Universitatea ,,Vasile Alecsandri,, Bacau-Facultatea de Stiinte ale Miscarii Sportului si Sanatatii

Proiect
Fractura diafizei femurale

Dancuta Stefan Francisc

Burca Elena Daniela
Subgrupa 304B KMS III

Date despre afectiune

Date generale
Definiie: Prin fractur se nelege o discontinuitate de diferite grade la nivelul sistemului
osos, produs n urma unei aciuni traumatice ce a acionat n mod direct sau indirect asupra
segmentului osos respectiv.
Clasificare
Fracturile se pot clasifica n:
1. Fractura directa se produce la nivelul la care actioneaza forta reprezentata prin
zdrobire, compresiune sau soc violent. Acestea sunt fracturi aparute la marile accidente, care
se asociaza cu leziuni mai mult sau mai putin grave a partilor moi.
2. Fractura indirecta se produce in alt loc decat acolo unde a actionat agentul
traumatic. Aceste fracturi sunt cele mai numeroase si dupa modul de aplicare a
traumatismului, se pot produce diferite tipuri anatomo-patologice de fracturi.
In fracturile indirecte traumatismele pot actiona prin unul din urmatoarele 4
mecanisme:
- flexiune, cand forta se exercita asupra unei curburi osoase care depasind
elasticitatea normala rupe osul la maximum de curbura;
- tractiunea, in urma tractiilor musculare violente care duc la smulgerea unor
fragmente osoase, ce prezinta zone de insertie tendinoase sau fracturi parcelare ale
epifizelor prin tractiune ligamentoasa;
- compresiune, in lungul axului osului, ducand la fractura epifizei, ca in fracturile
de astragal sau pilon tibial in urma caderii de la inaltime;
- torsiunea, cand forta vulneranta produce o rasucire a membrului determinand
totdeauna o fractura spinoida sau helicoidala.
3. Fracturi incomplete se observa mai ales la copii si se prezinta sub urmatoarele
forme:
- deformarea osului in grosime, care are loc printr-un mecanism de presiune in
lungul osului. In aceste conditii se produce mai mult o dislocare trabeculara in
regiunea metadiafizara, care se traduce radiografic printr-o usoara ingrosare
fusiforma sau in inel;
- ruperea incompleta sau in flexiune, care se observa la copii cand datorita
elasticitatii si grosimii periostului se produce un traiect de fractura care, intereseaza
numai corticala dinspre conconvexitatea osului. Este clasica fractura en bois
vert(in lemn verde);
- infundarea , se observa mai ales la oasele late ale craniului;

- fisurile, se intalnesc mai ales la adulti si mai rar la copii, integritatea formala a
osului este pastrata si numai radiografii din incidente diferite, pot sa arate traectul
de fractura.
4. Fracturi complete cu situatiile:
a) traiectul de fractura poate sa aiba sediul variabil, in caz de fractura directa si
dimpotriva, sa se situeze la nivelul punctelor slabe ale osului daca fractura este
indirecta. Traiectul poate fi transversal, oblic, spiroid, longitudinal, in varf de
clarinet si in farina de fluture.
b) fragmente- sunt in general in numar de doua, uneori un traiect de fractura
accesoriu separa un al treilea fragment. Cand exista mai multe traiecte fractura este
cominutiva, fragmentele osoase purtand numele de eschile;
c) deplasarea fragmentelor este variabila uneori minora, alteori este camplexa.
Aceasta deplasare se poate face:
- prin translatie cand unul din fragmente este deplasat inainte, inapoi, intern sau
extern, fata de celelalte fragmente, producand incalecarea lor;
- prin rotatie, cand un fragment se roteste in jurul axului sau longitudinal, in
vreme ce celalalt ramane imobil sau ambele fragmente se rotesc unele fata de
celalalt, in aceste cazuri exista decalajul fragmentelor;
- prin unghiularea unui fragment fata de celalalt. De obicei, fragmentele sufera
deplasari complexe, cand se asociaza unghiularea cu incalecarea sau deplasarea
laterala cu decalaj.

5. Leziunile partilor moi.

In timpul sau dupa fracturarea unor oase, se produc leziuni ale partilor moi, fie
prin agentul cauzal, fie prin fragmentele ascutite ale oaselor fracturate. Pot fi lezati
muschii tendoanelor, vasele, nervii, pielea. Lezarea muschilor si a tendoanelor duce
la tulburari de miscare. Lezarea oaselor poate determina tulburari extrem de rare,
intrucat daca sunt lezate oase mari, se pot produce hematoame locale, uneori pot
lua nastere chiar necroze si cangrene, prin neirigarea tendonului asigurata de vasul
respectiv. Leziunile nervoase pot provoca aparitia unor paralizii sau tulburari
senzoriale in zona respectiva. Lezarea pielii creaza a fractura deschisa.

Fractura diafizei femurale

Definiie: Fracturile diafizare ale femurului sunt acele fracturi cuprinse ntre o
linie superioar care trece la 3 centimetri sub micul trohanter i alta inferioar la 10
12 cm deasupra marginii superioare a condiliilor.
Aceste fracturi cunosc n ultima perioad o frecven din ce n ce mai mare datorit
accidentelor rutiere ct i datorit accidentelor de munc.
De obicei ele apar n urma unor traumatisme importante i sunt deseori nsoite
de o stare de oc grav, mai ales cnd se produc n cadrul unui politraumatism sau
a unei polifracturi.
Simptome
n urma producerii unei fracturi se instaleaz semne generale i locale.
Semnele generale constau n agitaie, anxietate, paluare iar uneori se poate
instala starea de oc mai ales n accidentele importante. Afectarea strii generale se
produce mai frecvent n fracturile membrului inferior, n fracturile deschise att la
nivelul membrului superior ct i inferior, n politraumatisme cnd au loc i alte
leziuni viscerale.
Semnele locale ale fracturii pot fi semne de probabilitate si de certitudine.
Semnele de probabilitate sunt:
- durere n punct fix nsoit de impoten funcional. Durerea constituie semnul
subiectiv constant i pregnant i se accentueaz la mobilizarea fragmentelor.
Impotena funcional este total, accidentatul neputnd ridica piciorul de pe planul
patului.
- tumefacia zonei nsotita de deformarea regiunii, ulterior echimoza la nivelul
fracturii;
- deformare local la nivelul femurului se observ deformare n crosa cu
convexitate avansat anteroextern;
- poziie vicioas prin deplasarea fragmentelor precum i prin scurtarea
segmentului respectiv. Membrul respectiv este tinut n rotaie extern i adducie i
este mai scurt dect cel snatos.

Semnele de certitudine confirm prezena fracturii.

Aceastea sunt:
- mobilitate anormal
- prezena crepitaiei osoase
- ntreruperea continuitii osoase
- intransmisibilitatea micrilor imprimarea unei micari segmentului distal de
fractur nu este transmis la segmentul situat proximal de fractur datorit
ntreruperii prghiei osoase.
Deoarece deformarea coapsei, tumefacia i celelalte semne sunt suficiente
pentru diagnosticul clinic, cercetarea mobilittii anormale i a crepitaiei osoase
este mai bine s nu fie facut cu insisten.
n condiiile unei fracturi incomplete (fisuri) nu sunt prezente semnele de
certitudine ale fracturii ci numai semnele de probabilitate.
n fracturile diafizare joase poate apare hidrartroza genunchiului datorat fie
aciunii traumatismului asupra genunchiului, fie coexistentei unei entorse, fie
datorit unei tulburari circulatorii reflexe legate de vasodilataia din focarul de
fractur.
In urma traumatismului care a determinat fractura femurului pot aparea mai
multe complicatii.Dintre acestea cele mai grave sunt pseudoartrozele.
Pseudoartroza se poate ntlni ca urmare a unui tratament ortopedic incorect sau
o recuperare incomplet cu interpoziie de prti moi (musculare) fie dup o
imobilizare insuficient care permite micri ale fragmentelor fracturate.
Producerea unei diastaze interfragmentare printr-o traciune excesiv ca i
manevrele repetate de reducere reluate la anumite intervale sunt foarte dauntoare
pentru ca mpiedic formarea calusului osos, fragmentele osoase clasificndu-se
independent.
In urma traumatismului prin care s-a soldat cu fractura diafizei
femurale,membrul inferior afectat va fi imobilizat in aparat gipsat timp de 3-4 luni.
Diagnostic
Este destul de uor de fcut pe baza semnelor clinice. Radiografia este
obligatorie pentru descrierea tipului de fractur, cu sau fr deplasare (mai
frecvent la copii), precum i precizarea direciei i formei traiectului de fractur
(simpl sau cominutiva) i a deplasrii fragmentelor. Radiografia executat din
dou poziii (faa i profil),trebuie cuprinda obligatoriu articulaia oldului i
genunchiului.

Diagnostic clinic
Fractura de diafiza femurala fara deplasare fixata prin tija metalica

Anamneza
Nume:I. M.
Varsta:39 ani
Domiciliu: Com.Buhoci jud.Bacau
Ocupatia: Muncitor in constructii
Istoricul bolii: Accidentul s-a produs in urma unui accident de masina
Boli asociate: Nu prezinta
Tratamet medicamentos: antiinflamatorii
Evaluarea functionala
-Evaluarea durerii de la nivelul membrului inferior afectat;
-Evaluarea edemului de la nivelul membrului afectat;
-Evaluarea troficitatii membrului afectat comparativ cu membrul sanatos;
-Evaluarea mobilitatii articulare membrului afectat;
-Evaluarea tonusului muscular pe musculatura membrului inferior afectat;
Obiective:
-Combaterea durerii de la nivelul membrului inferior afectat;
-Reducerea edemului de la nivelul genunchiului;
-Imbunatatirea troficitatii coapsei si gambei;
-Combaterea redorilor articulare;
-Imbunatatirea mobilitatii articulare de la nivelul genunchiului si piciorului;
-Cresterea fortei musculare membrului inferior afectat;
-Cresterea stabilitatii articulatiei coxofemurale si genunchiului;
Metode,procedee si tehnici de recupareare
-In timpul perioadei de imobilizare in aparat gipsat dupa traumatism ,pentru
calmarea durerii se poate realiza masaj la nivelul segmentelor supra si
subadiacente.

-De asemenea in perioada de imobilizare pacientul poate efectua contractii

izometrice pentru musculatura coapsei si efectua mobilizari active la nivelul
piciorului(flexie,extensie,inversie,eversie,circumductii).
-Tot in aceasta perioada pacientul poate realiza exercitii de respiratie kinetoterapeutul
dirijand si invatandul pe pacient o respiratie corecta care are un rol important avand efect
de relaxare. Din decubit dorsal kinetoterapeutul in lateralul pacientului cu o mana pe
abdomen si una pe torace,realizeaza o presiune pe torace pe timpul inspirator
determinand bombarea abdomenului,iar pe timpul expirator realizeaza o presiune pe
abdomen.
-In perioada post imobilizare pentru calmarea durerii se realizeaza un masaj antalgic
decontracturant cu aplicatii de gheata si totodata un masaj pentru imbunatatirea troficitatii
membrului afectat.
-Pentru cresterea partiala a mobilitatii articulare pacientul poate realizeaza
pendularile si balansarile de tip Codman cu membrul inferior afectat. De asemenea pentru
cresterea mobilitatii se pot realiza mobilizari pasive analitice la articulatia genunchiului si
soldului care pot fi efectuate in apa,apoi mobilizari activo-pasive daca durerea nu este
prezenta si mobilizari active insa fara gravitatie.
-Pentru refacerea completa a mobilitatii articulare pacientul realizeaza mobilizari
active atat din articulatia soldului cat si articulatia genunchiului;se pot folosi tehnici FNP
precum ,,Hold-relax,, din decubit dorsal,decubit lateral,decubit ventral,asezat.
-Pentru cresterea fortei musculare pentru musculatura coapsei si gambei se pot
realiza tehnici FNP(MARO,CR,IL,ILO,).
Pentru cresterea stabilitatii articulare se pot aplica FNP precum SR,IzA. Pacientul in
asezat,kinetoterapeutul in fata pacientului da comanda,,Tine nu ma lasa sa te misc,,
realizand stabilizari ritmice si izometrii alternante.
Indicatii metodice
Programul de recuperare va fi aplicat in functie de fiecare etapa in parte.
La inceput sedintele de kinetoterapie se vor realiza mai des si se vor rari treptat odata cu
recuperare pacientului.
Sedinta de kinetoterapie va avea o durata 50 de minute.

Bibliografie
http://www.lectiadeortopedie.ro/traumatologia-membrului-inferior/fractura-dediafiza-femurala/