Evaluare sumativă

Nume, Prenume Duminica Valeria Dată 12.05.2020 Clasa a XI-a ,,B” Puncte_____Nota___
Subiectul I
Sursa A „ Ieri, 15/28 iunie, se celebra aniversarea bătăliei de la Câmpia Mierlei[…] și era
sărbătorit patriotul sârb Miloș Oblici, care, dimpreună cu doi compatrioți ai săi, l-a asasinat,
în 1389 pe sultanul Murad. Noi suntem cei cărora, în locul turcilor, le revine rolul dușmanului
ereditar, iată motivul pentru care cei trei tineri autori ai atentatului de la Sarajevo- Princip,
Cabrinovici și necunoscutul care a aruncat bombe- par să-și fi propus o reeditare a dramei
desfășurate la Kosovopolje. Ani în șir s-a semănat în Serbia ura împotriva monarhiei; lanul a
crescut- și s-a recoltat un asasinat.”
(Raportul Ambasadei Austro-Ungariei de la Belgrad, 16/29 iunie 1914)
Sursa B „ Am văzut limpede, din primul moment, toată gravitatea catastrofei, precum și
urmările ce decurgeau dintr-însa. Asasinatul de la Sarajevo încheia, drept ultima verigă, o
lungă înlănțuire.El nu era fapta unui singur fanatic, ci opera unei acțiuni bine organizate:
declarția de război făcută Austro-Ungariei de către Serbia, răspunsul nu putea fi decât
războiul.”
(Feldmarschall Conrad, Aus meiner Diensstzeit, 1906-
1918)
1. Identifică un termen istoric care ar reflecta realitățile istorice din Sursa A.Explică cu
trimitere la cunoștințele anterioare.
Atentat- Acțiune violentă, criminală, prin care se încearcă suprimarea unei
persoane ,, Noi suntem cei cărora, în locul turcilor, le revine rolul dușmanului
ereditar, iată motivul pentru care cei trei tineri autori ai atentatului de la Sarajevo-
Princip, Cabrinovici și necunoscutul care a aruncat bombe- par să-și fi propus o
reeditare a dramei desfășurate la Kosovopolje ”28 iunie 1914
L/0/1/2
2. Explică, cu referire la surse, de ce Balcanii erau numiți butoi cu pulbere.
,,Ani în șir s-a semănat în Serbia ura împotriva monarhiei” și ,,declarția de război făcută
Austro-Ungariei de către Serbia, răspunsul nu putea fi decât războiul.”.Aceste două fraze
explică motivul din care Balcanii erau numiți butoi de pulbere. Aceștia erau veșnic într-un
conflict având dorința obținerii independenței1912-1913, iar un alt motiv fiind atentatul în
care au participat 28 iunie 1914, fiind considerată o cauză majoră pentru declanșarea
Primului război mondial. L/0/1/2
3. Determină opinia autorului despre Asasinatul de la Sarajevo.
„Am văzut limpede, din primul moment, toată gravitatea catastrofei, precum și urmările
ce decurgeau dintr-însa”, autorul exprimându-și neliniștea care se crea în urma
Asasinatului de la Sarajevo a prințul Franz Ferdinand și soției sale, de către extremistul
sârb Gavrilo Princip la data de 28 iunie 1914

L/0/1/2/3/4

4. Compara opiniile autorilor surselor A și B cu privire la cauza atentatului de la

Sarajevo.Argumentează
 Opiniile autorilor surselor A și B cu privire la cauza atentatului de la Sarajevo sunt
diferite. ,,iată motivul pentru care cei trei tineri autori ai atentatului de la Sarajevo-
Princip, Cabrinovici și necunoscutul care a aruncat bombe- par să-și fi propus o reeditare
a dramei desfășurate la Kosovopolje.”, ,,El nu era fapta unui singur fanatic, ci opera unei
acțiuni bine organizate: declarția de război făcută Austro-Ungariei de către Serbia,
răspunsul nu putea fi decât războiul.”. Aceste două afirmații confirmă opoziția ideilor căci
din sursa A se subînțelege dorința de răzbunare a celor 3 tineri , iar în sursa a doua autorul
exprimă nemulțumirea din partea întregului stat Sârb.

L/0/1/2/3/4
5. Exprimă-ți opinia dacă Primul Război Mondial era inevitabil.Argumentează
răspunsul.
În opinia mea Primul Război Mondial era inevitabil. Marile Puteri aveau mereu dorința de
expansiune. În sud-estul Europei concurența se făcea resimțită tot mai mult, iar țările mai
dezvoltate erau într-un continuu conflict din dorința de obține anumite teritorii, din interiorul
cărora ar avea de câștigat materie primă, brațe de muncă ieftine sau chiar un teritoriu
favorabil pentru dezvoltare. De asemenea luptele pentru obținerea independenței din
interiorul mai multor state pot fi considerate un obstacol în evitarea acestui război.
L/0/1/2/3/4
Subiectul II
La sfârșitul anului 1915, marile puteri beligerante, analizând cauzele neîndeplinirii
scopurilor strategice, care au dus la prelungirea războiului peste așteptări, au decis că în
anul 1916 să aducă profunde schimbări concepției strategice de desfășurare a bătăliilor,
astfel: Puterile Centrale și-au propus să câștige războiul prin mutarea efortului principal
de pe Frontul de Est, în cel din vestul continentului, pentru înfrângerea Franței printr-o
„lovitură decisivă care să-i macine forțele”, executată cu violență în punctul sensibil,
obligând-o să depună armele, izgonirea britanicilor, blocarea lor către propriile coloni și
neutralizarea flotei militare a Angliei printr-un război submarin limitat și obținerea unei
păci dezavantajoase pentru englezi.
Antanta, ca urmare a gravelor erori săvârșite în bătăliile anterioare, a hotărât să acorde
importanță mărită acțiunilor ofensive, executate simultan pe cele trei mari
fronturi:occidental, italian și de răsărit, cu efort sporit pe Frontul de Vest, concomitent cu
activarea „strategii periferiferice”, prin atratagerea de noi aliați din Europa, din Orientul
Apropiat și din alte zone geografice.De fapt, pentru atingerea scopurilor, ambele grupări
politico-militare își propuseră să atragă de partea lor cât mai multe state.
(Gl.bg. Vasile Mihalache, 100 de ani de la intrarea României în Primul Război
Mondial)

1. Determină principiul de acțiune a Puterilor Centrale, reieșind din opinia

autorului.Argumentează răspunsul.

,,Puterile Centrale și-au propus să câștige războiul prin mutarea efortului principal de pe
Frontul de Est, în cel din vestul continentului, pentru înfrângerea Franței printr-o „lovitură
decisivă care să-i macine forțele”, executată cu violență în punctul sensibil, obligând-o să
depună armele, izgonirea britanicilor, blocarea lor către propriile coloni și neutralizarea
flotei militare a Angliei printr-un război submarin limitat și obținerea unei păci
dezavantajoase pentru englezi.”. Tripla Alianță având inițial principiul unui Război
fulger, plan care a eșuat au decurs la un alt principiu strategic: lupta pe două fronturi
 pentru a putea învinge cu ușurință Franța și să ocupe teritorii din această zonă.Una din
acțiuni fiind realizate în bătălia de la Verdun(21 februarie 1916), prin care Germania
dorea să acapareze Franța și de asemenea aveau intenția de a face și cu Anglia, izgonind
britanicii și atacându-i printr-un război submarin.

L/0/1/2/3

2. Explică principiul de acțiune a Antantei.Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă

și cunoștințele anterioare.

Principul de bază a Antantei era de a duce lupte pe cele 3 mari fronturi, asfel creînd o
confuzie pentru statele victime,,Executate simultan pe cele trei mari fronturi:occidental,
italian și de răsărit, cu efort sporit pe Frontul de Vest, concomitent cu activarea „strategii
periferiferice”, prin atragerea de noi aliați din Europa, din Orientul Apropiat și din alte
zone geografice. O dovadă a acestui principiu de acțiunea este efectuat de către Imperiul
Rus de a ademeni România în anul 1916 de partea Antantei în Primul Război Mondial, cu
promisiunea de a-și redobândi teritoriile
L/0/1/2/3

3. Explică câte un scop al fiecărui bloc, făcând trimitere la două fapte istorice.

1.Dorința de expansiune iar în anul 1916, prin lupta de la Verdun aceștia încearcă să ocupe
teritoriul Franței.

2.Tendința de a se apăra- o dovadă fiind pregătirea luptătorilor francezi cu arme în apărarea

fronturilor în lupta de pe râul Somme(1916)
L/0/1/2/3/4

4. Apreciază consecințele socio-demografice ale Primului Război

Mondial.Argumentează răspunsul.

În urma Primului Război Mondial s-au înregistrat consecințe nefavorabile atât economice,
sociale cât și demografice. Ca consecință socială se includ cele 9 milioane de orfani, 5
milioane de văduve, 22 milioane de răniți și 10 milioane de supraviețuitori cu infirmitate
permanentă. Printre consecințele demografice sunt incluse cele 10 milioane de soldați
morți, 13 milioane civili morți și 3 milioane de soldați dispăruți. Toate aceste consecințe
împreună ar fi ca o pagubă mult mai mare decât acele pierderi materiale, fiind pentru
totdeauna ca o rană pentru patrie.

L/0/1/2/3/4

Subiectul III
1. Scrie un titlu pentru hartă, reieșind din informația oferită de aceasta. Explică
răspunsul cu trimitere la hartă.
Intrarea României în război 1916 la inițiativa Consiliului de Coroană:august 1916 -
armata română intră în Transilvania şi a eliberat localităţile:Brașov,Făgăraș,Miercurea
– Ciuc și Odorhei avansând până aproape de Sibiu și Sighișoara. 24 septembrie/7
octombrie 1916 - 25 septembrie/8 octombrie 1916 bătălia de la Brașov în care erau implicate
armata 2 a românilor și armata 9 germană, liniile roșii marcând armata română iar cele
albastre- armata inamicului, în situația dată a germanilor. L/0/1/2/3
2. Formulează, reieșind din informația oferită de hartă, un obiectiv al politicii externe
românești în 1916.Argumentează răspunsul cu trimitere la hartă și la cunoștințele
obținute anterior.
În 1916 România a intrat în război de partea Antantei la inițiativa Consiliului de Coroană.
Imperiul Rus a fost cel care a stat la baza acestei decizii deoarece i-a promis redobândirea
teritoriilor de sub stăpânirea Austro-Ungară și ca un alt obiectiv primordial era
recunoașterea internațională a noilor frontier ale României. Acesta prezintă și adevăratul
obiectiv al politicii externe românești . Ca consecință în august 1916 România atacă
Austro-Ungaria. În urma ofensivei armatei române peste Carpați sunt ocupate numeroase
localități: Brașov, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Orșova, dar mai apoi în
anul 1918 aceasta și-a mai îndeplinit un scop, obținând 2/3 din Banat.
L/0/1/2/3/4
3. Formulează, reieșind din informația oferită de hartă, o concluzie despre consecințele
evenimentului pentru România din punct de vedere teritorial-spiritual.
După participarea României în război aceasta a avut atât avantaje, cât și dezavantaje-
pierderi umane și materiale. Datorită implicării a reușit să readucă vechile teritorii:1
decembrie anul 1918-Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Basarabia(21 martie
1918) și Bucovina(28 noiembrie 1918) la patria mamă. Astfel, drept urmare a Marii Uniri
poporul român s-a putut exprima liber în limba maternă și au putut să continue
frumusețea neamului românesc, prin prisma tradițiilor și obiceiurilor
L/0/1/2/3/4