreruperii functionale, dar cu integritate anatomica
AXONOTMESIS = in urma zdrobirii, cu pastrarea continuitatii tecilor Schwann, se pierde influxul nervos
NEUROTMESIS = cand impulsul nervos este pierdut datorita intreruperii continuitatii anatomice a nervului.
7. Ce inseamna neuropraxie?
Reprezinta o leziune nervoasa aparuta in urma intreruperii functionale, dar cu integritate anatomica.
8. Mecanismele de producere ale fracturilor indirecte
Prin mecanism indirect intelegem fractura care se produce in alt loc decat la locul de actiune al
mecanismului de producere agent traumatic. Acestea sunt cele mai frecvente.
Mecanismele de producere indirecte ale fracturii sunt:
flexia: prin exagerarea sau redresarea curburilor oaselor, depasind elasticitatea normala; forta care se exercita
asupra unei extremitati osoase, cealalta fiind fixata, rupe osul in zona de maximei curburi.
tractiunea: prin contractii violente se produce smulgerea de fragmente osoase pe care erau inserate tendoane.
compresia: in acest caz forta actioneaza in lungul osului si explica fractura in urma precipitarilor-caderilor de
la inaltime, asa se fractureaza astragalul, calcaneul, platoul tibial, corpurile vertebrale.
torsiunea: forta este helicoidala, actionand prin rasucirea membrului.
9. Fracturile incomplete si complete
a) Fracturile incomplete sunt mai frecvente la copii
- fisurile: singura fractura incompleta mai rar intalnita la copii
Reprezinta intreruperea unei corticale osoase si numai radiografiile din incidente diferente pot sa le
depisteze.
2

 deformarea osului in grosime: dislocatia trabeculara metafizara care apare ca o ingrosare fuziforma in urma
unui mecanism de presiune in lungul osului.
ruperea incompleta: produsa prin traiect de tip fisura numai la corticala dinspre convexitatea osului. Este
fractura care datorita grosimii periostului si elasticitatii osului apare ca ruptura unei crengi verzi de arbore
fractura in lemn verde
infundarea: fractura incompleta intalnita mai cu seama la oasele late craniene.
b) Fracturile complete intereseaza ambele corticale osoase.
10. Traiectul de fractura
a.) traiectul simplu este traiectul prin care fractura detaseaza 2 fragmente care la nivelul focarului de fractura au
diverse forme:
- transversal
- oblic scurt
- oblic lung
- spiroidal
- longitudinal cu diverse forme
b.) traiectul complex de fractura:
- traiect BIFOCAL traiectul in care fractura se produce etajat la nivelul aceleiasi diafize separand trei
fragmente osoase specifica oaselor lungi.
- traiect COMPLEX IN ARIPA DE FLUTURE intre cele doua fragmente principale apare un al treilea produs
in segment prin mecanism spiroidal ca aripa deschisa a unui fluture.
- traiect de FRACTURA COMINUTIV fractura cu cel putin 3 fragmente in focar poarta numele de fractura
cominutiva.
11. Deplasarea fragmentelor osoase :
- translatia unui fragment in urma deplasarii inainte, inapoi, inspre extern, inspre intern fata de celalalt.
- ascensiunea unui fragment in lungul celuilalt
- rotatia unui fragment in jurul axului sau sau rotatia fiecarui fragment in jurul axului sau, cand apare si
decalajul fragmentelor
- angularea unui fragment fata de celalalt in acelasi plan.
12. Semne directe si indirecte de fractura
a.) Semne de probabilitate sau indirecte de existenta ale unor fracturi sunt importante si reprezinta descoperirea
la bolnav a unor semne ce indica o fractura, dar ele mai apar si in contuzii, entorse si in luxatii.
- durerea si impotenta functionala relativa
- echimoza: leziunea tegumentara primara caracterizeaza prin acumularea de sange in straturile
superficiale ale dermului; ea apare tardiv si la distanta si traduce prezenta sangelui la nivelul focarului de
fractura.
- flictena: leziune primara tegumentara caracterizata prin acumularea de lichid in straturile superficiale
ale dermului, ea traduce prezenta presiunii la nivelul focarului de fractura (mai ales la nivelul gleznei sau
genunchiului), trebuie punctionata in mediu aseptic putand sa complice eventuala fractura prin deschiderea
tegumentului.
- deformarea regiunii: datorata deplasarii fragmentelor osoase, nu este patognomonica pentru fracturi.
- tumefactia: edemul posttraumatic al segmentului respectiv
- scurtarea regiunii.
3

b.) Semne de siguranta: au mare valoare diagnostica prin obiectivarea existentei fracturilor:
- durerea in punct fix osos: trebuie deosebita de cea din punctul ligamentelor si atunci cand este vie este
semn de certitudine.
- mobilitatea anormala mobilitatea dintre fragmentele osoase in cazul fracturilor complete decelate la
palpare.
- crepitatia osoasa: se deceleaza odata cu mobilitatea anormala, nu trebuie confundata cu crepitatia fina a
cheagurilor a hematomului fracturilor si se aseamana cracmentului produs de ruperea unui lemn uscat; se
datoreaza frecarii fragmentelor osoase fracturate si deplasate la palparea acestora in focarul de fractura.
- intreruperea continuitatii osoase palparea fragmentelor osoase expuse superficial sub tegument o
evidentiaza.
- lipsa transmiterii miscarii: de-a lungul unui os este semn de fractura completa.
13. Complicatiile generale imediate ale fracturii
- sunt dependente de violenta agresiunii traumatismului si de terenul asupra caruia se actioneaza:
congestia pulmonara: apare la batranii ce pastreaza pozitia de decubit dorsal, se instaleaza rapid
mergand pana la bronhopneumonie. Uneori pneumonia se poate complica cu reactie pleurala lichidiana ce apare
o data sau la sfarsitul pneumoniei (para sau metapneumonica).
complicatii urinare: retentia acuta de urina cu glob vezical, ulterior retentiei de urina poate sa apara
infectia urinara la varstnici, alte complicatii sunt ruptura uretrala si ruptura vezicala intra sau extraperitoneala.
agravarea unor boli cronice aflate intr-un stadiu compensat, sau trecerea dintr-un stadiu infraclinic la
unul clinic manifest, de exemplu: uremia terminala ce complica IRC; ciroza decompensata portal si
parenchimatos, acidoza de la un diabetic.
embolia grasoasa: consta in aspirarea unei bule de grasime medulare de la nivelul focarului de
fractura in torentul circulator poate produce:
- embolie pulmonara grasoasa: dispnee, junghi toracic, paloare, tuse hemoptoica, senzatie de
moarte iminenta.
- embolia grasoasa cerebrala : stare de somnolenta, amnezie, tulburare vizuala.
socul traumatic alaturi de socul hemoragic.
14. Clasificarea fracturilor deschise
Fractura deschisa comunicarea focarului de fractura cu exteriorul printr-o plaga produsa de catre
agentul traumatic.
In functie de deschiderile tegumentare avem:
tip I: deschidere punctiforma, sau sub 2 cm
tip II: indiferent de lungimea deschiderii tegumentului dar cu indemnitatea tesuturilor subiacente
tegumentului.
tip III: deschidere tegumentara delabranta cu suferinta hipodermica, musculara, aponevrotica, false
membrane, corp strain.
Mendoza si Anderson impart tipul III astfel:
IIIa : cand tegumentele acopera tesuturile subjacente, dar pediculat cu suferinta mare a acestora.
IIIb : focarul de fractura este denudat, osul apasand scalpat.
IIIc : cand axul vascular si nervos principal al segmentului respectiv este intrerupt.
15. Complicatiile locale imediate
comunicarea focarului de fractura cu exteriorul printr-o plaga produsa de catre agentul vulnerant fractura
deschisa.
4

 infectia duce la lichefierea calusului fibrinoproteic prin toxinele microbiene se impiedica polimerizarea
substraturilor fundamentale, impiedicandu-se astfel fixarea sarurilor minerale la nivelul calusului primitiv, se
distrug fosfatazele alcaline prin acidifierea mediului.
leziuni nervoase: pot interesa nervii din vecinatatea oaselor fracturate:
Nervul radial lezat la nivelul santului de torsiune a humerusului => mana in gat de lebada (nu mai face
extensia mainii pe antebrat sau a degetelor pe mana).
Nervul ulnar la nivelul epitrohleei => mana in grifa cubitala (cu degetele in hiperextensia F1 si
hiperflexia urmatoarelor)
Nervul median la plica cotului => mana de predicator
Nervul sciatic popliteu extern la nivelul gatului peroneului.
leziuni vasculare ischemie cutanata cu escare se produce mai ales la nivelul eminentelor osoase pot fi
evitate prin aplicarea unui gips neocluziv;
ischemie profunda de durata afecteaza nervii dupa 6-7 ore, apoi muschii.
trombozele venoase: consecutiv ischemiei arteriale se dezvolta la nivelul venelor satelite arterelor si dau
complicatii embolice.
interpozitia partilor moi.
16. Complicatii locale tardive:
intarzierea de consolidare: fractura nu consolideaza in timpul cuvenit pentru refacerea structurii osoase unui
segment anume, datorita reducerii imperfecte, imobilizarii incorecte sau scaderea reactivitatii organismului
bolnavului.
calusul vicios: complicatie a unei fracturi reduse incomplet sau deplasata in aparat gipsat; reprezinta o
consolidare a focarului de fractura, dar cu antrenarea unor tulburari functionale: decalaj si unghiulare.
Tratament: osteoclazia, osteotocmia, rezectia.
pseudoartoza: lipsa consolidarii fracturii, bolnavul prezinta o mobilitate in focar, reapare durerea, radiografic
nu exista calus, timpul normal alocat consolidarii este mult depasit (>5-6 luni).
osteoporoza post-traumatica: sindromul SUDECK- LERICHE, greu de tratat, are un determinism vascular,
nervos, psihic, endocrin, simpaticul avand un rol deosebit in patogenie.
suferinta manifesta prin cianoza tegumentara, hiperhidroza, tegumente reci si subtiate; caracterizata prin dureri
la mobilizare, atrofie musculara, edem dur la nivelul gatului mainii.
Exemplu: reabsorbtia osoasa difuza si de aspect tigrat.
- nevrita tardiva : iritatia unui filet nervos de catre calus
osteoame periarticulare post-traumatice: formatiuni osoase aparute dupa principiile calusului in revarsatele
mari sangvine cand s-a inceput prea rapid mobilizarea si cand articulatia s-a masat
edem post-traumatic: staza limfatica
redoare articulara : reducerea dureroasa a mobilitatii articulare si apare dupa o imobilizare indelungata
atrofia prin inactivitate, fibroperiarticulara.
artrita traumatica: inflamatie aseptica a sinovialei si capsulei cu scaderea secretiei lichidului articular.
osteita cronica
cicatricea tegumentara aderenta
litiaza renala
17. Tratamentul pseudartrozei (avivarea capetelor)
Tratamentul pseudoartrozei este eminamente chirurgical:
-indepartarea tesutului fibro-sclerotic
-desfacerea canalelor medulare si alezarea acestora
-osteosinteza ferma de compactare cu tija rigida sau placa si suruburi.
-osteoplastia cu grefa osoasa spongioasa autogena din creasta iliaca purtatoare de celula suse osteoformatoare
5

18. Tratamentul local al fracturilor

Exista 3 tipuri de tratamente locale:
tratament ortopedic
tratament chirurgical
tratament ortopedico-chirurgical
PRINCIPII:
Reducerea fragmentelor deplasate
Mentinerea reducerii prin imobilizarea focarului de fractura
Recuperarea biologica cat mai precoce.
Tratamentul chirurgical = stabilizarea focarului de fractura imobilizarea in general cu tije pt diafizele
oaselor lungi, placi si suruburi mulate dupa aspectul oaselor, suruburi, cerclaje de sarma sau cu brose dupa
particularitatile fiecarei fracturi.
Tratamentul ortopedico-chirurgical este tratamentul care se adapteaza unor bolnavi care nu isi permit
tratamentul chirurgical (coma, varstnici) si nici tratament ortopedic datorita cominutiei fracturare : raportul
corticala/medulara in favoarea corticalei si gradului mare de instabilitate fracturara.
19. Principiile urmarite in reducerea fracturii
Tratament ortopedic: sub anestezie locala, generala intravenoasa sau rahidiana sau simpla sedare a
bolnavului; dupa o pregatire psihica a acestuia in care i se explica manevra; se purcede la efectuarea de manevre
in focar, externe, deplasand fragmentele osoase la nivelul focarului de fractura manual in sens invers producerii
acestuia; se trece apoi la imobilizarea in aparat gipsat.
Tratament chirurgical : reducerea sangeranda sub anestezie generala intravenoasa cu IOT; pe cai de
abord prestabilite cu menajarea elementelor vasculo-nervoase, prin insertii musculare se patrunde la nivelul
focarului de fractura, se manevreaza cu grija fragmentele osoase cu ajutorul unor instrumente speciale osoase si
se reduce fractura, apoi se va stabiliza prin materiale de osteosinteza; se va imobiliza apoi membrul afectat.
20. Principii de tratament reducere si recuperare biologica
Recuperarea biologica consta in inceperea cat mai precoce a contractiilor musculare sub aparatul
gipsat, avand rol de prevenire a hipotrofiei musculare, permitand micromiscari la nivelul articulatiei si
favorizand baleiajul lichidului articular ce va impiedica fibroza articulara, scleroza seroaselor, denutrierea
cartilajului si va permite dupa suprimarea aparatului gipsat o mobilizare progresiva, blanda fara bai calde,
mobilizari pasive sau brutale.
21. Ce e reducerea ortopedica?
22. Reducerea sangeranda?
23. Ce este osteosinteza?
Imobilizarea fragmentelor osoase prin tehnica chirurgicala folosind implante metalice poarta numele de
osteosinteza. Materialele de osteosinteza sunt: tije pentru diafizele oselor lungi, placi si suruburi mulate dupa
aspectul oaselor, suruburi, cordaje de sarme, brose dupa particularitatile fiecarei fracturi. De multe ori este
nevoie de protectia unui aparat gipsat care sa asigure un comfort antiinflamator postoperator.

Cap II. Membrul inferior + bazin

24. Ce e inelul pelvin?
Cuprinde: promontoriul, linia oblica interna, articulatia dintre sacru si coxal
Traumatismele bazinului: producere prin
Mecanisme indirecte: -compresiunea anteroposterioara, asa se produce fractura dubla de hemibazin
Voillemier
- compresiunea transversala: fractura dubla a hemibazinului Malgaigne
-compresiunea verticala: fractura de tip Voillemier
-compresiunea oblica: fractura unui arc anterior pe de o parte si a unui arc posterior pe cealalta parte
Mecanisme directe(rar)
-fracturi izolate ale oaselor bazinului
-fracturile centurii pelvine
-fracturi articulare
-fracturi si disjunctii articulare
-decolari epifizare.
25. Complicatiile fracturilor inelului pelvin.
a.) complicatii viscerale: - uretrovezicale
- vasculare
- nervoase
- intestinale
- rupturi rectale sau vaginale.
b.) complicatii osteoarticulare :
-calusul vicios este regula in fractura cu deplasare deformarea bazinului, scurtarea membrului pelvine
si asimetrie cu distocie la femeie
- artroza coxofemurala si sacroiliaca
- necroza capului femural este aproape regula in luxatiile posterioare de cap femural chiar si necomplicat
cu fractura de acetabul
- entorse recidivante ale simfizei pubiene si sacroiliace.
26. Complicatii viscerale ale traumatismelor de bazin?
a) Complicatii ureterovezicale: cauzate de ruptura uretrei membranoase prin contuzie sau tensionare
exagerata a aponevrozei perineale mijlocii in fracturile cu deplasare. Bolnavul prezinta ureteroragie, retentie
urinara, glob vezical si tumefactia regionala.
Vezica urinara se poate rupe prin tractiunea ligamentelor pubovezicale sau intepare cu fragment osos.
Ruptura vezicii poate fi intraperitoneala cu peritonita; bolnavul nu are glob vezical, nu a urinat, nu simte nevoia
sa urineze, abdomenul este dureros cu contracura musculara subombilicala, fundul de sac Douglas foarte
dureros. Ruptura vezicala extraperitoneala se caract prin infiltrat urohematic, perivezical, tenesme si infectie
secundara.
b) Complicatii vasculare: hematom, hemoragii, complicatii trombotice ale venelor mari
c) Complicatii nervoase: date de leziuni ale sciaticului in fractura de acetabul cu luxatia capului femural
sau leziunea cozii de cal in fractura sacrului
d) Complicatii intestinale: este posibila peritonita secundara prin inteparea intestinelor de catre eschilele
osoase.
e) Rupturi rectale sau vaginale ce presupun dezvoltarea unor peritonite piostercorale cu prognostic
mortal.

27. Soc hemoragic, embolii, leziuni de vezica

Soc hemoragic- complicatie majora care pune viata bolnavului in pericol in functie de rapiditatea
instalarii, intinderea leziunilor, precum si de localizarea fracturilor.
Embolia grasoasa - este o complicatie grava si consta in aspirarea unei bule grasoase medulare de la
nivelul focarului de fractura in torentul circulator.
Ea produce: embolie grasoasa pulmonara cu dispnee, junghi toracic, paloare, tuse hemoptoica.
Embolie grasoasa cerebrala:stare de somnolenta, amnezie, confuzie.
Rar embolie grasoasa cardiaca si renala.
Retentie de urina pe fondul unei boli prostatice la batrani; infectii urinare; leziuni uretrale; rupturi intra
sau extraperitoneale vezicale
28. Clasificarea Garden
Fracturile colului femural.
clasificarea anatomoclinicaradiografic prognostica:
gradul I : fracturi incomplete
gradul II : fracturi complete fara deplasare
gradul III : fracturi complete cu mica deplasare la care corticala posteroinferioara este un arc
frant, capul femural basculat in abductie, fragmentul distal rotat extern, iar intre traveele osoase cervico-capitale
si cele cervico-diafizare => unghi deschis posteroextern.
gradul IV : fractura completa cu mare deplasare, cu sinoviala si repliul pectinofoveal rupte,
fara contact intrafragmental, intre traveele cervicocapitale si cele cervicodiafizare exista din punct de vedere
radiologic un paralelism.
29. Bohler in fractura de calcaneu
Unghiul Bohler = unghiul format din dreapta ce uneste marginea superioara a tuberozitatii posterioare cu
punctul cel mai inalt a suprafetei calcaneene si o a doua dreapta ce uneste acest punct cu marginea superioara a
tuberozitatii anterioare. Acest unghi are o valoare de circa 30 grade si este deschis posterior.
Fractura talamica:
-gradul I unghi < 35 grade
-gradul II unghi aproape de zero grade
-gradul III unghi negativ.
30. Fractura extremitatea proximala a femurului cuprinde:
- EPIFIZIOLIZA CAPULUI FEMURAL
- FRACTURILE CAPULUI FEMURAL
- FRACTURILE COLULUI FEMURAL
- FRACTURILE MASIVULUI TROHANTERIAN
- FRACTURA MARELUI TROHANTER
- FRACTURA MICULUI TROHANTER.
31. Fractura masivului trohanterian.
-fracturile marelui trohanter
-fracturile micului trohanter
-fracturile pertrohanteriene : - simple sau complexe
- subtrohanteriene
- intertrohanteriene
- trohanterodiafizare
clasificarea EVANS : -stabile
-instabile
8

32. Fractura diafizei femurale tratament chirurgical, osteosinteza

- regiunea delimitata superior de o linie orizontala trecuta sub micul trohanter, iar inferior de o linie orizontala la
6 cm proximal de interliniul articular al genunchiului.
- tratamentul in fractura de femur este chirurgical; in fracturile cominutive sau cand exista contraindicatie
tratamentului chirurgical, se face tractiune directa prin tuberozitatea tibiala 4 saptamani si apoi gips pelvipedios
2 luni.
Tratamentul chirurgical:
osteosinteza cu tija rigida KUNTSCHER cu focar deschis sau fara deschiderea focarului sub control Rx.
osteosinteza cu 2 tije de tip ENDER.
osteosintezsa cu placa si suruburi pentru fracturile din proximal si 1/4 distal ( DCS pt. distal, DMS pt.
proximal).
osteosinteza centromedulara cu focar inchis sub ecran Rx TV cu blocaj static si dinamic in fracturile
cominutive.
33. Clasificarea Garden
gradul I : fracturi incomplete
gradul II : fracturi complete fara deplasare
gradul III : fracturi complete cu mica deplasare la care corticala posteroinferioara este un arc
frant, capul femural basculat in abductie, fragmentul distal rotat extern, iar intre traveele osoase cervico-capitale
si cele cervico-diafizare => unghi deschis posteroextern.
gradul IV : fractura completa cu mare deplasare, cu sinoviala si repliul pectinofoveal rupte,
fara contact intrafragmental, intre traveele cervicocapitale si cele cervicodiafizare exista din punct de vedere
radiologic un paralelism.
La varstnici se indica artroplastia partiala; cu proteza de tip Moore sau Thompson; reprezinta un gest de
terapie intensiva care la bolnavii varstnici este singura posibilitate de a evita complicatiile generale imediate ale
fracturilor ce ucid bolnavul.
34. Clasificarea fracturilor pretrohanteriene

35. Clasificarea fracturilor extremitatii distale a femurului

- fracturile condililor femurali tratament ortopedic: gips femuropodal 6 saptamani, mersul fiind permis la 3
luni; fractura cu deplasare reducere sangeranda + fixare cu surub.
- fracturile supracondiliene tratament: gips pelvipodal 6 saptamani; chirurgical: osteosinteza elastica in arc
secant de tip Ender sau osteosinteza cu cui-placa DCS ce elimina imobilizarea gipsata.
- fracturile bicondiliene.
36. Fractura platoului tibial.
a.) fracturile platoului tibial extern
- separarea cu detasarea unei tuberozitati
- infundarea asociata deseori cu fractura de cap de peroneu: poate fi anterioara,posterioara,
interna sau externa.
- mixte : separare si infundare.
b.) fracturile platoului tibial intern:
9

-separare
-infundare: anterioara, posterioara, interna, externa si centrala
- mixte
c.) fracturile bituberozitare:
- simple cu separare in T, Y, V inversat.
- complexe: fractura tuberozitara se asociaza cu fractura subtuberozitara
37. Fractura pilonului tibial
Pilonul tibial = epifiza tibiala distala delimitata de linia interarticulara a gleznei si o linie la 5 cm proximal de
acestea.
-fracturile supramaleolare
-fracturile marginale anterioara
- posterioara
- bimarginale
- fracturi sagitale
38. Fractura calcaneului
- se produce prin cadere de la inaltime => cominutie prin mecanismul de sfaramare ca rezultat al actiunii
divergente a 2 forte in acelasi punct: greutatea individului si planul dur pe care cade.
- din punct de vedere anatomopatologic:
talamice (articulare) fara/ cu deplasare, adica infundare verticala sau orizontala.
extratalamice (extraarticulare) fractura in cioc de rata a marii tuberozitati
complexe fracturi de calcaneu asociate cu alte fracturi de glezna.
Fractura talamica dupa valoarea unghiului Bohler:
gradul I unghi mai mic de 35 grade
gradul II unghi aproximativ egal cu zero
gradul III - unghi negativ.

10

Cap III Membrul superior

39. Ce este paleta humerala?
Extremitatea distala a humerusului (epifiza inferioara).
40. Urmarirea umarului in epolet
Bolnavul descrie mecanismul de producere si vine la consult in atitudine umila. Isi tine capul inclinat
de partea leziunii, cu sau fara torticolis antalgic; cotul flectat la 90 de grade, iar bratul contralateral sustine
antebratul si mana ce se gasesc in pronatie.
Se va face diagnosticul diferential cu fracturile de clavicula, fractura de col chirurgical al omoplatului,
luxatia scapulo-humerala.
41. Cum se deplaseaza fragmentele osoase in fractura de clavicula ?
Fracturile de clavicula se clasifica in fracturi ale 1/3 interne, 1/3 medie, 1/3 externe.
1/3 interna a claviculei traiectul de fractura :
intern de insertia SCM cand fragmentul intern este deplasat inferior, iar cel lateral este deplasat superior.
pe insertia SCM cand fractura este fara deplasare datorita balantei echilibrate intre actiunea acestuia din
urma si a muschiului subclavicular si ligamentul costoclavicular.
1/3 externa traiectul este :
prin ligamentele coracoclaviculare (trapezoid si conoid) si fractura este fara deplasare.
in afara ligamentelor coracoclaviculare apare o deformare nereductibila la apasare.
1/3 medie traiectul este transversal, oblic scurt, oblic lung, cominutiva, cu fragment intermediar, cu
fragment intermediar ce se poate aseza perpendicular pe clavicula sub piele putand determina complicatii
vasculonervoase, tegumentare sau ale domului pleural
la copil poate fi de tip in lemn verde deci fara deplasare

la adult: fragmentul intern este tras de SCM in sus si inapoi; iar fragmentul sub actiunea greutatii
subtoracic si contractura muschiului pectoral si deltoid este deplasat inauntru, in jos si inainte producand
o angulare a fragmentelor.

42. Fracturile extremitatii distale si proximale ale humerusului

Fracturile extremitatii proximale (portiunea cuprinsa intre interliniul articular scapulohumeral si cu marginea
inferioara a insertiei muschiului mare pectoral) mecanism direct:
fractura parcelara a capului humeral
fractura colului anatomic f. intra-articulara ; atitudine de umar umil ; tratament ortopedic Dessault 2
saptamani.
fractura trohiterului TUBEROZITATEA MARE contractie violenta a muschilor rotatori externi
(supraspinos, subspinos si rotund mic) cu deplasarea fragmentului inapoi si in sus, bolnav cu atitudine
umila; bandaj Dessault 10 zile in fracturi fara deplasare sau cu deplasare mica si aparat gipsat
toracobrahial in abductie la fracturi cu deplasare mare, la tineri reducere sangeranda si osteosinteza cu
brose sau surub.
fractura trohinului TUBEROZITATE MICA contractie violenta a m.subscapularului imobilizare
Dessault 10 zile.
fractura colului chirurgical: mecanism de producere:
- add: fragmentul diafizar este in adductie si rotatie interna datorita contractiei
muschiului mare pectoral si fragmentul epifizar este in abductie si rotatie externa prin
contractia muschiului supraspinos si rotund mic.
11

- abd: fragmentul distal este tractionat in sus si inauntru datorita muschiului pectoral mare
si deltoid; fragmentul epifizar este in rotatie interna.
fracturi cu deplasare, depresiune ca lovitura de topor subdeltoidian; echimoza tardiva brahiotoracica
HENNEQUIN.
fractura fara deplasare sau deplasare mica bandaj Dessault 2 saptamani
fractura cu deplasare mare reducere ortopedica BOHLER si imobilizare Dessault 2-3 saptamani.
tratament chirurgical reducere sangeranda si osteosinteza cu surub, cu grefe, brose sau osteosinteza
contramedulara, apoi imobilizare Dessault 10 zile.

43. Fracturile extremitatii distale a humerusului:

1. fracturi supracondiliene hiperextensie, traiect de fractura oblic de sus in jos, dinainte inapoi sau prin
hiperflexie.
- echimoza KIRMISSON, brat scurtat; linia Malaigen si triunghiul Nelaton modificate
- imobilizare in aparat brahiopalmar pt 4 saptamani (cotul la 90 de grade)
- tratament chirurgical.
2. fracturile supra si intercondiliene traiect T, V, Y
-fractura intraarticulara
-tratament ortopedic (fractura cu mare cominutie) reducere si imobilizare pt 2-3 saptamani in aparat
gipsat cu cotul la 90 de grade.
-tratament chirurgical se practica abordul transtricipital sau transolecranian, fixare cu suruburi sau
brose; cotul se mentine procliv 7 zile.
3. fractura de epitrohlee smulgerea ligamentului colateral intern
4. fractura condilului humeral extern
5. fractura osteocartilaginoasa
6. fracturi ale condilului intern
7. fracturi cominutive
8. fractura-decolare
9.fracturi ale epicondilului
44. Fracturi de diafiza humerala
-zona delimitata superior de marginea inferioara a insertiei marelui pectoral si inferior de linia conventionala ce
trece la 4 laturi de deget deasupra interliniului articular al cotului.
Sediul fracturii:-1/3 medie traiect transversal si cominutiv
-1/3superioara- oblic scurt
-1/3 inferioara - oblic lung si spiroid
-fragmentul proximal este tractionat anterior, iar frgmentul distal ramane vertical si rotat intern
-brat deformat in crosa cu echimoza distala
-aparat toraco-brahial 6-8sapt

12

Cap IV. Luxatii si entorse

45. Luxatia scapulo-humerala
Articulatia scapulo-humerala este o articulatie sferoidala, unde amplitudinea miscarilor este amplificata
si de participarea celorlalte articulatii ale umarului: acromioclaviculara, sternoclaviculara, interscapulotoracica,
subacromiodeltoidiana.
Mecanism de formare: indirect cadere pe umar sau pe mana cu bratul in abductie la 90 de grade si
rotatie externa.
In functie de pozitia capului humeral fata de glena scapulei:
luxatiile anterointerne (95%)
- luxatia anterointerna extracoracoidiana: capul humeral se afla pe marginea anterioara a glenei determinand o
decolare a capului minima subluxatie.
- luxatie anterointerna subcoracoidiana cadere cu bratul in abductie, rotatie interna si retroductie -> se rupe
capsula anterioara si inferioara capului humerusului migreaza sub coracoid.
- luxatie anterointerna intracoracoidiana capul humeral vine mediala si anterior de coracoida.
- luxatie subclaviculara.
b.) luxatiile anteroinferioare (subglenoidiana) abductie exagerata, capul humeral este blocat in pozitie
subglenoidiana.
c.) luxatiile posterioare: capul humeral se luxeaza posterior de cavitatea glenoida in regiunea de sub spina
omoplatului.
clinic: - durere si impotenta functionala totala
atitudine umila, umar in epolet, relieful deltoidian sters si capul humerusului lipseste din
glena.
tratament: repunerea ortopedica; repunerea este o urgenta; prezentarea peste 2 zile se
incadreaza in termenul de luxatie veche, iar peste 2 saptamani nu se mai poate repune decat sangerand
procedee: procedeul von Artl, procedeul Hipocrate, p.Djanelidze, procedeul Kocher (pag. 8081)
dupa repunere se imobilizeaza intr-un bandaj toracobrahial uscat de tip Dessault timp de 3
saptamani.
46. Entorsa (grava) de genunchi.
entorsele intereseaza aparatul ligamentar intern, se poate intinde, desira sau rupe total insertiile sau fibrele
ligamentului colateral intern, fasciculul superficial, dar si fibrele anterioare, mijlocii si posterioare ale
ligamentului colateral intern profund.
leziunea incrucisatelor se asociaza obisnuit cu cea a colateralului intern: incrucisatul antero-extern e cel mai
frecvent interesat si leziunea sa poate fi o smulgere a insertiei osoase prespinale, o dezinsertie de pe condilul
femural sau o ruptura partiala sau totala a celor 3 fascicule ale lig incrucisat anteroextern.
In entorsa grava de genunchi, leziunea colateralilor se asociaza cu leziunea capsulara, cu leziunea
incrucisatelor si a meniscurilor.
TRIADA NEFASTA a lui ODONOGHUE
leziunea ligamentului colateral intern ambele fascicule
leziunea ligamentului incrucisat anteroextern
leziunea meniscului intern
PENTADA NEFASTA a lui TRILLAT:
leziunea unui ligament colateral
leziunea ambelor ligamente incrucisate
leziunea capsulei posterioare
13

leziunea meniscului
leziunea muschilor labei de gasca(pentada int)
ruptura de tendon de biceps femural
ruptura bandeletei Maissiat.(pentada ext)

47. Cum e atitudinea umila?

Apare in luxatiile scapulo-humerale posterioare cand pacientul se prezinta cu capul aplecat spre partea
afectata.
48. Monteogia Stanciulescu
Fractura 1/3 medie a diafizei cubitale se insoteste de dureri de luxatia capului radial si poarta numele de
fractura luxatie MONTEOGIA-STANCIULESCU, capul radial se poate luxa anterior sau posterior,
particularitatea acestei entitati clinice este posibilitatea tratarii ei prin repunerea luxatiei capului radial care
atrage dupa sine reducerea fracturii in suferintele recente. Cand nu este posibil, se trece la tratamentul
chirurgical care reduce fractura si o fixeaza ferm cu o tija sau cu placa dupa care luxatia se repune aproape
singura.
49. luxatie este mai grava decat o entorsa?
Nu.
50. Gradele entorsei
1. Gradul I intindere ligamentara
2. Gradul II ruptura partiala a capsulei sau ligamentelor
3. Gradul III ruptura totala ligamentara sau smulgerea insertiei osoase.
3 forme clinice:
a.) entorsa usoara: durere redusa, jena functionala, tumefactie dureroasa, fara semne Rx = entorsa de grad I.
b.) entorsa moderata: durere vie, impotenta functionala partiala, tumefactie evidenta, echimoza, mobilitate
normala, fara semne Rx., entorsa de gradul II
c.) entorsa grava durere vie, impotenta functionala totala, tumefactie, echimoza intinsa, puncte dureroase
ligamentare, mobilitate anormala, largirea spatiului articular,Rx.-traduse ruptura totala sau smulgerea insertiei
osoasa, entorsa grad III
51. Ligamentele incrucisate.
- se gasesc posterior in fosa intercondiliana, se insera pe fetele intercondiliene ale femurului si pe ariile
intercondiliene ale tibiei.
ligamentul incrucisat posterior se insera pe aria intercondiliana posterioara a tibiei,se fixeaza pe fata
intercondiliana a condilului medial (partea ei anterioara).
ligamentul incrucisat anterior - se insera prin extremitatea inferioara si pe aria intercondiliana
anterioara a tibiei, iar cu cel superior pe fata intercondiliana a condilului lateral (partea posterioara).
52. Cate meniscuri sunt in organism?
8: cate 2 la fiecare genunchi, 2 temporomandibulare, 2 acromioclaviculare.
53. Cum este bratul in LSH?
Bolnavul prezinta durere si impotenta functionala totala.
In luxatiile anterointerne bolnavul prezinta atitudine umila cu capul inclinat pe partea bolnava,
antebratul si mana umarului luxat in pronatie sunt sustinute de mana si antebratul sanatos. Umarul in epolet,
relieful deltoidian sters, capul humeral lipsind din glena. Bratul este scurtat si rotat intern in abductie dureroasa
(semnul Berger).
14

In luxatia posterioara durerile sunt vii, semnele clinice si forma umarului poate fi nemodificata cu
exceptia ireductibilitatii rotatiei interne si prezenta capului humeral sub unghiul acromionului.
54. Care este cea mai frecventa LSH?
LSH anterointerna
55. Procedee de repunere ale LSH. (pag 80-81)
1. procedeul von Artl
2. procedeul Hipocrate
3. procedeul Djanelidze
4. procedeul Kocher
56. De cine este dat numele luxatiei?
Este dat de sensul deplasarii segmentului distal din articulatia respectiva.
57. Luxatia cotului.
- se produce prin cadere pe palma cu antebratul in extensie si supinatie fata de brat.
a.) in luxatia posterioara capsula anterioara si ligamentul lateral intern si extern se rup; apofiza
coronoida aluneca sub trohlee in foseta olecranului si extremitatea superioara cubitusului si radiusului se
deplaseaza posterior.
- clinic: antebratul in pronatie sustinut de mana sanatoasa intr-o extensie de 130 140 de grade,
antebratul pare mai scurt, se palpeaza proeminenta transversala a trohleei humerale anterioare; varful
olecranului este deasupra liniei ce uneste epitrohleea si epicondilul, antebratul prezinta miscari osoase de
lateralitate.
- repunerea si imobilizarea in atela gipsata posteriora brahiopalmara 2sapt.
b.) in luxatiile anterioare in luxatia incompleta cotul este in extensie, din profil bratul pare alungit; in
luxatia completa cotul este flectat si bratul pare scurtat ; poate fi lezat muschiul cubital.
58. Luxatia de sold.
- mecanism de producere: traumatism indirect ce actioneaza in axul coapsei este in flexie si adductie fortand
capul femural se luxeaza posterior in fosa iliaca externa, daca coapsa este in abductie accentuata capul femural
se luxeaza anterior, iar daca coapsa este intr-o usoara abductie se prod luxatie centrala cu protruzia capului
femural in micul bazin.
-dupa pozitia capului femural avem:
luxatie posterioara:
iliaca inalta capul ascensionat inapoia acetabulului in fosa iliaca externa.
iliace joasa sau ischiatice cand capul vine in contact cu spina sciatica.
luxatie anterioara
inalte iliopubiene capul este situat inaintea ramurii orizontale a pubelui
joase obturatoare- capul situat inaintea gaurii obturatoare

Clinic:
luxatia posterioara inalta : extensie completa, adductie si rotatie interna; capul femural se palpeaza in
fosa iliaca externa, marele trohanter este ascensionat , halucele atinge creasta tibiala anterioara
contralaterala, membru scurtat cu 6-7 cm.
15

 luxatia posterioara joasa : soldul este in flexie de 90 de grade, rotatie interna, adductie, membrul este
scurtat cu 3-4 cm, genunchiul atinge coapsa contralaterala.
luxatie anterioara inalta : soldul este in rectitudine, abductie si rotatie externa in afara, scurtat cu 1-2 cm.
luxatie anterioara joasa flexie accentuata, abductie, rotatie externa, cu genunchiul proiectat in afara.
59. Tratamentul entorselor.
Este in functie de gradul entorsei:
- se practica infiltratii cu xilina 1% sau crioterapie pentru a intrerupe reflexele simpatice nociceptive;
continuand cu antiinflamatorii nesteroidiene; pozitie procliva pentru 24-48 ore.
- entorsa de grad I imobilizare cu fasa elastica.
- entorsa de grad II gips 2 saptamani pentru glezna si 3-4 saptamani pentru genunchi.
- entorsa de gradul III indicatie chirurgicala, imobilizare in aparat gipsat 4-6 saptamani.

16

Cap V. Tumori
60. Ce este tumora cu mieloplaxe?
Este o tumora cu celule gigante sau osteoblastomul. Reprezinta o tumora benigna la limita cu
malignitatea, osteolitica, a tesutului spongios de la nivelul epifizelor femurului, tibiei, radiusului, capului
peroneului, maleolei peroniere, in spongioasa epifizelor fertile, dar si la nivelul oaselor mici.
61. Osteoblastomul la femei?
Afecteaza fetele si femeile tinere (20-30 ani).
Este solitara, de culoare rosu-bruna, carnoasa, ferma sau ramolita, cu cheaguri de sange, bine delimitata,
mereu separata de maduva osoasa. In interior se gasesc septuri delimitand zone pline cu sange coagulat.
Microscopic sunt doua tipuri de celule, celule gigante multinucleate (osteoclaste) si celule
mononucleate, fuziforme.
Exista 3 forme: lent evolutiva, activa si agresiva (poate aparea de novo sau secundar dupa o tumora prost
tratata de tipul I sau II).
Debutul poate fi brusc sau insidios prin dureri surde. Articulatia de vecinatate este usor tumefiata, dar cu
miscari libere, adenopatie generala, dar care nu modifica starea generala.
Rx: certifica osteoliza excentrica fara reactie periostala. In forma lent evolutiva osteoliza prezinta
septuri.
Diagnosticul diferential: chist osos, condroblastom benign, displazia fibroasa si sarcomul osteolitic.
Tratament: in forma
-lent evolutiva: chirurgical prin chiuretaj si pompaj spongios
-agresiva sau recidiva dupa chirurgie: chiuretaj si grefa sau rezectie reconstructie largita de tip Juvara
-tip III: amputatie
62. Care este cea mai grava tumora?
Osteoblastomul
63. Formele de sarcom osteogenetic
element caracteristic osteoblastului, procesul osteolitic este mult mai rapid.
Este o tumora osoasa maligna caracterizata prin atipie si polimorfism, reactie osificanta si de distructie a
tesutului osos. Este o neoplazie maligna, proliferare de tesut osteoid prezentand proliferare fibrinoida si
condroida.
Formele clinice:
a) Sarcom osteolitic pleaca din celulele responsabile pt osteogeneza endostala cu malignitate excesiva. Se
localizeaza la nivelul metafizei inferioare a femurului si primul semn care alarmeaza este o durere pulsatila.
b) Sarcomul osificant pleaca din celulele diferentiate ale pericondrului si are o malignitate moderata fata de
celalalt. Daca prima forma prinde primele 2 decenii, cel de-al doilea prinde al 2-3 lea deceniu de viata si se
localizeaza la nivelul genunchiului.
64. Ce e poliomielita/osteomielita?
Osteomielita reprezinta inflamatia osului si a maduvei sale produsa pe cale hematogena a osului de catre
stafilococul aureu si alti piogeni (streptococ,pneumococ) care se localizeaza in metafiza oaselor lungi la copii si
adulti, de la un focar septic de vecinatate (plaga,granulom dentar).
65. Ce este osteita cronica, de cine e produsa si unde?
Este infectia cronica a osului localizata la inceput cortical prin inocularea directa sau prin contiguitate,
produsa in general de stafilococul aureu.
17

Clinic: amiotrofia segmentului de membru, multiple cicatrici subtiri, aderente la planurile profunde sau
chiar la os, multiple orificii fistuloase prin care se scurge puroi.
Rx- calus hipertrofic fistulos sau o pseudartroza fistulizata.
Tratament complex- antibioterapia
-imobilizare gipsata cu tratament chirurgical
66. Forme clinice ale osteomielitei.
- forma toxica
- forma septicemica
- forma pioemica
- forma atenuata
- forma piogena
- forma osteomielitei cronice.

18

Cap VI. Traumatismele coloanei vertebrale

67. Mecanismele de producere a traumatismelor coloanei vertebrale?
Mecanisme directe si indirecte
a.mec direct(rar): izbirea cu un corp contondent
b.mec indirect
-hiperflexia:caderea unei greutati pe spate, prabusiri de teren, sofer a carui masina sufera un impact frontal; se
produce tasarea anterioara sau cuneiforma ale corpilor vertebrali.
-hiperextensia: lovirea gen upercut sub barbia adversarului in cadrul boxului, saltul intr-un bazin cu putina apa,
fruntea se izbeste violent de sol, determinand hiperextensia capului pe gat sau a coloanei cervicale pe cea
toracica.
Se produc entorse, luxatii asociate cu fracturi, interesarea lig. vertebrelor anterioare, discului, apofizelor
articulare, lamelor, leziuni neurologice secundare.
-tasare: caderi de la inaltime in picioare sau sezut; discul vertebral are in aceasta situatie un rol hotarator datorita
caracterului sau de structura necomprimabila
-torsiunea sau rasucirea: este foarte des asociata cu hiperflexia sau hiperextensia; se produce ruperea sist.
capsuloligamentar posterior cu dezacrosare a apofizelor articulare determinand leziuni neurologice
-forfecarea anteroposterioara: mec. combinat intalnit in cazul hiperflexiilor urmate de hiperextensie (whip lash);
accidente rutiere in lant; se produc entorse de gradul III cu mare instabilitate si insotite de tetraplegie.
68. Clasificarea traumatismelor coloanei vertebrale?
- dupa criteriul anatomopatologic(Bohler):
a.fracturi fractura arcului anterior: fractura cu tasare cuneiforma, anterolaterala, parcelara, cominutiva a
corpului vertebral
-fractura arcului posterior: fractura apofizelor articulare, a lamelelor si a pediculilor, fractura
apofizelor transverse si spinoase.
- fracturi combinate ale arcului anterior si posterior
b.dislocatii - dislocatia anteroposterioara prin entorsa de gradul I sau II a vertebrelor cervicale si dislocatia
laterala prin entorsa de gradul II si III a articulatiilor interapofizare din regiune lombara
c.fractura dislocatie: se intalneste in special in regiunea cervicala si are afectare discala si interesare neurologica
- dupa criteriul prognosticului(Nicoll)
a.TCV stabile: cu indemnitatea arcului posterior(fracturi parcelare, unele cominitive), nu se deplaseaza secundar
si au o evolutie simpla si fara riscuri neurologice
b.TCV instabile: arcul posterior este degradat ca in cazurile luxatiilor (disclocatiilor) si a fracturilor luxatii din
regiunea cervicala; au evolutie grava si complexa, prezinta riscuri neurologice.
-dupa criteriul interesarii neurologice
a.TCV amielinice, adica fara lexiuni nervoase
b.TCV mielinice, cu leziuni nervoase, cu tetraplegie in cazul transectiunilor medulare cervicale sau paraplegie
in cazul interesarii medulare toracale sau lombare superioare
-dupa criteriul topografic: TCV cervicale, toracale, lombare si sacrate.
69. Ce este un traumatism stabil si instabil al coloanei: criteriul prognosticului Nicoll in functie de
integritatea peretelui posterior al corpului vertebral, al ligamentelor interspinoase (arcul
posterior) TCV se clasifica in:
TCV stabile - cu indemnitatea arcului posterior (fracturi parcelare, unele f.cominutive); se numesc
stabile intrucat ele nu se deplaseaza secundar si au evolutie simpla si fara riscuri neurologice.

19

TCV instabile in care arcul posterior este degradat ca in cazul luxatiilor si a fracturilor luxatie din
regiunea cervicala. Aceste traumatisme au evolutie grava si complexa, prezinta riscuri neurologice si traduce
imagistica radiologica.
70. Ce este zidul posterior?
Zidul posterior este reprezentat de incrucisarea fasciculului oblic superior si inferior de la nivelul
corpului vertebral.
71. Ce este fractura mielica?
Intereseaza maduva spinarii si prezinta manifestari neurologice: tetraplegie in cazul sectionarii maduvei
la nivel cervical sau paraplegie in cazul sectionarii la nivel toracal sau lombar superior.
72. Care sunt cele mai grave fracturi ale coloanei C1, C2?
fracturile primelor doua vertebre sunt fracturi grave ce determina tulburari respiratorii si CV (fiind in
vecinatatea bulbului rahidian) si aparitia tetraplegiei.
Bolnavul prezinta: dureri suboccipitale, torticolis antalgic, miscari limitate, tulburari de deglutitie,
agitatie si senzatia de moarte iminenta.
a) Fractura atlasului (caderi pe cap) - cu separarea maselor laterale a atlasului ameninta arterele
vertebrale, iar daca se rupe ligamentul transvers lezeaza bulbul rahidian.
-fractura arcului posterior: usor suspectata prin nevralgia Arnold
-fractura arcului anterior e rara
-luxatie anterioara a atlasului se produce prin ruptura ligamentului transvers si a capsulei atlasoaxoidiene, ea
se asociaza cu fractura apofizei odontoidei axisului (situatie de moarte sigura prin strivirea bulbului rahidian de
apofiza odontoida).
b) Fractura axisului
-fractura apofizei odontoide (cea mai frecventa) care se produce prin forfecarea anteroposterioara sau prin
hiperflexie produce tetraplegie, paralizia centrilor frenici, edem ascendent si exitus
-fractura arcului posterior al axisului se produce prin hiperextensia violenta si det deplasarea anterioara a
corpului (fractura spanzuratilor)

20

73. Ce este semnul creionului? (fractura cubitusului+patela)

Reprezinta diastazisul interfragmentar de la nivelul olecranului cand tricepsul brahial trage fragmentul
proximal in timp ce fragmentul distal ramane atasat de diafiza. Intre fragmente apare o distanta in care se poate
introduce un creion.
74. Cum se numeste fractura inversa?

75. Garden IV, pacient 30 ani:

La bolnavii tineri se indica artroplastia totala in varianta cimentata sau necimentata in functie de calitatea
osului, iar la adultii varstnici se indica artroplastia bipolara care reprezinta mentinerea capitalului osos
acetabular cu posibilitatea trecerii la totalizarea protezei la aparitia fenomenelor de cotiloidita eroziva.
76. Rolurile cortizonului:
77. Din ce este formata laba de gasca?

21