SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA “ELENA BELDIMAN” BARLAD

SECTIA PEDIATRIE 2 - Comp. Recuperare Neuro-Motorie

APROBAT: AVIZAT:
MANAGER , DIRECTOR MEDICAL INTERIMAR,
Ec. Daniela Bors Dr. Vladislav Afteni

DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL IN
TETRAPAREZA SPASTICA / BOALA LITTLE

PROTOCOL MEDICAL
COD : PM – PED - 11
Editia 1 Revizia 1

Elaborat de Dr. Balbuzan Oana- Andreea

Compartiment : Recuperare Neuro-Motorie
Compartiment : Neurologie Pediatrica – dr. Rozinbaum Georgean
Sef sectie Pediatrie II –dr.Vicol Gabriela
Data intrarii in vigoare :
Ex. nr. :
SPITALUL MUNICIPAL PROTOCOL MEDICAL
Cod:PM-PED-11
DE URGENTA “ELENA
BELDIMAN” DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL IN Ed.1 Pag.
BARLAD TETRAPAREZA SPASTICA Rev. 1 1/5

N
r. Editia/Revizia/ Nr. Observatii/modificari Intocmit/modificat/ Avizat/
c Data aplicarii capitol, (continut sumar) semnatura Aprobat/
r pagina semnatura
t.

1 Ed.1 Rev.0 Elaborarea initiala Dr.Balbuzan Oana Dr.V.

Afteni

2 Ed.1 Rev.1 Revizie partiala Dr.Balbuzan Oana

SPITALUL MUNICIPAL PROTOCOL MEDICAL
Cod:PM-PED-11
DE URGENTA “ELENA
BELDIMAN” DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL IN Ed.1 Pag.
BARLAD TETRAPAREZA SPASTICA Rev. 1 2/5

A.Scop: diagnosticarea precoce a afectiunii, a existentei complicatiilor , stabilirea

gravitatii si administrarea tratamentului in functie de etiologie, severitate si varsta.
B.Domeniu de aplicare: Compartiment Recuperare Neuro-Motorie si Compartimentul
de Neurologie pediatrica
C.Responsabilitate: medicul curant, medicul de garda ,fizio-kinetoterapeut si
personalul mediu
D. Resurse materiale: monitor, pulsoximetru,O2,aspirator secretii,aparat fizioterapie
(electrostimulare), sala kinetoterapie (masa si banca manipulare,sistem de
scripeti/parghii, minge, spalier, verticalizator,bicicleta/banda alergare),medicamente,
acces la investigatii de laborator si imagistice
E.Documente de referinta:
- Geraint Fuller,Examinarea clinica neurologica, ed.medicala Callistro 2017, pg.121-
137,185-201
- Luminita Sidenco, Bazele kinetoterapiei in neurologie, Fundatia Romania de
maine,2009,pg 230-360
- Adriana Sarah Nica ,Recuperare Medicala ,Ed. Univ.’Carol Davila’ Buc., 2004, pg.11-
23, 165-192.
- Sue Raine ,Linzi Meadows, Bobath Concept in neuroreabilitation,ed.Wiley-Blackwell,
pg.64-154
- Tudor Sbenghe, Kinetoterapie profilactica si terapeutica ,ed.medicala 1998, pg.36-
101,168-208.

Definitie:
Reprezinta un deficit motor al membrelor inferioare cat si a celor superioare,
prin leziuni ale sistemului nervos central sau periferic, in forma incompleta -
miscarile sunt reduse, dar posibile la nivelul respectiv.

Spasticitatea, este definita ca fiind o componenta a sindromului de neuron motor

central, ce este caracterizeaza prin exagerarea reflexului muscular de intindere tonic,
proportional cu viteza de intindere a muschiului si exagerarea reflexului muscular de
intindere fazic exprimat prin hiperreflectivitatea osteo-tendinoasa. Reprezinta o
tulburare a sistemului nervos central, in care anumiti muschi primesc in mod
continuu impulsuri de a se contracta, pentru ca nervii acestora nu-si pot controla
activitatea. In tetrapareza spastica, se constata o pierdere a miscarilor de finete, o
scadere a fortei de contractie voluntara, o crestere a reflectivitatii osteo-tendinoase, o
crestere a rezistentei la intinderea pasiva a muschiului, si o hiperreflectivitate a
reflexelor de flexie.
 SPITALUL
PROTOCOL MEDICAL
MUNICIPAL Cod:PM-PED-11
DE URGENTA “ELENA DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL IN Ed.1 Pg.
BELDIMAN” TETRAPAREZA SPASTICA Rev. 1 3/5
BARLAD

Etiologia :
- este dominată de prematuritate (50%) ce este asociată frecvent cu o formă
particulară de tetraplegie spastică în care sunt afectate predominant membrele
inferioare, afecțiunea fiind numită boala Little

- greutate mică la naştere, sarcină patologică şi suferinţă perinatală de tip

hipoxic.
- infectii intrauterine (Citomegalovirus, rubeola, rujeola etc.), malformatii
structurale cerebrale grave
- la anatomie-patologica se identifica: leziuni de leucomalacie periventriculară,
hemoragie intraventriculară asociata cu dilataţie ventriculară, leziuni cerebrale
parasagitale.

Forme clinice:
- completa – deficitul motor este simetric bilateral
- incompleta :
 forma uşoare : mersul dobândit între 3-4 ani este spastic pe vârfuri.
 formele medii : mersul independent nu este posibil decât în jurul vârstei de 6 ani,
după mai multe etape de mers cu ajutor.
 formele severe : deplasarea rămâne dependentă de sprijinul fix în MS.

Anamneza:
 Data debutului bolii si date despre evolutia sarcinii
 Semne de intarziere in dezvoltare observate de parinti/ apartinatori
 Antecedente in familie de boli genetice ,traumatisme , infectii

Clinic:
 Tetrapareza spastică este caracterizată prin retard mental sever și sindrom
bipiramidal : hipertonie cu spasticitate, reflexe osteotendinoase vii și semne
patologice de tip piramidal-Babinski, care apar bilateral. MS sunt în hiperextensie și
cele inferioare sunt în flexie.
 în perioada neonatală : hipotonie, letargie şi dificultăţi de alimentare.
 in fază distonică apar mişcări distonice şi creşterea progresivă a tonusului
muscular evidentă la proba de suspendare vertical ce arata extensia MI cu adducţie
excesivă şi tendinţă de încrucişare distală datorită spasmului adductorilor.
 la nivelul MI motilitatea spontană este diminuată, mişcarea realizându-se în bloc;
susţinut de torace pentru a încerca ortostaţiunea, copilul se sprijină pe MI rigide în
rotaţie internă şi adducţie, cu picioarele plantiflectate, halucele cu vârful pe sol fără
nici o stabilitate.
 SPITALUL MUNICIPAL PROTOCOL MEDICAL
Cod:PM-PED-11
DE URGENTA “ELENA
DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL IN Ed.1 Pag.
BELDIMAN”
TETRAPAREZA SPASTICA Rev. 1 4/5
BARLAD

 MS pot fi sever afectate, mişcările fiind libere doar în poziţie şezândă cu un

sprijin bun al toracelui.
 Mersul este caracteristic, diplegicul (forma incompleta) se deplasează înainte
flectând toracele pe şolduri şi avansează apoi cu gambele pe vârfuri pentru a nu cădea
înainte, rezultatul acestui mod de mers fiind retracţia treptată a tendonului Achile. Cei
cu forme complete sunt imobilizati in fotoliu rulant.

Semne asociate:
 afectare oftalmologică: strabism convergent, nistagmus
 afectarea buco-facială împiedică masticaţia şi articularea şi impune reeducare
ortofonică
probleme ortopedice: luxaţie de şold, scolioză, deformări ireductibile ale
articulaţiilor MI
 probleme vezico-sfincteriene;
 epilepsie şi retard mental în formele severe.

Paraclinic:
 analize sange : HLG,VSH, CRP, FA, CK, LDH, uree, creatinina, ASAT, ALAT
 IRM este mult mai eficient in a vedea anomaliile in comparatie cu CT
Neuroimagistica >80% din cazuri prezinta anomalii la imagistica: leucomalacia
periventriculara , hemoragiei intraventriculare la marii prematuri, infarcte corticale in
aria cerebralei mijlocii cu hemipareza, in ganglionul bazal si leziuni talamice in
paralizia cerebrala cu distonie; malformatie cerebrala si encefalomalacia generalizata in
tetrapareza spastica.
 radiografia de bazin (datorită frecvenţei mari a luxaţiei de şold);
 testarea nivelului de dezvoltare intelectuală (QI şi QD);
 teste functionale pentru dezvoltarea motorie : testing articular si muscular
 Alte investigatii
o Examen ORL si oftalmologic
o Radiografie de picior (fata si profil)- pt modificarile de statica articulara
o Radiografie de coloana dorso-lombara (fata si profil) – pt depistarea
scoliozei
In clinica se mai pot efectua:
 EEG si echografie cerebrala transfontanelara
 potenţialele evocate;
 angiografia (în suspiciune de malformaţie vasculară).

Diagnostic diferential:
 boli degenerative: Pelizaeus Merzbacher; Lesch-Nyhan; aciduria glutarică tip I.
 boli metabolice: deficit de cofactor Molibden;
 SPITALUL MUNICIPAL PROTOCOL MEDICAL
Cod:PM-PED-11
DE URGENTA “ELENA
DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL IN Ed.1 Pag.
BELDIMAN”
TETRAPAREZA SPASTICA Rev. 1 5/5
BARLAD

 paraplegiile progresive din bolile metabolice;

 paraplegia spastică familială cu debut precoce;
 paraliziile de cauză periferică (sechele de poliomielită în care ROT sunt abolite);
 paraplegia isterică în care lipsesc modificările de reflexe sau tulbulburările
sfincteriene;
 distonia dopa-sensibilă – formă atipică cu spasticitate, distonia musculorum
deformans; distonia tranzitorie a nou-născutului.
 mielita transversă (nu prezintă manifestări supraiacente leziunii medulare);

Tratament:

1.Reeducarea neuromotorie (tratamentul de bază )

 metodele de reeducare neuromotorie (Bobath, Vojta) bazate pe stimulări
multiple la nivel senzitivo-senzorial şi kinestezico-postural, determină
activarea şi facilitarea circuitelor neuronale care induc o activitate motorie
corectă şi finalizată.Terapia este individualizata in functie de fiecare pacient.
 Fizioterapie cu scopul corectarii deficitului motor, imbunatatirea fortei
musculare , reducerea spasticitatii (electrostimulare , galvanizari, parafina,
etc.)
2. Tratamentul medicamentos al spasticitatii :
- Diazepam 5 mg/ml in doze de pana la 0,2mg/kg corp administrat parenteral,
- Baclofen : sub 10 ani :doze de 0,75- 2 mg/kg corp divizat in 4 prize
peste 10 ani : 2,5 mg de 4 ori pe zi pana se ajunge la doza de mentinere de
30-60 mg.
- Mydocalm 50mg : 50-150 mg/zi divizat in 3 prize ,
- Clorzoxazonă 250 mg : 20 mg /kg corp fractionat in 3-4 prize fara a depasi doza de
adult.
- injectari cu Toxina botulinică tip A pot fi eficiente în unele cazuri de PC spastică dar
numai în asociere cu kinetoterapie permanentă.
Tratamentul crizelor epileptice se va face cu medicamente antiepileptice adaptate
tipului de criză (vigabatrin, gabapentin, acid valproic etc.) si la recomandarea
medicului neurolog.
3. Tratamentul ortopedic : corectarea deformărilor responsabile de dezechilibrul
static şi dinamic,
4. Îndrumarea şcolară şi profesională se va ţine cont de retardul mental asociat,
tulburările de vorbire şi scris, precum şi de alte probleme asociate.
5. Psihoterapie la nevoie (pacientului si familiei).