Fracturile claviculei Anatomie si biomecanica curburi insertii musculare raporturile fet ei inferioare ligamentul coracoclavicular (format din ligg.

conoid si trapezoid) Epidemiologie mai frecvent la adulti tineri Anatomie patologica fracturi incomplete/ complete traseu transvers, oblic, spiroid; cu fragment intermediar; cominutive deplasarea tipica in fracturile treimii medii Etiopatogenie mecanism indirect, prin cadere pe umar cu accentuarea curburilor mecanism direct -; pot fi deschise prin contractii musculare violente (epilepsie, electrosocuri) fracturi pe os patologic Clasificare ale 1/3 interne (medial de insertia sternocleidomastoidianului) ale 1/3 medii ale 1/3 externe (lateral de insertia ligamentului coracoclavicular) Simptomatologie: durere si impotenta functionala variabila atitudinea "umila" Dessault scurtarea umarului tumefactie edem durere in punct fix intreruperea continuit atii osoase crepitatii osoase mobilitate anormala examinarea pulsurilor periferice, a funct iilor senzoriala si motorie periferica Explorare imagistica: radiografii din incidenta AP "de clavicula" tomografie computerizata (pentru evaluarea leziunilor ligg.conoid si trapezoid) Diagnostic: diagnostic pozitiv: intreruperea continuitatii si imagistica diagnostic negativ: contuziile umarului, fracturile omoplatului, luxatiile sternoclaviculara siacromioclaviculara Evolutie si prognostic prognostic bun, in absenta complicatiilor consolideaza in circa 4-6 saptamani la adult si 2-4 saptamani la copil complicatii imediate:- leziuni vasculare (a.si v.subclavie)-

leziuni nervoase (trunchiurile plexului brahial)- deschidereleziuni pleuropulmonare cu hemo-pneumotorace complicatii tardive:- pseudartroza- calus vicios- consolidare vicioasa cu scurtare si limitarea mobilitatii umarului- osteita TratamentIn general se recomanda tratament ortopedic: fracturile fara deplasare si fracturile la pacienti varstnici, tarati -; bandaj Dessault pentru 3 4saptamani fracturile ci deplasare necomplicate -; reducere prin tractiunea umerilor in spate si:bandaj Watson-Jones- inele Hidden Tratamentul chirurgical se recomanda: in prezenta complicatilor pacientii cu alterarea st arii de constienta in cazul fracturilor ireductibile Tratamentul chirurgical se poate face prin osteosinteza cu placa si s uruburi, osteosintezacentromedulara sau, in fracturile treimii externe, prin hobanaj. Tratamentul complicatiilor -; numai daca sunt invalidante: pseudartroza calusul vicios Dispensarizare: pacientii operati: vindecarea plagii, mobilizarea umarului pacientii tratati conservativ:- combaterea edemului membrelor toracice- verificarea si ajustarea tensiunii imobilizariiaprecierea stabilitatii imobilizarii

Clasic, fractura se defineste ca o discontinuitat e a o s u l u i , p r o d u s a i n u r m a u n u i traumatism de mica importanta, care actioneaza asupra unui os fragilizat printr-o suferintaanterioara (osteoporoza, tumoare osoasa, osteotita, etc.). De aceea aste foarte important sa se studieze terenul pe care se produce fractura, in aparenta banala, introducand astfel numeroaseerori in pronosticul si tratarea leziunii.Dupa cum arata Radulescu, putem vorbi de fracturi a oaselor sanatoase si fracturi aleoaselor bolnave, impropriu denumite fracturi patologice.Fractura nu este numai un simplu accident traumatic cu repercusiuni locale, ci un procesde patologie complex care antreneaza intreg organismul. Fractura este deci o boala generalizata(dereglari post-traumatice generale) declansate mai ales prin intermediul S.N. Clasificare: 1. Fractura directa se produce la nivelul la care actioneaza forta reprezentata prin zdrobire,compresiune sau soc violent. Acestea sunt fracturi aparute la marile accidente, care seasociaza cu leziuni mai mult sau mai putin grave a partilor moi.2. Fractura indirecta se produce in alt loc decat acolo unde a actionat agentul traumatic.Aceste fracturi sunt cele mai numeroase si dupa modul de aplicare a traumatismului, se pot produce diferite tipuri anatomo-patologice de fracturi.In fracturile indirecte traumatismele pot actiona prin unul din urmatoarele 4 mecanisme: flexiune

, cand forta se exercita asupra unei curburi osoase care depasind elasticitateanormala rupe osul la maximum de curbura; tractiunea , in urma tractiilor musculare violente care duc la smulgerea unor fragmenteosoase, ce prezinta zone de insertie tendinoase sau fracturi parcelare ale epifizelor printractiune ligamentoasa; compresiune , in lungul axului osului, ducand la fractura epifizei, ca i n fracturile deastragal sau pilon tibial in urma caderii de la inaltime; torsiunea , cand forta vulneranta produce o rasucire a membrului determinand totdeaunao fractura spinoida sau helicoidala.3. Fracturi incomplete se observa mai ales la copii si se prezinta sub urmatoarele forme: deformarea osului in grosime , care are loc printr-un mecanism de presiune in lungulosului. In aceste conditii se produce mai mult o dislocare trabeculara in regiunea metadiafizara, care se traduce radiografic printr-o usoara ingrosare fusiforma sau in inel;

METODE SI ALEA LEA MATERIAL

FRACTURILE OSOASE Se suspicioneaza clinic si se confirma sau se infirma prin radiografii in cel putin doua planuri perpendiculare unul pe celalalt. Pe radiografii se descriu: Solutia de continuitate completa, incompleta (fisura); Numarul liniilor de fractura, unica, multipla (cominutiva); Localizarea liniei de fractura; Traiectul fracturii (transversal, oblic, lemn verde, etc); Situatia fragmentelor osoase (in ax, dislocari, telescopari, situatia articulatiei), Structura osului fracturat (normal sau patologic), Evaluarea repunerii in ax, formarea calusului, rezultatul final; Complicatii. Fracturile se impart in doua mari categorii: fracturile oaselor normale si fracturile pe os patologic. Fracturile oaselor normale In mod obisnuit diagnosticul se pune usor pe o radiografie de fata si de profil descriindu-se lipsa de continuitate, sediul, aspectul, situatia fragmentelor. Decolarile traumatice ale epifizelor sunt fracturi care intereseaza cartilajul de conjugare la copii. Diagnosticul este usor daca fractura este completa dar dificil atunci cand este partiala. Pentru a le diferentia de luxatii sau de aspectul normal al cartilajului de conjugare, este nevoie de radiografii simetrice. Pe radiografii urmarim modul cum decurge formarea calusului si vindecarea fracturii. La inceput apare calusul fibros - fin voal intre fragmentele fracturii care apoi se calcifica - calus osos.

In fracturile cominutive, unde avem mai multe fragmente osoase, trebuie sa urmarim, pe radiografii, daca toate fragmentele sunt in contact si iau parte la formarea calusului. Dupa formarea calusului, radiografia ne arata marimea lui, forma, structura calusului si axul de vindecare a osului. Uneori calusul poate fi exuberant, cu structura vacuolara.

Fig. 316 Diferite tipuri de fracturi

Fig.317 Fracturi cominutive cu diferite localizari

Fig. 318 Formarea calusului

Fractura pe os patologic (tumori benigne, metastaze, tumori maligne, inflamatii, etc.) se poate produce spontan sau dupa traumatisme minime.

Examenul radiografic stabileste diagnosticul de fractura si pe cel al bolii osoase favorizante. Pseudartroza In unle cazuri, fractura nu se consolideaza, se produce o demineralizare si rezorbtie osoasa in focarul de fractura, care duce la formarea unei false articulatii. Radiologic se observa rotunjirea fragmentelor osoase fracturate, inchiderea canalului medular, mentinerea solutiei de continuitate.

Fig. 319 Pseudartroza