P. 1
Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului (1)

Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului (1)

|Views: 7,694|Likes:
Published by marinarcy

More info:

Published by: marinarcy on Jul 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/01/2013

pdf

text

original

Sections

  • PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 08-09.05.06
  • PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-15.05.06
  • PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-16.05.06

INGRIJIREA PACIENTILOR
CU FRACTURI ALE ANTEBRATULUI

CUPRINS

1.Motivatia lucrarii ………………………………………………...........3
2.Partea generala …………………………………………………...........4
2.1.Notiuni generale despre fracturi ……………………………......…...4
2.2.Clasificarea fracturilor ..................................................................…. 5
2.3. Fractura de antebrat (definitie,morfologie,simptomatologie) …...….8
2.4.Complicatiile fracturilor ...............................................................….11
2.5.Tratamentul fracturilor ................................................................…..14
3.Partea speciala ………………………………………………….…..…17
3.1.Nursingul in fractura ………………………………………….…….17
3.2.Cazul I …………………………………………………………........18
3.3.Cazul II …………………………………………………...……........32
3.4.Cazul III ………………………………………………………..........46
3.5.Concluzii …………………………………………………...………..60
4.Bibliografie ……………………………………………………..……...61

MOTIVATIA LUCRARII

Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate
varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor
de circulatie sunt in crestere.
Ca procentaj fracturile reprezinta 10 - 20% din totalul traumatismelor si
sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile.
Osteoporoza varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.
Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de
important, incepand cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractura spre
serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze.
Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului in fracturi care
de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil si unde rolul asistentei
medicale este de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid.
Educatia sanitara prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul
medical trebuie sa le faca vizavi de fracturile patologice la personae in varsta
este tot de avengura asistentului medical.

2

PARTEA GENERALA

NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURA

Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte
sisteme ale organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un
rol biomecanic si este firesc ca fractura sa fie considerata o adevarata boala.
Definitie:
Fractura este definita ca o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa
in urma unui traumatism de intensitate variabila ce actioneaza ca osteoporoza,
tumoarea osoasa, osteita, etc.
Academicianul Alexandru Radulescu vorbea de fracturi ale oaselor
sanatoase si fracturi ale oaselor bolnave, denumite gresit fracturi patologice.

Etiopatogenie :

Frecventa :

Se apreciaza ca fracturile reprezinta intre 10-20% din totalul
traumatismelor, de 10 ori mai frecvente decat luxatiile, frecventa ce creste in
cazuri de catastrofe,razboaie, accidente de circulatie .

3

Se intalnesc frecvent la toate varsetele dar mai ales la varsta activa, intre
20-40 ani; la copii fiind mai rare in raport cu numarul traumatismelor acestea
avand oasele mai elastice si o greutate a corpului mai mica, predominand
declararile epifizare. In schimb batranii din cauza fragilitatii osoase fac fracturi
si dupa un traumatism mai putin violent.

Clasificarea fracturilor dupa modul de producere :

Directe : -Care se produc la nivelul impactului prin zdrobire, compresiune
sau soc violent sunt fracturile din marile accidente asociate cu leziuni variabile
ca gravitati ale partilor moi.
Indirecte : - Sunt fracturile produse in alt loc decat acolo unde a actionat
agentul traumatic, sunt cele mai numeroase si pot fi impartite in 4 tipuri
anatomopatologice dupa cum actioneaza traumatismului:
Prin flexiune – cand forta se exercita la un capat ale extremitatii
osoase, osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la
maximum de curbura
Prin tractiune – printr-o contractura musculara violenta ce smulge
fragmentele osoase de la locul de insertie tendinoase sau fracturi
parcelare epifizare
Prin compresiune in lungimea axului ducand la fracturi epifizare
(astragal, calcaneu, pilon)
Prin torsiune – cand se produce totdeauna o fractura spiroida sau
helicoida

4

Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc doua tipuri de fracturi :
A.Fracturi incomplete : mai frecvent la copii
Ingrosarea fusiforma sau “inelara” a axului
Ruperea incompleta “in lemn verde”
Infundarea (mai frecvent la oasele cranului)
Fisuri, mai ales la adulti

B.Fracturi complete :
Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal,
oblic, spiroid sau longitudinal
Fragmentele in general sunt in numar de doua, dar uneori sunt
fragmente intermediare
Unul sau mai multe cand fractura este cominutiva, fragmetele putand fi
deplasate prin :

Translatie – cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern
sau extern fata de celalalt
Ascensiune – a unui fragment in lungul ceiluilalt producand
incalecarea lor
Rotatie – cand un fragment se roteste in jurul axului sau producand
decalajul fragmentelor
Unghiularea unui fragment fata de celalat

5

Ca urmare a actiunii agentului traumatic, fractura este insotita de leziuni a
tuturor partilor moi din jurul focarului de fractura
Pielea este contuzionata, sectionata de agentul traumatic sau intepat
de un varf osos sau alteori poate fi intins ca un calus prin deplasarea
fracturii, necrozandu-se secundar
Muschii sunt contuzionati sau desirati de fragmetele de fractura
Periosul poate fi rupt, decolat si uneori interpus intre fragmetele
osoase ducand la intarziere de consolidare
Vasele pot fi contuzionate, intepate sau sfasiate de catre
fragmentele osoase
Nervii pot fii contuzionati intepati sau rupti
Articulatiile vecine pot fi lezate prin traiectele de fractura ce se
prelungesc pana in articulatie sau pot fi intepate cu un fragment
osos

Viscerele pot fi lezate in cazul politraumatismelor, evolutia fiind
grav complicata

6

FRACTURA DE ANTEBRAT

SIMPTOMATOLOGIE

Semne locale de fractura:

A.Semne de probabilitate

Durere foarte vie intr-un punct fix osos exagerata de mobilizarea
fragmentelor
Echimoza precoce , cand masa musculara e mare . Echimoza apare
tardiv si uneori la distanta sangele fuzand in lungul tecilor
musculare
Deformarea regiunii , semn clinic de valoare datorita deplasarii
fragmentelor, cand deformarea este distantata de o articulatie (cand
este aproape de articulatie se poate confunda cu un hemtom mare
sau articulatie luxata)
Scurtarea regiunii cu acelasi semn ca la deformare
Impotenta functionala, semn frecvent intalnit insa si in contuzii sau

luxatii

B.Semne de certitudine :

Mobilitatea normala , prezenta in fracturile complete si absenta in
cele incomplete

7

Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea
Intreruperea continuitatii osoase, apreciata prin palpare , este un
semn pretios (ex : fractura de rotula sau olecram)
Netransmiterea miscarii de-alungul osului este semn de fractura
completa
Examenul radiografic mijlocul ce completeaza examenul clinic ce
arata numarul fragmentelor osoase , marimea lor , deplasarile.
Obligatoriu se face examen radiografic inaintea oricarei manevre de
reducere cel putin de fata si profil cuprinzand oasele lungi,
articulatii superioare si inferioare.

EVOLUTIA UNUI FOCAR DE FRACTURA

Tratata corect, indiferent orthopedic sau chirurgical, fractura duce
intotdeauna la sudura extremitatilor osoase fracturate printr-o cicatrice numita
calus ce trece prin mai multe faze.

Faza hemoragica - cand intre fragmentele osoase si tesuturile
vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se
inconjoara de o reactie inflamatorie aseptica ca: edem,
vasodilatatie, transudat seros. Tesutul conjunctiv din perios,
maduva, tesuturile vecine sufera un proces de intinerire devenind
tesut conjunctiv de tip mezenchimal care invadeaza destul de rapid
si progresiv hematomul.

Faza calusului fibros : cand celulele conjunctive nediferentiate ce
au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele
formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub

8

influenta factorilor vitaminici, hormonali , mecanici. Tesutul de
neoformatie uneste fragmentele osoase ca un calus fibros in care se
produce o dezvoltare importanta a retelei vasculare a calusului care
asigura nutritia celulelor si are loc o transformare spre osteoblasti a
celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti a celulelor
tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti cand vascularea nu
face fata multiplicarii celulare. In acelasi timp in calusul fibros se
produc si modificari a substantei fundamentale ce devine mai
densa, preosteoida.

Faza calusului osos primitiv : (cam a-3a saptamana de evolutie)
cand calusul fibros incepe sa mineralizeze si zonele cartilaginoase
sufera un proces de osificare encondrala, astfel se ajunge la un calus
osos primitiv cu traberculele dezordonate. Treptata printr-un proces
de resortie si o pozitie osoasa, calusul osos primitiv sufera un
proces de remodelare care duce la formarea tesutului osos lamelar .

Acest process de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel ,
determina in final reducerea continuitatii si formei osului fracturat.

9

COMPLICATIILE FRACTURILOR

Generale imediate :

Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii

grave

Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene
urinare pana atunci
Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina
Diabetul, lent anterior, agravat de fractura, putand duce la
acidocetoza.
Emboligrasoase pulmonare sau celebrale

Locale imediate :

Fractura deschisa, prin comunicarea focarului de fractura cu mediu
extern, fie printr-o plaga produsa dinafara de agentul traumatic cand
plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi straini inclusi si practic
infectata, fiecand inteparea tegumentului se face dinauntru inafara
de catre un fragment osos , prin mobilizarea prudenta, prin tentative
de reluare a mersului cand plaga este punctiforma si practic
neinfectata.
Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este infectia , care
perturbeaza grav procesul de consolidare ajungandu-se la osteita si
psedartroza.

10

Leziunile nervoase ce merg de la simpla contuzie a nervului
(neuropraxie) la inteparea nervului cu intreruperea cilindtacsilor
(axonotmesis) si pana la sectionare completa a nervului (neurotmesis).
Leziunea nervoasa asociata unei fracturi impune interventia

chirurgicala.

Leziuni vasculare ce provoasa hemoragii mari sau duce la
constituirea unui hematom pulsatil sau a anevrismului.
Tulburari ischemice cutanate, produse de obicei din cauza
aparatului gipsat sau in fracturile asociate cu luxatia oaselor si mult timp
neglijate .

Trombozele venoase
Intreruperea de parti moi (muschi , aponevroze, perios , tendoane )
ce pot duce la pseutatroze.

Locale tardive :

Calusul vicios cand fragmentele se deplaseaza in decalaj sau
unghiuleaza , ce duc treptat la artroza articulatiilor subiacente .
Intarzierea in consolidarea fracturilor ce tine de reducerea
imperfecta a fragmentelor sau de contentia insuficienta a lor.
Pseudartoza este o stare definita de lipsa de consolidare ce urmeaza
intarzierii si apare sub trei aspecte anatomopatologice:

Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara
Forma fibroasa cea mai frecventa
Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung

11

In focarul de pseudartoza se gaseste intotdeauna o mobilitate in
focar dupa o perioada indelungata de mobilizare , nedureroasa. In
cazurile de pseudartoza fibroasa stransa fara miscari numai examenul
radiografic stabileste diagnosticul, impotenta functionala este in functie de
forma pseudartrozei.

Osteoporoza posttraumatica : Sindromul Sudeck Leriche este ca o
consecinta a tulburarilor vasomotorii : durere permanenta a articulatiilor la
tentative de mobilizare, atrofie musculara , tulburari vasomotorii, traduse
prin cianoza, raciala , hiperhidroza , edem dur sau radografic o
demineralizare a oaselor mainii sau picioarelor si extremitatii oaselor
lungi din vecinatate.

Ostioamele periarticulare posttraumatice: Formatiuni osoase ce apar
la 2 – 3 saptamani de la traumatism in jurul articulatiilor sau a muschilor
pericapsulari prin osificarea hematoamelor.

Litiaza renala : ce apar la polifracturatii indelung imobilizate si
care au avut o medicatie calcica abuziva.

12

TRATAMENTUL FRACTURILOR

Are drept obiectiv principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat
posibil chiar a formei membrului.
Refacerea pe cat se poate anatomica a osului fracturat se obtine
corijand deplasarile, deci facand reducerea fracturii si imobilizand-o pana
la formarea unui calus solid. Tipul de imobilizare se reduce la minim atat
cat este necesar consolidarii fracturii pentru mentinerea in stare
functionala a articulatiilor, a muschilor si a circulatiei membrului si prin
instituire cat mai precoce a unui tratament de recuperare functionala, prin
contractii musculare si mobilizare articulara ce duc la recuperarea precoce
a bolnavului.

A.Tratament ortopedic (nesangerand):

Cuprinde in primul rand reducerea din focar ce se face cu atat mai usor cu
cat manevra este mai precoce. Reducerea se face se face usor daca contractura
musculara este anhilata(rahidiana) sau prin tractiune continua (de minim 3
saptamani) in fractura de gamba cominutive. Dupa reducerea fragmentelor
urmeaza imobilizarea in aparate gipsate corect aplicate fara a fi capitonate prea
gros pentru a lua contact cat mai direct cu osul. Aparatul gipsat pentru a fi
eficient trebuie sa imobilizeze cel putin o articulatie de deasupra si duna de sub
focarul de fractura, evitandu-se astfel miscarea de rotatie in ax. Membrul trebuie
sa fie imobilizat intodeauna in pozitie functionala pentru a preveni redorile,
atrofiile musculare si osoase.

13

B.Tratamentul chirurgical.

Se recurge la tratamentul chirurgical intodeuna cand prin mijloacele
ortopedice nu se poate obtine reducerea si imobilizarea corecta a unei fracturi si
pastrarea acestora pana la consolidare. Tratamentul chirurgical consta in
deschiderea focarului de fractura, avivarea fragmentelor osoase, reducerea sub
controlul vederii si a deplasarii urmate intodeuna de fixare cu ajutorul
implantelor metalice (placi, cuie, placa si suruburi, tija, fixator extern).
Tratamentul chirurgical impune insa conditii riguroase de asepsie, utilajul
necesar pentru a se preintampina infectia osoasa cu dezastrele ei. Toate
materialele metalice de osteosinteza sunt confectionate din materiale
inoxidabile, speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie din partea
organismului. Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara
miscari in focar) si durabil pana la consolidare.

C.Tratamentul de recuperare :

Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii.
Cultura fizico-medicala cu scopul de recuperare a functiei prin actiunea asupra
muschilor si articulatiilor va fi cu atata mai eficenta cu cat va fi instituit mai
precoce si fara intreruperi. In majoritatea cazurilor exercitiile de contractii
musculare pot fi incepute la cateva zile de la reducerea fracturii, nefiind violente
pentru a nu jena procesul de consolidare. Deasemenea bolnavul va efectua
miscari de contractura musculara a membrelor libere, nefracturate mobilizandu-
si articulatiile care nu au fost cuprise in aparat gipsat .

14

Dupa scoaterea aparatului gipsat, exercitiile musculare si articulare vor fi
intensificate facute fara intreruperi pe toata perioada zilei. La chineziterapie se
asociaza tot cu scopul recuperarii functionale : masajul, fizioterapia si
balneoterapia. Acelasi tratament de recuperare va fi facut si in cazul
tratamentului chirurgical.

15

PARTEA SPECIALA

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA A TREI CAZURI
CU FRACTURA DE ANTEBRAT

In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de fractura de
antebrat internati pe sectia de ortopedie.
Am realizat planul de ingrijire Nursing pentru fiecare pacient
Am analizat principalele nevoi afectate ale fiecaruia si am
prezentata ingrijirea Nursing pentru fiecare nevoie fundamentala

16

DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL
N. S.

I . Date relative stabile :
Informatii generale
:

Nume si prenume : N. S.
Varsta : 36 ani
Sex : masculin
Data nasterii : 05.09.1970

Caractere individuale :

Nationalitate : maghiara
Limba vorbita : maghiara
Religia : reformat
Ocupatie: barman
Adresa : Beclean str.Gherorghe Doja nr.14

Gusturi personale si obiceiuri:

Alimentatia : normala
Ritmul de viata: normal

Elemente biografice legate de sanatate

Boli anterioare: varicela
Interventii chirurgicale: nu a suferit
Accidente anterioare: plagi taiate

17

Elemente fizice si reactionale

Grup sangvin: A II
Alergie: nu este alergic la medicamente

Reteaua de sustinere a pacientului:

Familia
Prietenii

II . Date variabile legate de stare fizica :

Temperatura : 37° C
Tensiunea arteriala :120/80 mm Hg
Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala
Mictiuni : spontane
Tranzitul : prezent
Pulsul : 80puls./min
Miscari : active si coordonate
Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang
Greutatea : 74 kg
Inaltimea : 1,72 cm

Date legate de stare psihica:

Pacientul N. S. este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai

greu la mediu spitalicesc.

18

Retoric :

Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca nu a avut alte boli grave si nu
a suferit alte interventii chirurgicale.

Motivele internarii actuale :

In data de 05.05.2006 pacientul aflandu-se in oras si din cauza neatentiei
cade pe strada. In urma acestui incident, pacientul se deplaseaza la serviciul de
urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. Pacientul acuza durere vie la
nivelul antebratului stang, neliniste. La serviciu de urgenta este consultat, se
face radiografie care confirma diagnosticul de : fractura de radius a antebratului
stang cu deplasare, se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si este
internat la sectia de ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud .

Anamneza asistentei medicale :

Dupa accident pacientul simte o durere vie la nivelul membrului superior
stang , durere care iradiaza spre umar si degetele de la mana . Din cauza durerii
pacientul prezinta neliniste si este speriat.

19

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA

DIAGNOSTIC
INFIRMIER

MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA

SURSE

DE

DIFICULTATE

1.Nevoia de
a evita
pericolele

- Durere

- Anxietate

- Plans
- Facies crispat
- Neliniste
- Spaima
- Agitatie

- Fractura

-Evenimente
amenintatoare
(interventie chirurgicala)
-Mediu spitalicesc

2. Nevoia de
a se alimenta
si hidrata

- Dificultatea in
a se alimenta si
hidrata

- Incapacitatea de a
utiliza
instrumentele, lipsa
poftei de mancare

- Durere
- Atela
- Anxietate

3. Nevoia de
a se imbraca
si dezbraca

- stangacie in a
se imbraca si
dezbraca

- Dificultate de a se
imbraca

si

dezbraca

- Durere
- Fractura

4. Nevoia de
a dormi si a
se odihni

- Insomnii

- Somn agitat
- Trezire frecventa- Durere

- Stare depresiva

5. Nevoia de
a fi curat si
de a-si
proteja
tegumentele

- Dificultate in
a-si acorda
ingrijiri
igienice

- Neputinta de a-si
acorda ingrijirile
igiena corporala

- Slabiciune
- Durere
- Fractura

6. Nevoia de
a se recrea

- Dificultate in
a desasura
activitati
recreative

- Izolare de
personae
semnificative

- Absenta persoanelor
semnificative

7.Nevoia de
a respire si a
avea o buna
postura

-pacientul are
respiratia si
functiile vitale
in limitele

- nu are dificultati

20

normale

8.Nevoia de
a elimina

-mictiuni
spontane

-

- nu are dificultati

9. Nevoia de
a se misca
sia avea o
buna postura

-imobilitate
partial

- Discomfort la
miscare

- fractura

10.Nevoia de
a mentine
temperature
corpului in
limitele
normale

-

- nu are dificultati

11.Nevoia de
a fi ocupat si
se realiza

-

- nu are dificultati

12.Nevoia de
a comunica

-

- nu are dificultati

13. Nevoia
de a actiona
propriilor
credinte si
valori

-

- nu are dificultati

14. Nevoia
de a invata
sa-si pastreze
sanatate

-

- nu are dificultati

21

Diagnostic de ingrijire :

Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului superior stang.
Stare de neliniste
Imobilitate partiala.

Diagnosticul medical :

Fracturi de radius a antebratului stang cu deplasare.

Stabilirea prioritatilor:

1. Combaterea durerii
2. Sa prezinte o stare de bine
3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare
4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

22

5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare
6. Pregatire pentru interventie chirurgicala

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-07.05.2006

PROBLEME

OBIECTIVE

INTERVENTI
I AUTONOMEINTERVENTI
I DELEGATE

EVALUARE

1.Durere la
nivelul
membrului
stang

-calmarea durerii
in urmatoarele
ore

- stau de vorba
cu paciantul si il
incurajez
-administrez
calmante, sa
evite miscarea
membrului
afectat

- Algocalmin
F II i.m

-dupa
administrare de
calmante
durerea scade
in intensitate

2. Stare de
neliniste
(anxietate)

- sa fie echilibrat
psihic

- discut cu
pacientul
explicandu-i
necisitatea
interventiei
- ii prezint
pacientului
echipa

de

interventie
conferandu-i in
acelasi timp
incredere in
acestia
-incerc sa-i
castig
increderea si-i
spun sa ma
solicite la
nevoie

-distonocalm
1 tableta / zi

-pacientul este
receptiv la
indicatiile date
si este mai
linistit

3. Insomnie

– sa beneficieze
de un somn - asigur un

climat de liniste -diazepam
1 tableta/zi

-in urmatoarele
nopti pacientul

23

odihnitor

in salon,invatz
pacientul tehnici
de relaxare

se odihneste
mai bine

4.Imposibilitate
a de a-si acorda
ingrijiri de
igiena

- sa prezinte
tegumente curate
si integre

- efecutez
toaleta partiala
zilnic la pat
- schimb lenjeria
de pat si de corp
de cate ori este
nevoie

-pacientul
prezinta
tegumente
curate

si

integre

5. Dificultatea in
a se alimenta si
hidrata

- sa beneficieze
de o alimentatie
corespunzatoare

Ajut pacientul
sa se alimenteze
si ii servesc
alimentele la o
temperatura
moderata,la ore
regulate si
prezentate cat
mai atragator

Pacientul are o
alimentatie si o
hidratare
echilibrata

24

INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006

Pregatirea psihica :

Ii explic pacientului necesitatea interventiei , incerc sa-l linistesc, sa-l
incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in
acestia si-l asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa
el si-l voi incuraja si sprijini.

Pregatirea fizica:

Supraveghez functiile vitale
Recoltarea de sange pentru examen de laborator:
oHemolucograma
oVSH
oCreatinina
oGlicemie
oTS
oTC
oGrupa sangvina si RH
Analiza de urina : examen sumar de urina
Se efectueaza EKG
Consult preanestezic

Pregatirea alimentara :

25

Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacientul va avea o
alimentatie hidrica, iar in dimineata inerventiei nu va consuma nimic.

Pregatirea medicamentoasa :

In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la

indicatia medicului.

Pregatirea in dimineata interventiei:

Se face toaleta generala
Se pregateste campul operator

Ingrijiri post operatorii imediate :

Pregatirea salonului :

Salonul se aeriseste
Se schimba lenjeria de pat
La ora 12:00 pacientul este adus in salon
Se aseaza in decubit dorsal fara perna
Se urmaresc functiile vitale
Ii umezesc buzuele pentru a inlatura senzatia de sete
Supraveghez in continuare starea pacientului

Stabilirea prioritatilor post operator:

1.Calmarea durerii
2.Sa linistesc pacientul

26

3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare
4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare
5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare
6.Plaga sa evolueze favorabil

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->