INGRIJIREA PACIENTILOR CU FRACTURI ALE ANTEBRATULUI

CUPRINS
1.Motivatia lucrarii ………………………………………………...........3 2.Partea generala …………………………………………………...........4 2.1.Notiuni generale despre fracturi ……………………………......…...4 2.2.Clasificarea fracturilor ..................................................................…. 5 2.3. Fractura de antebrat (definitie,morfologie,simptomatologie) …...….8 2.4.Complicatiile fracturilor ...............................................................….11 2.5.Tratamentul fracturilor ................................................................…..14 3.Partea speciala ………………………………………………….…..…17 3.1.Nursingul in fractura ………………………………………….…….17 3.2.Cazul I …………………………………………………………........18 3.3.Cazul II …………………………………………………...……........32 3.4.Cazul III ………………………………………………………..........46 3.5.Concluzii …………………………………………………...………..60 4.Bibliografie ……………………………………………………..……...61

MOTIVATIA LUCRARII

Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor de circulatie sunt in crestere. Ca procentaj fracturile reprezinta 10 - 20% din totalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile. Osteoporoza varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii. Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de important, incepand cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractura spre serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze. Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului in fracturi care de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil si unde rolul asistentei medicale este de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid. Educatia sanitara prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul medical trebuie sa le faca vizavi de fracturile patologice la personae in varsta este tot de avengura asistentului medical.

2

PARTEA GENERALA NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURA

Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte sisteme ale organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un rol biomecanic si este firesc ca fractura sa fie considerata o adevarata boala. Definitie: Fractura este definita ca o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa in urma unui traumatism de intensitate variabila ce actioneaza ca osteoporoza, tumoarea osoasa, osteita, etc. Academicianul Alexandru Radulescu vorbea de fracturi ale oaselor sanatoase si fracturi ale oaselor bolnave, denumite gresit fracturi patologice.

Etiopatogenie : Frecventa : Se apreciaza ca fracturile reprezinta intre 10-20% din totalul traumatismelor, de 10 ori mai frecvente decat luxatiile, frecventa ce creste in cazuri de catastrofe,razboaie, accidente de circulatie .
3

Clasificarea fracturilor dupa modul de producere : Directe : -Care se produc la nivelul impactului prin zdrobire. pilon)  Prin torsiune – cand se produce totdeauna o fractura spiroida sau helicoida 4 . compresiune sau soc violent sunt fracturile din marile accidente asociate cu leziuni variabile ca gravitati ale partilor moi. sunt cele mai numeroase si pot fi impartite in 4 tipuri anatomopatologice dupa cum actioneaza traumatismului:  Prin flexiune – cand forta se exercita la un capat ale extremitatii osoase. calcaneu. osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la maximum de curbura  Prin tractiune – printr-o contractura musculara violenta ce smulge fragmentele osoase de la locul de insertie tendinoase sau fracturi parcelare epifizare  Prin compresiune in lungimea axului ducand la fracturi epifizare (astragal.Se intalnesc frecvent la toate varsetele dar mai ales la varsta activa. In schimb batranii din cauza fragilitatii osoase fac fracturi si dupa un traumatism mai putin violent. Indirecte : . intre 20-40 ani. predominand declararile epifizare.Sunt fracturile produse in alt loc decat acolo unde a actionat agentul traumatic. la copii fiind mai rare in raport cu numarul traumatismelor acestea avand oasele mai elastice si o greutate a corpului mai mica.

Fracturi complete :  Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal. mai ales la adulti B. dar uneori sunt fragmente intermediare  Unul sau mai multe cand fractura este cominutiva. intern sau extern fata de celalalt  Ascensiune – a unui fragment in lungul ceiluilalt producand incalecarea lor  Rotatie – cand un fragment se roteste in jurul axului sau producand decalajul fragmentelor  Unghiularea unui fragment fata de celalat 5 . inapoi.Din punct de vedere anatomopatologic. se deosebesc doua tipuri de fracturi : A. Fracturi incomplete : mai frecvent la copii  Ingrosarea fusiforma sau “inelara” a axului  Ruperea incompleta “in lemn verde”  Infundarea (mai frecvent la oasele cranului)  Fisuri. fragmetele putand fi deplasate prin :  Translatie – cand un fragment este deplasat inainte. spiroid sau longitudinal  Fragmentele in general sunt in numar de doua. oblic.

Ca urmare a actiunii agentului traumatic. decolat si uneori interpus intre fragmetele osoase ducand la intarziere de consolidare  Vasele pot fi contuzionate. fractura este insotita de leziuni a tuturor partilor moi din jurul focarului de fractura  Pielea este contuzionata. intepate sau sfasiate de catre fragmentele osoase  Nervii pot fii contuzionati intepati sau rupti  Articulatiile vecine pot fi lezate prin traiectele de fractura ce se prelungesc pana in articulatie sau pot fi intepate cu un fragment osos  Viscerele pot fi lezate in cazul politraumatismelor. sectionata de agentul traumatic sau intepat de un varf osos sau alteori poate fi intins ca un calus prin deplasarea fracturii. evolutia fiind grav complicata 6 . necrozandu-se secundar  Muschii sunt contuzionati sau desirati de fragmetele de fractura  Periosul poate fi rupt.

FRACTURA DE ANTEBRAT SIMPTOMATOLOGIE Semne locale de fractura: A. cand masa musculara e mare . Semne de certitudine :  Mobilitatea normala . prezenta in fracturile complete si absenta in cele incomplete 7 . semn frecvent intalnit insa si in contuzii sau luxatii B. cand deformarea este distantata de o articulatie (cand este aproape de articulatie se poate confunda cu un hemtom mare sau articulatie luxata)  Scurtarea regiunii cu acelasi semn ca la deformare  Impotenta functionala. Echimoza apare tardiv si uneori la distanta sangele fuzand in lungul tecilor musculare  Deformarea regiunii . semn clinic de valoare datorita deplasarii fragmentelor. Semne de probabilitate  Durere foarte vie intr-un punct fix osos exagerata de mobilizarea fragmentelor  Echimoza precoce .

articulatii superioare si inferioare. apreciata prin palpare . Obligatoriu se face examen radiografic inaintea oricarei manevre de reducere cel putin de fata si profil cuprinzand oasele lungi. marimea lor . deplasarile. Tesutul conjunctiv din perios.cand intre fragmentele osoase si tesuturile o reactie inflamatorie aseptica ca: edem. indiferent orthopedic sau chirurgical. maduva. fractura duce intotdeauna la sudura extremitatilor osoase fracturate printr-o cicatrice numita calus ce trece prin mai multe faze. Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea  Intreruperea continuitatii osoase. vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se inconjoara de vasodilatatie. transudat seros.  Faza calusului fibros : cand celulele conjunctive nediferentiate ce au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub 8 . tesuturile vecine sufera un proces de intinerire devenind tesut conjunctiv de tip mezenchimal care invadeaza destul de rapid si progresiv hematomul.  Faza hemoragica . EVOLUTIA UNUI FOCAR DE FRACTURA Tratata corect. este un semn pretios (ex : fractura de rotula sau olecram)  Netransmiterea miscarii de-alungul osului este semn de fractura completa  Examenul radiografic mijlocul ce completeaza examenul clinic ce arata numarul fragmentelor osoase .

hormonali . preosteoida. calusul osos primitiv sufera un proces de remodelare care duce la formarea tesutului osos lamelar . 9 . astfel se ajunge la un calus osos primitiv cu traberculele dezordonate. determina in final reducerea continuitatii si formei osului fracturat. mecanici.influenta factorilor vitaminici. Tesutul de neoformatie uneste fragmentele osoase ca un calus fibros in care se produce o dezvoltare importanta a retelei vasculare a calusului care asigura nutritia celulelor si are loc o transformare spre osteoblasti a celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti a celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti cand vascularea nu face fata multiplicarii celulare. In acelasi timp in calusul fibros se produc si modificari a substantei fundamentale ce devine mai densa.  Faza calusului osos primitiv : (cam a-3a saptamana de evolutie) cand calusul fibros incepe sa mineralizeze si zonele cartilaginoase sufera un proces de osificare encondrala. Treptata printr-un proces de resortie si o pozitie osoasa. Acest process de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel .

prin mobilizarea prudenta. 10 .COMPLICATIILE FRACTURILOR Generale imediate :  Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii grave  Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene urinare pana atunci  Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina  Diabetul. agravat de fractura. putand duce la acidocetoza. fiecand inteparea tegumentului se face dinauntru inafara de catre un fragment osos . lent anterior. prin comunicarea focarului de fractura cu mediu extern. Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este infectia . fie printr-o plaga produsa dinafara de agentul traumatic cand plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi straini inclusi si practic infectata. prin tentative de reluare a mersului cand plaga este punctiforma si practic neinfectata.  Emboligrasoase pulmonare sau celebrale Locale imediate :  Fractura deschisa. care perturbeaza grav procesul de consolidare ajungandu-se la osteita si psedartroza.

Leziunile nervoase ce merg de la simpla contuzie a nervului (neuropraxie) la inteparea nervului cu intreruperea cilindtacsilor (axonotmesis) si pana la sectionare completa a nervului (neurotmesis).  Intarzierea in consolidarea fracturilor ce tine de reducerea imperfecta a fragmentelor sau de contentia insuficienta a lor. Leziunea nervoasa asociata unei fracturi impune interventia chirurgicala. perios . ce duc treptat la artroza articulatiilor subiacente . tendoane ) ce pot duce la pseutatroze. Trombozele venoase Intreruperea de parti moi (muschi . Leziuni vasculare ce provoasa hemoragii mari sau duce la constituirea unui hematom pulsatil sau a anevrismului. produse de obicei din cauza aparatului gipsat sau in fracturile asociate cu luxatia oaselor si mult timp neglijate . Tulburari ischemice cutanate. Locale tardive :  Calusul vicios cand fragmentele se deplaseaza in decalaj sau unghiuleaza .  Pseudartoza este o stare definita de lipsa de consolidare ce urmeaza intarzierii si apare sub trei aspecte anatomopatologice:   Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara  Forma fibroasa cea mai frecventa  Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung 11 . aponevroze.

Litiaza renala : ce apar la polifracturatii indelung imobilizate si care au avut o medicatie calcica abuziva. Ostioamele periarticulare posttraumatice: Formatiuni osoase ce apar la 2 – 3 saptamani de la traumatism in jurul articulatiilor sau a muschilor pericapsulari prin osificarea hematoamelor. 12 . nedureroasa. traduse prin cianoza.In focarul de pseudartoza se gaseste intotdeauna o mobilitate in focar dupa o perioada indelungata de mobilizare . Osteoporoza posttraumatica : Sindromul Sudeck Leriche este ca o consecinta a tulburarilor vasomotorii : durere permanenta a articulatiilor la tentative de mobilizare. In cazurile de pseudartoza fibroasa stransa fara miscari numai examenul radiografic stabileste diagnosticul. atrofie musculara . raciala . impotenta functionala este in functie de forma pseudartrozei. hiperhidroza . edem dur sau radografic o demineralizare a oaselor mainii sau picioarelor si extremitatii oaselor lungi din vecinatate. tulburari vasomotorii.

Reducerea se face se face usor daca contractura musculara este anhilata(rahidiana) sau prin tractiune continua (de minim 3 saptamani) in fractura de gamba cominutive. Tipul de imobilizare se reduce la minim atat cat este necesar consolidarii fracturii pentru mentinerea in stare functionala a articulatiilor. prin contractii musculare si mobilizare articulara ce duc la recuperarea precoce a bolnavului. Dupa reducerea fragmentelor urmeaza imobilizarea in aparate gipsate corect aplicate fara a fi capitonate prea gros pentru a lua contact cat mai direct cu osul. Tratament ortopedic (nesangerand): Cuprinde in primul rand reducerea din focar ce se face cu atat mai usor cu cat manevra este mai precoce. a muschilor si a circulatiei membrului si prin instituire cat mai precoce a unui tratament de recuperare functionala. evitandu-se astfel miscarea de rotatie in ax. Membrul trebuie sa fie imobilizat intodeauna in pozitie functionala pentru a preveni redorile. A. 13 . deci facand reducerea fracturii si imobilizand-o pana la formarea unui calus solid. atrofiile musculare si osoase. Aparatul gipsat pentru a fi eficient trebuie sa imobilizeze cel putin o articulatie de deasupra si duna de sub focarul de fractura.TRATAMENTUL FRACTURILOR Are drept obiectiv principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat posibil chiar a formei membrului. Refacerea pe cat se poate anatomica a osului fracturat se obtine corijand deplasarile.

utilajul necesar pentru a se preintampina infectia osoasa cu dezastrele ei. cuie. tija. C. Deasemenea bolnavul va efectua miscari de contractura musculara a membrelor libere. Tratamentul chirurgical consta in deschiderea focarului de fractura. Tratamentul chirurgical. Se recurge la tratamentul chirurgical intodeuna cand prin mijloacele ortopedice nu se poate obtine reducerea si imobilizarea corecta a unei fracturi si pastrarea acestora pana la consolidare. Tratamentul de recuperare : Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii. reducerea sub controlul vederii si a deplasarii urmate intodeuna de fixare cu ajutorul implantelor metalice (placi. Cultura fizico-medicala cu scopul de recuperare a functiei prin actiunea asupra muschilor si articulatiilor va fi cu atata mai eficenta cu cat va fi instituit mai precoce si fara intreruperi.B. fixator extern). In majoritatea cazurilor exercitiile de contractii musculare pot fi incepute la cateva zile de la reducerea fracturii. nefracturate mobilizandusi articulatiile care nu au fost cuprise in aparat gipsat . Tratamentul chirurgical impune insa conditii riguroase de asepsie. nefiind violente pentru a nu jena procesul de consolidare. speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie din partea organismului. 14 . placa si suruburi. avivarea fragmentelor osoase. Toate materialele metalice de osteosinteza sunt confectionate din materiale inoxidabile. Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara miscari in focar) si durabil pana la consolidare.

exercitiile musculare si articulare vor fi intensificate facute fara intreruperi pe toata perioada zilei. La chineziterapie se asociaza tot cu scopul recuperarii functionale : masajul. Acelasi tratament de recuperare va fi facut si in cazul 15 .Dupa scoaterea aparatului gipsat. tratamentului chirurgical. fizioterapia si balneoterapia.

PARTEA SPECIALA SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA A TREI CAZURI CU FRACTURA DE ANTEBRAT In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de fractura de antebrat internati pe sectia de ortopedie. Am realizat planul de ingrijire Nursing pentru fiecare pacient Am analizat principalele nevoi afectate ale fiecaruia si am prezentata ingrijirea Nursing pentru fiecare nevoie fundamentala 16 .

14 Gusturi personale si obiceiuri:  Alimentatia : normala  Ritmul de viata: normal Elemente biografice legate de sanatate  Boli anterioare: varicela  Interventii chirurgicale: nu a suferit  Accidente anterioare: plagi taiate 17 .  Varsta : 36 ani  Sex : masculin  Data nasterii : 05. S. Date relative stabile : Informatii generale :  Nume si prenume : N. S.1970 Caractere individuale :  Nationalitate : maghiara  Limba vorbita : maghiara  Religia : reformat  Ocupatie: barman  Adresa : Beclean str.09.DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL N.Gherorghe Doja nr. I .

/min  Miscari : active si coordonate  Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang  Greutatea : 74 kg  Inaltimea : 1.72 cm Date legate de stare psihica: Pacientul N. 18 . Date variabile legate de stare fizica :  Temperatura : 37° C  Tensiunea arteriala :120/80 mm Hg  Respiratia :17 respiratii/min . S. dar se adapteaza mai greu la mediu spitalicesc.Elemente fizice si reactionale  Grup sangvin: A II  Alergie: nu este alergic la medicamente Reteaua de sustinere a pacientului:  Familia  Prietenii II . este o fire linistita si comunicativa. frecventa normala  Mictiuni : spontane  Tranzitul : prezent  Pulsul : 80puls.

2006 pacientul aflandu-se in oras si din cauza neatentiei cade pe strada. In urma acestui incident. neliniste. pacientul se deplaseaza la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. Din cauza durerii pacientul prezinta neliniste si este speriat. Motivele internarii actuale : In data de 05. durere care iradiaza spre umar si degetele de la mana .05. Anamneza asistentei medicale : Dupa accident pacientul simte o durere vie la nivelul membrului superior stang . Pacientul acuza durere vie la nivelul antebratului stang. se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si este internat la sectia de ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud . se face radiografie care confirma diagnosticul de : fractura de radius a antebratului stang cu deplasare.Retoric : Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a suferit alte interventii chirurgicale. La serviciu de urgenta este consultat. 19 .

Stare depresiva .nu are dificultati .Slabiciune a-si acorda acorda ingrijirile .Anxietate .Nevoia de .Dificultatea in a se alimenta a se alimenta si si hidrata hidrata 3.Trezire frecventa .Somn agitat .Dificultate de a se . Nevoia de .Durere .Fractura DE -Evenimente amenintatoare (interventie chirurgicala) -Mediu spitalicesc . Nevoia de a se recrea .Facies crispat pericolele .Atela instrumentele.Fractura dezbraca .Incapacitatea de a .stangacie in a se imbraca si dezbraca .Fractura igienice de .Dificultate in Izolare a desasura personae activitati semnificative recreative 7.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTARI INFIRMIER DE DEPENDENTA 1.Nevoia de -pacientul are a respire si a respiratia si avea o buna functiile vitale postura in limitele 20 .Neputinta de a-si . Nevoia de a dormi si a se odihni 5.Insomnii SURSE DIFICULTATE . Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele 6.Dificultate in .Anxietate poftei de mancare .Durere . Nevoia de a se imbraca si dezbraca 4.Absenta persoanelor semnificative .Spaima .Durere imbraca si .Durere utiliza .Plans a evita . lipsa .Durere ingrijiri igiena corporala .Agitatie 2.Neliniste .

Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori 14.nu are dificultati .nu are dificultati .Nevoia de a comunica 13.fractura .nu are dificultati .Discomfort miscare .nu are dificultati 21 .Nevoia de a fi ocupat si se realiza 12.Nevoia de a mentine temperature corpului in limitele normale 11.normale 8.Nevoia de -mictiuni a elimina spontane 9.nu are dificultati . Nevoia de -imobilitate a se misca partial sia avea o buna postura 10. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate .nu are dificultati la .

Combaterea durerii 2. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ 22 .Diagnostic de ingrijire : Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului superior stang. Sa aiba alimentatie corespunzatoare 4. Stare de neliniste Imobilitate partiala. Diagnosticul medical : Fracturi de radius a antebratului stang cu deplasare. Sa prezinte o stare de bine 3. Stabilirea prioritatilor: 1.

sa evite miscarea membrului afectat discut cu pacientul explicandu-i necisitatea interventiei ii prezint pacientului echipa de interventie conferandu-i in acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-i castig increderea si-i spun sa ma solicite la nevoie .stau de vorba cu paciantul si il incurajez -administrez calmante.05. Pregatire pentru interventie chirurgicala PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-07.2006 PROBLEME 1. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare 6.Durere nivelul membrului stang OBIECTIVE la -calmarea durerii in urmatoarele ore 2.m administrare de calmante durerea scade in intensitate -distonocalm 1 tableta / zi -pacientul este receptiv la indicatiile date si este mai linistit -diazepam 1 tableta/zi -in urmatoarele nopti pacientul .5. Stare neliniste (anxietate) de .sa fie echilibrat psihic 3.asigur un climat de liniste 23 INTERVENTI EVALUARE I DELEGATE Algocalmin -dupa F II i. Insomnie – sa beneficieze de un somn INTERVENTI I AUTONOME .

Dificultatea in .invatz pacientul tehnici de relaxare efecutez toaleta partiala zilnic la pat .schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie Ajut pacientul sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata.Imposibilitate .odihnitor 4.sa beneficieze a se alimenta si de o alimentatie hidrata corespunzatoare in salon.la ore regulate si prezentate cat mai atragator se odihneste mai bine -pacientul prezinta tegumente curate integre si Pacientul are o alimentatie si o hidratare echilibrata 24 .sa prezinte a de a-si acorda tegumente curate ingrijiri de si integre igiena 5.

05. Pregatirea fizica:  Supraveghez functiile vitale  Recoltarea de sange pentru examen de laborator: o Hemolucograma o VSH o Creatinina o Glicemie o TS o TC o Grupa sangvina si RH  Analiza de urina : examen sumar de urina  Se efectueaza EKG  Consult preanestezic Pregatirea alimentara : 25 . ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in acestia si-l asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa el si-l voi incuraja si sprijini. incerc sa-l linistesc.INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08. sa-l incurajez.2006 Pregatirea psihica : Ii explic pacientului necesitatea interventiei .

iar in dimineata inerventiei nu va consuma nimic. Calmarea durerii 2. Pregatirea in dimineata interventiei:  Se face toaleta generala  Se pregateste campul operator Ingrijiri post operatorii imediate :  Pregatirea salonului :  Salonul se aeriseste  Se schimba lenjeria de pat  La ora 12:00 pacientul este adus in salon  Se aseaza in decubit dorsal fara perna  Se urmaresc functiile vitale  Ii umezesc buzuele pentru a inlatura senzatia de sete  Supraveghez in continuare starea pacientului Stabilirea prioritatilor post operator: 1. seara i se administreaza un calmant la indicatia medicului.Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacientul va avea o alimentatie hidrica. Sa linistesc pacientul 26 . Pregatirea medicamentoasa : In preziua interventiei .

Imobilizarea rahianestezie impusa de rahianestezie INTERVENTII EVALUARE DELEGATE -algocalmin -durerea scade 1fiola i.05.administrez ore calmante 2. rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie -asez pacientul -pacientul in decubit respecta dorsal si-i indicatiile date explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea 27 . Sa aiba o pozitie corespunzatoare 6. Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare 4. Plaga sa evolueze favorabil PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 08-09.Stare de -linistirea neliniste pacientului (anxietate) 3.06 PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII AUTONOME 1.3. Sa aiba o alimentatie corespunzatoare 5.m.Durere la -ameliorarea -asez pacientul nivelul plagii durerii in comod in post-operator urmatoarele 3 pat. in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului -discut cu pacientul pacientul si intelege si pare incerc sa-l linistit linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti.

Inapetenta fara perna 24 h -efectuez toaleta partiala la pat.sa prezinte tegumente curate si integre -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ -sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ 6.Insomnia .imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri de igiena 5.4. schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie -asigur un -diazepam climat de liniste 1 taleta seara in salon. explic importanta unor ore suficiente de somn -servesc pacientul cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperatura moderata. de cate ori are nevoie -pacientul prezinta tegumente curate si integre -pacientul se odihneste mai bine in urmatoarele nopti -pacientul consuma intreaga cantitate alimente de 28 .

06 la indicatia medicului scot firele. punga cu de 16. aplicatii reci.05.06 PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII AUTONOME 1. la ore fixe si prezentate cat mai atragator 3.PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-15.000. oferundu-i alimente la o temperature moderata . administrez aplicatia prescrisa de medic .05.pansament cu buna.iar in data alcool.05.Plaga post -sa evolueze .efectuez zilnic operatorie favorabil pansarea plagii. ingrijiri curate si schimb lenjeria igienice integre de pat si de corp la nevoie 2.in data de 16.sa prezinte -efectuez zilnic in as-i acorda tegumente toaleta la pat.06 gheata specialistul decide externarea .Dificultatea sa fie -ajut pacientul in a se alimentat zilnic sa se alimenta corespunzator alimenteze . 29 INTERVENTII EVALUARE DELEGATE pacientul prezinta tegumente curate si integre -pacientul are o alimentatie echilibrata -penicilina -plaga are o 1.000 UI evolutie .Dificultatea .

La internare a prezentat urmatoarele probleme  Durere vie la nivelul membrului superior stang  Stare de neliniste  Spaima Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :  Se calmeaza durerea  Sa combat anxietatea  Sa aiba un somn odihnitor  Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare  Sa aiba o alimentatie corepunzatoare  Pregatirea pentru interventia chirurgicala Pe perioada de spitalizare in data de 08.06 cand i se scot firele . 30 .pacientul ramane internat pana la data de 16.05.06 .EVALUARE FINALA Pacientul N.06 se efectueaza interventia chirurgicala. iar medicu decide externarea.05. Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna.06 pana la data de 16.05.05. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud din data de 05.S.

M  Varsta : 28 ani  Sex : feminin  Data nasterii : 16. nr.39 Gusturi personale si obiceiuri:  Alimentatia : normala 31 .1977 Caractere individuale :  Nationalitate : romana  Limba vorbita : romana  Religia : ortodoxa  Ocupatie: profesoara  Adresa : Beclean. Date relative stabile : Informatii generale :  Nume si prenume : S.M I .str. Mihail Kogalniceanu.07.Se externeaza cu urmatoarele recomandari :  Revenirea la control  Evitarea fortarii membrului superior stang pana la revenirea comple DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA S.

/min  Miscari : active si coordonate  Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang 32 . Date variabile legate de stare fizica :  Temperatura : 36° C  Tensiunea arteriala :120/70 mm Hg  Respiratia :16 respiratii/min . frecventa normala  Mictiuni : spontane  Tranzitul : prezent  Pulsul : 78puls. Ritmul de viata : normal Elemente biografice legate de sanatate  Boli anterioare : varicela  Interventii chirurgicale: nu a suferit  Accidente anterioare : nu a suferit Elemente fizice si reactionale  Grup sangvin : 0 I  Alergie : nu este alergic la medicamente Reteaua de sustinere a pacientului:  Familia  Prietenii II .

se face radiografie. Retoric : Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a suferit alte interventii chirurgicale. fapt ce o determina sa se prezinte la Spitalul Judetean Bistrita Nasaud Urgenta. Anamneza asistentei medicale : 33 . Motivele internarii actuale : In data de 05. i se administreaza un calmant. care confirma diagnosticul de fractura la ambele oase ale antebratului stang cu deplasare si se face o imobilizare provizorie in atela gipsata.05.36 cm Date legate de stare psihica: Pacienta este o fire linistita si comunicativa. apoi este internata pe sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. unde este consultata de medicul specialist. dar se adapteaza mai greu la mediu spitalicesc.M a acuzat o durere vie la nivelul antebratului stang. Greutatea : 38 kg  Inaltimea : 1. S.2006 in urma unui accident.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca 4.Neliniste .Anxietate .Durere . Nevoia de .Slabiciune a-si acorda acorda ingrijirile .Dificultate de a se . Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele .Dificultate in .Trezire frecventa .Somn agitate .Fractura dezbraca .Nevoia de .Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior stang .Anxietate poftei de mancare .Fractura igienice 34 . Nevoia de a dormi si a se odihni 5. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTARI INFIRMIER DE DEPENDENTA 1.Durere imbraca si .Neputinta de a-si .Agitatie 2.Facies crispat pericolele .Durere .Spaima .Insomnii SURSE DIFICULTATE .Plans a evita .Durere ingrijiri igiena corporala .Durere utiliza . Din cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si frica.Fractura DE Evenimente amenintatoare(interventie chirurgicala) -Mediu spitalicesc .Incapacitatea de a .Dificultatea in a se alimenta a se alimenta si si hidrata hidrata 3.Atela instrumentele.stangacie in a se imbraca si dezbraca .Stare depresiva . lipsa . durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului .

Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori 14.nu are dificultati la .Absenta persoanelor semnificative . Nevoia de -imobilitate a se misca partiala sia avea o buna postura 10.nu are dificultati .Discomfort miscare .Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale 11.nu are dificultati .Dificultate in a se recrea a desfasura activitati recreative 7.nu are dificultati .nu are dificultati .nu are dificultati 35 .Nevoia de -pacienta are a respira si a respiratia si avea o buna functiile vitale postura in limitele normale 8.Nevoia de a comunica 13.Nevoia de -mictiuni a elimina spontane 9.fractura .nu are dificultati .6.Nevoia de a fi ocupat si se realiza 12. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate Izolare persoane semnificative de . Nevoia de .

Diagnosticul medical : Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare Stabilirea prioritatilor: 1. Stare de neliniste Imobilitate partiala. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesara 6.Diagnostic de ingrijire : Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat. Sa prezinte o stare de bine 3. Combaterea durerii 2. Pregatire pentru interventie chirurgicala 36 . Sa aiba alimentatie corespunzatoare 4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ 5.

2006 PROBLEME 1.Durere nivelul membrului stang INTERVENTI I AUTONOME la -calmarea durerii .m administrare de calmante durerea scade in intensitate 2.sa fie discut cu echilibrata pacienta psihic explicandu-i necesitatea interventiei ii prezint pacientei echipa de interventie conferandu-i in acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-i castig increderea si-i spun sa ma solicite la 37 OBIECTIVE INTERVENTI EVALUARE I DELEGATE Algocalmin dupa F II i. Stare neliniste (anxietate) -distonocalm 1 tableta / zi -pacienta este receptiva la indicatiile date si este mai linistita . sa evite miscarea membrului afectat de .PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-08.stau de vorba in urmatoarele cu pacienta si o ore incurajez -administrez calmante.05.

la ore regulate si prezentate cat mai atragator -in urmatoarele nopti pacienta se odihneste mai bine -pacienta prezinta tegumente curate integre si Pacienta are o alimentatie si o hidratare echilibrata 38 . Insomnie – sa beneficieze de un somn odihnitor 4.sa prezinte a de as-I acorda tegumente curate ingrijiri de si integre igiena 5.Imposibilitate .sa beneficieze a se alimenta si de o alimentatie hidrata corespunzatoare nevoie .invatz pacienta tehnici de relaxare efecutez toaleta partiala zilnic la pat .3.schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie Ajut pacienta sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata.asigur un -diazepam climat de liniste 1 tableta/zi in salon. Dificultatea in .

INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006
Pregatirea psihica : Ii explic pacientei necesitatea interventiei , incerc sa o linistesc, sa o incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in acestia si o asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa ea si o voi incuraja si sprijini. Pregatirea fizica:  Supraveghez functiile vitale  Recoltarea de sange pentru examen de laborator: o Hemolucograma o VSH o Creatinina o Glicemie o TS o TC o Grupa sangvina si RH  Analiza de urina : examen sumar de urina  Se efectueaza EKG
39

 Consul preanestezic Pregatirea alimentara : Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.

Pregatirea medicamentoasa : In preziua interventiei , seara pacinentei i se administreaza un calmant la indicatia medicului. Pregatirea in dimineata interventiei:  Se face toaleta generala  Se pregateste campul operator Ingrijiri post operatorii immediate :  Pregatirea salonului :  Salonul se aeriseste  Se schimba lenjeria de pat  La ora 11:45 pacienta este adusa in salon  Se aseaza in decubit dorsal fara perna  Se urmaresc functiile vitale  Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete  Supraveghez in continuare starea pacientului

40

Stabilirea prioritatilor post operator: 1.Calmarea durerii 2.Sa linistesc pacienta 3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare 4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare 5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare 6.Plaga sa evolueze favorabil

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE 09.05.06

PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII AUTONOME 1.Durere la -ameliorarea -asez pacienta nivelul plagii durerii in comod in pat, ii postoperator urmatoarele 3 administrez ore calmante

2.Stare de -linistirea neliniste pacientei (anxietate)

INTERVENTII EVALUARE DELEGATE -algocalmin -durerea scade 1fiola i.m. in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului -discut cu pacienta pacienta si intelege si pare incerc sa o linistit linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de
41

3. Imobilizarea rahianestezie impusa de rahianestezie 4.sa prezinte tegumente curate si integre -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ -sa beneficieze de o alimentatie corespunzato are din punct de vedere calitativ si cantitativ 6.imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri de igiena 5. de cate ori are nevoie -pacienta respecta indicatiile date -pacienta prezinta tegumente curate si integre -pacienta se odihneste mai bine in urmatoarele nopti -pacienta consuma intreaga cantitate alimente de 42 .Insomnia . schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie -asigur un -diazepam climat de liniste 1 taleta seara in salon. explic importanta unor ore suficiente de somn -servesc pacienta cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperature moderata.Inapetenta interventie -asez pacienta in decubit dorsal si-I explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perina 24 h -efectuez toaleta pariala la pat.

05. punga cu gheata -plaga are o evolutie buna.Plaga post -sa evolueze operatorie favorabil -penicilina 1. oferundu-I alimente la o temperature moderata .iar in data de 17.pansament cu alcool. aplicatii reci. administrez aplicatia prescrisa de 43 2.06 PROBLEM E 1.Dificultatea in a-si acorda ingrijiri igienice OBIECTIVE .05.sa prezinte tegumente curate si integre INTERVETII AUTONOME -efectuez zilnic toaleta la pat.000 UI . schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie -ajut pacienta zilnic sa se alimenteze .000. la ore fixe si prezentate cat mai atragator efectuez zilnic pansarea plagii.Dificultatea sa fie in a se alimentat alimenta corespunzator INTERVENTI EVALUARE I DELEGATE pacienta prezinta tegumente curate si integre -pacienta are o alimentatie echilibrata 3.PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-16.06 specialistul decide .

La internare a prezentat urmatoarele probleme  Durere vie la nivelul membrului superior stang  Stare de neliniste  Spaima Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :  Se calmeaza durerea  Sa combat anxietatea  Sa aiba un somn odihnitor  Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare  Sa aiba o alimentatie corepunzatoare  Pregatirea pentru interventia chirurgicala 44 .06 la indicatia medicului scot firele. externarea EVALUARE FINALA Pacienta S.06 pana la data de 17.06 .05.M.05.in data de 17.05.medic . a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud din data de 05.

02.terapie DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA O.05. Date relative stabile : Informatii generale :  Nume si prenume : O.M  Varsta : 68 ani  Sex : feminin  Data nasterii : 13.06 se efectueaza interventia chirurgicala.05. iar medicul decide externarea. I .M.06 cand i se scot firele . Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna.Pe perioada de spitalizare in data de 08.1938 Caractere individuale :  Nationalitate : romana  Limba vorbita : romana 45 . Se externeaza cu urmatoarele recomandari :  Revenirea la control  Evitarea efortului fizic  Fizio .pacienta ramane internata pana la data de 17.

3 bl. ap. str.8 Gusturi personale si obiceiuri:  Alimentatia : normala  Ritmul de viata : normal Elemente biografice legate de sanatate  Boli anterioare : angina pectorala de efort  Interventii chirurgicala : in tinerete operata de apendicita  Accidente anterioare : nu a suferit Elemente fizice si reactionale  Grup sangvin : A II  Alergie : nu este alergic la medicamente Reteaua de sustinere a pacientului:  Familia  Prietenii II .1 Decembrie 1918. Religia : ortodoxa  Ocupatie: pensionara  Adresa : Beclean. Date variabile legate de stare fizica :  Temperatura : 37° C  Tensiunea arteriala :140/90 mm Hg  Respiratia :17 respiratii/min .A.nr. frecventa normala 46 .

Motivele internarii actuale : In data de 11.In urma acestui incident pacienta este transportata la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. la serviciul de urgenta este consultata si i se administreaza un calmant. dar se adapteaza mai greu la mediu spitalicesc.iar in prezent sufera de: angina pectorala de efort. unde acuza durere vie la nivelul antebratului stang.65 cm Date legate de stare psihica: Pacienta este o fire linistita si comunicativa.2006 pacienta se deplaseaza la cumparaturi iar la un moment dat se simte foarte slabita. motiv pentru care a fost internata de mai multe ori pe sectia de interne a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud.05./min  Miscari : active si coordonate  Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang  Greutatea : 68 kg  Inaltimea : 1. ameteste si cade pe strada. Somnul: insomnii  Mictiuni : spontane  Tranzitul : prezent  Pulsul : 75 puls. se face o radiografie in urma careia se confirma diagnosticul de 47 . respira greu si este agitata. Retoric : Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca la varsta de 20 de ani a fost operata de apendicita.

Dificultatea in . durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului .Incapacitatea de a . Anamneza asistentei medicale : Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior stang .Facies crispat pericolele .Neliniste -Frica .Agitatie SURSE DIFICULTATE .Durere .fractura la ambele oase de la antebratul stang cu deplasare.Fractura DE Evenimente amenintatoare(interventie chirurgicala) -Mediu spitalicesc 2.Anxietate .Plans a evita . Din cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si prezinta greutate in respirat.Nevoia de . ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTARI INFIRMIER DE DEPENDENTA 1. Nevoia de .Atela si hidrata hidrata instrumentele.Spaima .Anxietate poftei de mancare 48 .Durere a se alimenta a se alimenta si utiliza . lipsa .Se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si se interneaza pe sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud.

Absenta persoanelor semnificative .Fractura . Nevoia de a se imbraca si dezbraca 4. Nevoia de a dormi si a se odihni 5.Nevoia de a comunica 13.frica ritmului respirator -durere -respiratie grea.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale 11.nu are dificultati .Dificultate in .Discomfort miscare la .Nevoia de -Dispnee a respira si a avea o buna postura 8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele 6. Nevoia de a se recrea . anevoioasa .nu are dificultati .Dificultate de a se imbraca si dezbraca .fractura .stangacie in a se imbraca si dezbraca .nu are dificultati .nu are dificultati .Stare depresiva .Insomnii .Neputinta de a-si .Dificultate in a desasura activitati recreative 7.Durere . Nevoia de -imobilitate a se misca partiala sia avea o buna postura 10.Durere .Slabiciune a-si acorda acorda ingrijirile .Nevoia de a fi ocupat si se realiza 12.Fractura igienice Izolare personae semnificative de .Nevoia de -mictiuni a elimina spontane 9. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori accelerarea .Somn agitate .3.Durere ingrijiri igiena corporala .Trezire frecventa .nu are dificultati 49 .

Combaterea durerii si dispneei 50 . Stare de neliniste Imobilitate partiala. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate .14.nu are dificultati Diagnostic de ingrijire : Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat. Diagnosticul medical : Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare Stabilirea prioritatilor: 1.

sa evite miscarea membrului afectat -sa prezinte o -asez pacienta in buna respiratie pozitie semisezanda. in urmatoarele ore pacienta respire mai usor .m administrare de calmante durerea scade in intensitate . invat pacienta sa tuseascasi sa 51 OBIECTIVE INTERVENTI EVALUARE I DELEGATE Algocalmin dupa F II i.Dispnee INTERVENTI I AUTONOME la -calmarea durerii . Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ 5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare 6. Sa prezinte o stare de bine 3.Durere nivelul membrului stang 2. Pregatire pentru interventie chirurgicala PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-08.2. Sa aiba alimentatie corespunzatoare 4.v.2006 PROBLEME 1.05.miofilin 1f/zi i.stau de vorba in urmatoarele cu pacienta si o ore incurajez -ii administrez calmante.

sa prezinte a de a-si acorda tegumente curate ingrijiri de si integre igiena 6. Dificultatea in .Imposibilitate . Insomnie – sa beneficieze de un somn odihnitor 5.sa fie schilibrat psihic 4. Stare neliniste (anxietate) de .3.sa beneficieze a se alimenta si de o alimentatie hidrata corespunzatoare axpectoreze.invatz pacienta tehnici de relaxare efecutez toaleta patiala zilnic la pat . umezesc aerul din incapere discut cu pacienta explicandu-i necisitatea interventiei ii prezint pacientei echipa de interventie conferandu-I in acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-I castig increderea si-I spun sa ma solicite la nevoie .schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie Ajut pacienta sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata.la ore regulate si prezentate cat mai atragator 52 -distonocalm 1 tableta / zi -pacienta este receptiva la indicatiile date si este mai linistita -diazepam 1 tableta/zi -in urmatoarele nopti pacienta se odihneste mai bine -pacienta prezinta tegumente curate integre si Pacienta are o alimentatie si o hidratare echilibrata .asigur un climat de liniste in salon.

2006 Pregatirea psihica : Ii explic pacientei necesitatea interventiei . ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in acestia si o asigur ca atunci cand va fi adusa de la sala de operatie eu voi fi langa ea si o voi incuraja si sprijini.05. incerc sa o linistesc. Pregatirea fizica:  Supraveghez functiile vitale  Recoltarea de sange pentru examen de laborator: o Hemolucograma o VSH 53 . sa o incurajez.INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 13-14.

iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic. seara i se administreaza un calmant la indicatia medicului.o Creatinina o Glicemie o TS o TC o Grupa sangvina si RH  Analiza de urina : examen sumar de urina  Se efectueaza EKG  Consul preanestezic Pregatirea alimentara : Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o alimentatie hidrica. Pregatirea in dimineata interventiei:  Se face toaleta generala  Se pregateste campul operator Ingrijiri post operatorii immediate :  Pregatirea salonului :  Salonul se aeriseste  Se schimba lenjeria de pat  La ora 11:45 pacienta este adusa in salon  Se aseaza in decubit dorsal fara perna  Se urmaresc functiile vitale  Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete  Supraveghez in continuare starea pacientei 54 . Pregatirea medicamentoasa : In preziua interventiei .

Sa linistesc pacienta 3.administrez ore calmante 2.Plaga sa evolueze favorabil PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE 15.Stare de -linistirea neliniste pacientului (anxietate) INTERVENTII EVALUARE DELEGATE -algocalmin -durerea scade 1fiola i.Stabilirea prioritatilor post operator: 1.m.Calmarea durerii 2.05. in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului -discut cu pacienta pacienta si intelege si pare incerc sa o linistit linistesc si sa-i 55 .Sa aiba o pozitie corespunzatoare 6.06 PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII AUTONOME 1.Durere la -ameliorarea -asez pacienta nivelul plagii durerii in comod in post-operator urmatoarele 3 pat.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare 5.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare 4.

3.Insomnia . schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie -asigur un -diazepam climat de liniste 1 taleta seara in salon.sa prezinte tegumente curate si integre -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ -sa beneficieze de o alimentatie corespunzato are din punct de vedere calitativ si cantitativ 6. rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie -asez pacienta in decubit dorsal si-I explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perna 24 h -efecuez toaleta pariala la pat.imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri de igiena 5. explic importanta unor ore suficiente de somn -servesc pacienta cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperature moderata. Imobilizarea rahianestezie impusa de rahianestezie 4.Inapetenta explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti. de cate ori are nevoie -pacienta respecta indicatiile date -pacienta prezinta tegumente curate si integre -pacienta se odihneste mai bine in urmatoarele nopti -pacienta consuma intreaga cantitate alimente de 56 .

Dificultatea sa fie -ajut pacienta -pacienta are o in a se alimentat zilnic sa se alimentatie alimenta corespunzator alimenteze . prezinta ingrijiri curate si schimb lenjeria tegumente igienice integre de pat si de corp curate si la nevoie integre 2.Dificultatea .PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 16-21.06 PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII INTERVENTII EVALUARE AUTONOME DELEGATE 1. echilibrata oferundu-i alimente la o temperature 57 .05.sa prezinte -efectuez zilnic pacienta in a-si acorda tegumente toaleta la pat.

in data de 22. a fost internata pe Sectia Ortopedie a Judetean Bistrita Nasaud din data de 11.06 la indicatia medicului scot firele.moderata . la ore fixe si prezentate cat mai atragator 3.05. administrez aplicatia prescrisa de medic . La internare a prezentat urmatoarele probleme  Durere vie la nivelul membrului superior stang  Stare de neliniste  Anxietate  Dipnee Preoperator mi-am propus urmatoarele obiective :  Se calmeaza durerea 58 .pansament cu buna.06 pana la data de 22.M.05.Plaga post -sa evolueze .efectuez zilnic operatorie favorabil pansarea plagii.06 gheata specialistul decide externarea EVALUARE FINALA Pacienta O.iar in data alcool.05. oxacilina -plaga are o 3g/zi evolutie .05. punga cu de 22.06 . aplicatii reci.

Rolul asistentei medicale in tratamentul fracturilor antebratului este major participand la toate masurile de nursing. iar medical decide externarea. 3.05. Postoperator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna.06 se efectueaza interventia chirurgicala. Osteoporoza. Sa combat anxietatea  Sa aiba un somn odihnitor  Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare  Sa aiba o alimentatie corepunzatoare  Pregatirea pentru interventia chirurgicala Pe perioada de spitalizare in data de 08. Fractura de antebrat reprezinta 10 – 20% din totalul traumatismelor. 59 .pacienta ramane internat pana la data de 22. Se externeaza cu urmatoarele recomandari :  Revenirea la control  Evitarea efortului fizic  Fizio – terapie CONCLUZIILE 1. varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii. 5. Asistenta medicala este cea care face profilaxie sau da sfaturi de recunoasterea bolii. Fractura de antebrat se intalneste la toate varstele mai ales la varste active. 2.05. indicandu-i bolnavului locul unde sa se adreseze pentru stabilirea diagnosticului.06 cand i se scot firele . 4.

Ca asistenta medicala as recomanda folosire ghidurilor medicale de practica care sa cuprinda scheme de tratament si planuri de ingrijiri. balneoterapia. 9. Asistenta medicala urmareste evolutia bolii si starea fizica si psihica a pacientului.Pentru recuperarea cat mai rapida a antebratului fracturat se aplica terapia de recuperare (fizioterapie. 7. 13. “Ghid practic de mica chirurgie” Editur Viata Aradeana 1999 3. 8. Asistenta medicala efectueaza tratamentul pre si postoperator respectand schema terapeutica indicat de medic. Prevenirea complicatiilor in fracturi 11. La bolnavul diabetic. S. cat si planul de ingrijire.6. 10. “Tehnica ingrijiri bolnavilor” Editura Medicala 1978 60 .Fluture V. Mozes C. o fractura poate duce la acidocetoza. Este importanta cunoasterea simptomelor si semnelor de certitudine pentru a actiona cat mai rapid in tratarea bolii. Lazar L. 12.1 Editura medicala 1986 4. “Semiologie si patologie chirurgicala “ Vol. “Principii si tehnici de chirurgie “ Timisoara Editura Facla 1987 2. Tratamentul fracturii poate fi ortopedic sau in cazuri frecvente chirurgical (la fracturi cu dislocare). BIBLIOGRAFIE 1. Dumnici A. masajul).

Bucuresti 1983 18. Vaida . V. Rottenberg . M. Mihai Mihailescu 20. Stanescu . N. Timisoara 2003 17. V . bolnave si nursing “ 21. Omen I. Dr. Titirca “Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului “ Bucuresti 1994 14. Denischi “Tratat de patologie chirurgicala “ Vol. L. L. Razesu V. Hendersson “ Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase. Prof. A. S. Taite de technique chirurgicale” Editura Masson Paris 1995 9. A. J Albu. 11. A. L. Turai I.5. Metaxatos . Iancu Deme “ Curs de psihologie Medicala . N. Titirca “Breviar de explorari funtionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavuluii “ Editura viata medicala Bucuresti 1997 6. V Papilian. Titirca “ Tehnici speciale de ingrijiri a bolnavilor. L. Al. Titirca “Ghid de nursing “ Bucuresti 1995 15. Boli chirugicale. Neculan “Manual de psihologie soc “ Iasi 2003 16. Diaconescu .3 Editura medicala 1988 61 . “ Anatomia omului. Vol 1. Dem Teodorescu “Mic atlas de anatomie a omului “ Bucuresti 1982 13. “Petrottin J . Carol Mozes “Cartea asistentului medical “ Editura medicala Bucuresti 2003 8. G Balta. Titirca “ Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavilor “ Bucuresti 1994 19. O. “Chirurgie Generala” Editura Juniea Iasi 1987 10. Niculescu “Ghid de anatomie practica “ Timisoara 1988 12. L. “Urgente medico-chirurgicale” Editura de stat pentru literature stiintifica Bucuresti 1952 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful