Curs1 ortopedie, traumatologie

5.10.2011

Ortopedia se ocupa de patologia cronica a oaselor. Dupa o fractura apare o consolidare defectuasa de aceasta se ocupa
ortopedia pentru a corecta defectul.
Traumatologie- afectiuni traumatice ale oaselor si articulatiilor.
Infectiile cu nanobacterii- mycoplasma, babesia. Pot aparea ca af paucisimptomatice si apoi ca af neurologice,
poliarticulare, necroze avasculare osoase(af idiopatice).
Tuberculoza este o boala in plina recrudescenta. Tuberculoza tinde sa disemineze la nivel osos si articular preponderant.
Generalitati in fracturi
Fractura- discontinuitate in substanta unui os generata de un traumatism de o anumita energie. Nu este numai o boala
acuta a unui os si a intragului organism., nu este implicat numai osul ci si celelalte tesuturi. Poate genera tulburari
psihice(depresie).
Tesuturile care sufera intr-o fractura:
-os-definitoriu
-periost
-tesutul muscular
-vesele de sange
-nervi
-tegument
-tes adipos
Avem de-a face cu un ansamblu lezional ce creeaza un compartiment patologic ce poarta denumirea de focar de fractura.
Diagnostic: date anamnestice, clinice , laborator/ imagistice.
Exista semne clinice de probabilitate, de siguranta, argumentul de certitudine care este corelarea aspectului clinic cu cel
radiologic.
Semnele si simptomele unei fracture sunt date de cumulul de semen si simptome ale tesuturilor lezate.
Structura tesutului osos este foarte diiferita de la un os la altul, de la un om la altul, de la o varsta la alta, de la un sex la
altul.
Fractuura de epifiza distal de radius, de col chirurgical radius, de sold trohanterian sau de col femoral- associate cu
osteoporoza.
Cancerul de san la femei si de prostata la barbati- metastaze osoase- fracturi pe os patologic.
Aceste afectiuni scad rezistenta osoasa si se produc fracturi la forte mult mai scazute, in timpul miscarilor
anodine(coboarare din pat, mers la baie).
Fractura complete/ incompleta
Structura osoasa la copil raportul dintre partea vie si partea mineral este mult mai echilibrata-celularitate mai mare, parte
mineral mai mica. La acestia apar fracturi incomplete. La adult matricea mineral preia controlul- devin casante- se rup
mai usor si in mai multe bucati. Fracturile incomplete la adult sunt foarte rare.
Exista o implicare a rasei pentru ca cei din rasa neagra au in mod natural o densitate osoasa mai mare si chiar masa
osoasa mai mare.
Fracturi cu deplasare/ fara deplasare
Daca apare o fractura fragmentele osoase se pot distant mai mult sau mai putin aleator. Fractura cominutiva(fragmentara
2 fragmente principale si restul intermediare). Fractura cu 3 fragmente- in aripa de future.
O fractura este cu atat mai stabile cu cat are mai putine fragmente. Forma liniei de fractura este semnificativa. Poate fi
-Transversal- apanajul impactului direct asupra osului de aceea aceasta arata de multe ori locul de impact.
Oblice- mai instabile- la tendinta de compresie a musculaturii acestea tind sa se deplaseze- denota compresiunea
axiala asupra osului
Spiroida- apanajul torsiunii si compresiunii- si mai instabiloa decat cea oblica are tendinta de a se deplasa rotator
Acele segmente corporale care au segment mai complex- daca fractura este oblica la nivelul tibiei, fractura de peroneu ce
o insoteste va fi la un alt nivell decat cea dl tibie, va fii undeva in continuarea celei de la tibie, la fel si in cazul celei
spiroide. In impactul direct si tibia si peroneul se rup in acelasi loc.
Continuare Curs 2 Ortopedie
Studiul elementului osos, focarul de fractura
1

Fractura cu cel putin 2 fragmente care sunt deplasate. Cauzele deplasarii: agentul vulnerant- forta care produce
traumatismul, actioneaza independent de rezistenta biomecanica structurilor pe care le afecteaza. Important este
schimbul de energie care se produce intre cele 2 entitati
H=m*V impulsul este egal cu masa ori viteza. Un corp omenesc cu greutate medie aflat intr-un vechicul cu viteza de 60
km/h, vehiculul se opreste brusc in zid, in schimbul de energie vehicolul se opreste. Contuzie cerebrala difuza mult mai
nociva ptr pacient decat un hematom localizat. Inafara de energia care actioneaza asupra osului, exista si alte elemente
care concura la realizarea deplasarilor fragmentelor de fractura- propria musculature. Musculatura este dilacerat in
momentul aparitiei unei fracture- o parte din muschi ramane fixat pe un fragment iar cealalta pe alt fragment, apare si o
contractie involuntara a musculaturii. Daca nu manipulam cu grija pacientul pot aparea deplasari secundare. Deplasarea
in fractura complica mult tratamentul.
Cand exsita o fractura fara deplasare sunt nenumarate moment prin care poate aparea deplasarea- ce poarta numele de
deplasare secundara poate fi accidentala dar si iatrogena.
Deplasarea fracturilor e clasificata in:
1.
Prin incalecare- pentru miscari coerente se activeaza gr muscular implicat in miscare si se relaxeaza muschiul
contrar. Atunci cand se contracta ambele grupe muscular nu se mai produce lucru mecanic- izometrica. Durerea din
focarul de fractura va activa musculature si de o parte si de alta=> bicepsul si tricesul vor tage in sus antebratul care
deplaseaza fragmentul distal al humerusului ducand la deplasare rpin incalecare=> duce la ruptura musculaturii din calea
sa ce duce la accentuarea durerii. Apare scurtarea segmentului cu fractura. Dupa 1 sapt apare o cicatrice in care fractura
este prinsa, nu au rezistenta mecanica, muschiul se obisnuieste cu dimensiunea segmentului. Pune cele mai mari
dificultati terapeutice. Exista mijloace de extensie ce previn acest tip de deplasare.
2.
Paralela-luam in considerare fragmentele principale si anume cele care contin epifizele. Fragmentele sunt paralele
apparent.
3.
Deplasarea prin angular- creaza un unghi intre fragmente
4.
Rotatorie- fragmentele sunt rasucite una fata de cealalta
5.
Diastatica-cele doua fragmente se indeparteaza una de cealalta- se intalneste in fractura transversal de rotula si in
cea de olecran.
6.
Deplasare combinata/ complexa/ mixta.
In fracturi la mb inf din politraumatisme extensia continua este contraindicata ptr ca ea are capacitatea de a agrava starea
bolnavului. CIcatrizarea musculara apare mult mai devreme decat reducerea fracturi. Pentru a se consolida osul
fragmentele trebuie sa se suprapuna minim 60% . Apare afectara dubla- un ape vasele mici la nivel de periost, fascii,
musculature, ruperea lor duce la hemoragie ce duce la acumulare de sange ce se poate exterioriza. Sangele acumulat=
hematom fracturar(de fractura)- poate avea volum variabil in fuctie de dimensiunea osului(femur- 500-800 ml, de bazin>1l pana la 1,5l, cu mai multe focare pana la 2l). o pierdere mai mare de 300ml genereaza semen si simptome de anemie
posthemoragica. Hematomul de fractura este autolimitant, bolnavul se reechilibreaza in scurt timp(~6h) prin propriile
resurse.
La nivelul nervilor- ne intereseaza afectarea tr nervoase, ele pot fi lezate de fragmentele osoase. 3 tipuri de leziuni:
1. Neuroapraxie-leziune de tip contuziv- ol vitura in zona acestuia conduce la perturbari la niv microcirculatiei inclusive
la vasa nervorum. Refacere restitution ad integrum de fiecare data indifereent de tratament. Se da cortizon cateva zile(se
pot face si infiltratii paralocale). Infiltratiile intraarticulare cu cortizon duc la distrugerea accelerata a articulatiei. Vit din
complexul B pentru vindecarea nervoasa.
2. Axonotomesis- ruperea axonilor in interiorul trunchiului nervos, ramane teaca lui Schwan.Degenerescenta valeriana ce
se poate repara in ~6 luni.
3. Neurotomesis sectionarea nervului. Apare paralizie definitive doar cu interventie sub microscop pentru refacerea
nervului se poate relua activitatea neuronului in proportie de 50%.
Tegumentul- exista o clasificare Chauchoix 3 categorii:
1.
Fractura deschisa de gradul I - plaga este punctiforma sau are pana in 10mm dimensiune.(plaga penetrarii unui
glonte). Poate fi tratata ca si o fractura inchisa dar o fractura deschisa care nu a fost tratata chirurgical in primele 6h va fi
considerata infectata.
2.
Gradul II - leziuni care nu depasesc 10 cm, suprafata 10 cm2. Plaga poate fi mica dar strivirea tesuturilor
subtegumentare poate fi foarte intinsa ceea ce duce la ischemie tegumentara=> necroza si largirea zonei.
3.
Gradul III - deschidere f mare
a)
cu lipsa de substanta- avulsie
b)
se asociaza cu lezarea unor vase de sange sau nervi importanti
2

Evolutia fracturilor:
Exista numeroase motive pt ca aceasta evolutie sa fie considerata particulara in raport cu alte tesuturi, datorita
metabolismului lent, turnoverului lent.
Conditii ca evolutia sa fie corespunzatoare:
-particularitatile biologice ale pacientului
-comportamentul pacientului
-actiuni si manevre/demersuri terapeutice mai mult sau mai putin inspirate din partea medicului
-factori favorizanti
Stadiile evolutiei fracturilor:
1.
Pseudoinflamator: 5-7 zile ( hematom se trombozeaza =>cheag =>retragerea cheagului =>retea de fibrina ale
carei ochiuri raman sau nu libere); subfebrilitati nesemnificative=38 grade
2.
Formare calus fribros: 21 zile ( reteau de fibrina e formata dintr-o subst amorfa,o matrice care dupa 7 zile incepe
sa fie populata de fibrocite din jur (maduva, endost, tes muscular-fascii,tendoane,aponevroze =>se form tes fribros ce
imbraca fragmentele osoase si se posteaza si intre ele =>se maturizeaza la 21 zile) =>dispare pericolul deplasarii
secundare
3.
Formare calus mineral: fibroblasti (capacitati de celule stem) ->se tranforma in osteoblasti-au nevoie de cant
mare de O2 si de nutrienti; se poate transforma in condroblast(celula tanara formatoare de tes cartilaginos)->daca nu e
suficient O2.
-dureaza 3-5 luni membru superior
-dureaza 5-8 luni membru inferior
a) formare calus mineral primitiv: calus moale,rezistenta biomecanica este mica.- formare cantitativa- organismul
creeaza osteoane in exces pentru creste rezistenta in focarul de fractura
b) formare calus mineral matur- formare calitativa- scade in volum si creste rezistenta si duritatea- osteoclastele distrug
osteonii care nu sunt asezati pe linia de forta si osteoblastele vin si formeaza un nou osteon care se aseaza in sensul liniei
de forta.
*La nivelul colului femural se gasesc travee ce poarta numele de evantaiul lui Delbeth.
Cand s-a terminat formarea calusului osos primitiv se scoate gipsul pentru ca integritatea se mentine datorita rezistentei
calusului. Cu cat bolnavul este lasat sa se miste cu atat osul se reface mai bine pentru ca osteonii se aseaza mai bine pe
liniile de forta. Cand s-a format calusul mineral se spune ca osul s-a consolidat.
4.
Remaniere -1,5-2,5 ani- activitate mult scazuta dar este inca peste normal- continuarea cu o rata din ce in ce mai
scurta a activitatii formarii calusului. Dupa aceasta perioada se revine la turn overul normal. Calusul se ajusteaza potrivit
nevoilor biomecanice, dupa consolidare creste rezistenta biomecanica si se aseamana cu osul de deasupra si dedesubt.
!!! Regula de aur cand se face imobilizarea = imobilizarea sa cuprinda si articulatia inferioara si cea superioara .
Vindecarea unei fracturi- refacerea pacientului dpv functional, se petrece inainte de vindecarea biologica. Consolidare
suficienta pentru a asigura o recuperare buna.
Multi dintre pacienti isi efectueaza recuperarea si se duc la munci el este apt inainte sa inceapa procesul de remaniere.
Diagnostic:
-anamneza: pacientul explica contextul traumatic, informatii despre boli existente. Daca bolnavul este comatos
informatiile vor fi oferite de apropiati sau de echipa de pe ambulanta.
-examen clinic: inspectie, palpare si masuratori.
Exista 2 categorii de semne si simptome:

Probabilitate- durerea, edem, echimoza, impotenta functionala, scurtarea aparenta(intalnita si in luxatii)

Siguranta-durerea in punct fix(pacientul indica cu degetul locul durerii- loocul de ruptura al periostului),
cracmente osoase, mobilitate anormala, lipsa de transmitere a miscarii in zonele distale
-examen paraclinic:
o
teste functionale
o
teste imagistice- bazata pe Rx, pentru precizari legate de diagnostic CT ce arata gradul de deplasare a unor
fragmente ce ne permite sa formulam o indicatie mai clara, mai putin utilizata RMN- cand e folosita cu subst de contrastangio RMN pentru implicarea vaselor.
Complicatii:
3

1.
Precoce- legate de evolutia in sine a focarului de fractura (deschiderea fracturii ->infectie), tromboza, embolii
2.
Tardive- legate de imobilizarea la pat, mai ales a bolnavilor varstnici- escare, acutizarea unei bronsite cronice,
infectii urinare, modificari in evolutia unei fracturi
3.
Locale
4.
Generale
Tratament:
1.
Conservator: metode de imobilizare externa fara interventie chirurgicala.
2.
Chirurgical:

In focar inchis: inlatura riscul formarii unei infectii- tija metalica in canalul medular

In focar deschis: placa cu suruburi- transformam o fractura inchisa intr-una deschisa

Exista 2 principii de baza:

Reconstituirea anatomica a osului afectat.

Mentinerea pozitiei pana la aparitia consolidarii.

Dincolo de tratament bine facut trebuie sa avem in vedere recuperarea(reinsertia socioprofesionala). Oxigenoterapia
hiperbara calus mineral primitiv/matur- 21 zile- pacienta la 1,5 luna s-a dus la serviciu.
Ortopedie, traumatologie curs 1
05.octombrie.2011
ai sa vezi ca necropsia imi va da mie dreptate
Ortopedia necesita tratamente corective, se adreseaza afectiunilor cronice ale aparatului locomotor. In urma unei fracturi,
o afectiune traumatica, apare o consolidare vicioasa a osului si nu mai reprezinta un brat normal deparghie, deviind axele
biomecanice ale unui segment de membru sau a unui membru in intregime, atunci se reface parghia printr-o interventie
corectiva pt a ajunge la parametrii normali.
In cadrul traumatologiei ne ocupam de afectiunile traumatice ale oaselor si articulatiilor.
Infectiile cu nanobacterii:mycoplasma, babesia. Determina boli care pot evolua ani, iar apoi apar afectiuni neurologice,
poliarticulara, necroze avasculare osoase. (afectiuni idiopatice)
TBC osos: in plina recrudescenta. (inca)
MRF-microradiofotografia, folosita ca metoda de dg in TBC. Dupa recrudescenta TBC pulmonar (TBC cavitar, aparuta
la tineri si adolescenti) apar diseminarile in alte organe (oase si articulatii)

Generalitati in fracturi
Notiunea de fractura: discontinuitate in substanta unui os generata de un traumatism de o anumita energie. Nu este numai
o boala acuta a osului ci a intregului organism, deoarece intr-o fractura nu numai tesutul osos este implicat si este de
asteptat ca implicarea politisulara sa aiba un ecou asupra celorlalte tesuturi (este generatoare de depresie sau poate agrava
starile depresive deja existente)
Elementul osos este definitoriu in boala, periostul care adera intim de os, muschii, elementele vasculare, nervii,
tegument. Ansamblu lezional in centrul careia se afla lesiunea osoasa, inconjurata de celelalte leziuni. Se creeaza astfel
un compartiment patologic=focar de fractura.
Os
Periost
Muschi
Vase de sange
Nervi
Tegument
Diagnosticul intr-o fractura
4

Date anamnestice- date despre accident sau incident, exista anumite informatii care dau date indirecte despre metoda de
producere a fracturii
Date clinice
Semne clinice de probabilitate
Semne clinice de siguranta
Argumentul de certitudine dintre aspectul clinic si cel radiologic
Daca analizam semnele si simptomele date de fiecare tesut anume, ajungem la un cumul de simptome generate de toate
tesuturile aflate in suferinta.
Date de laborator/imagistice- reguli de baza in interpretarea Rx;
Fracturi incomplete/fracturi complete
Exista fracturi produse de forta gravitationala, deoarece structura osului este diferita de la un individ la altul, difera de la
o varsta la alta sau apar diferente in contextul unor boli specifice care afecteaza structura osoasa (boli endocrine, boli
care necesita tratamente cu cortizon, boli idiopatice-care in principiu se trateaza cu cortizon).
Osteoporoza este o afectare globala a substantei osoase care este profunda si care poate scadea rezistenta oaselor. (fr de
ep distala de radius, fr de col chirurgical radius, fr de sold-trohanteriene sau col femural) exista neoplasme care pot da
metastaze osoase- cancerul de san si cancerul de prostata.
Toate aceste afectari pot genera distorsiuni in structura osoasa astfel incat osul se fractureaza in timpul unor miscari
anodine (mergand pe strada, urcand in pat, mergand la baie) fractura spontana este prima manifestare care pune pe
ganduri pacientul si anturajul.
Fractura pe os normal/ pe os patologic
Fractura pe os patologic-survenita pe o structura osoasa cu o suferinta prealabila.
Exista o mare diferenta intre structura osoasa la copil si la batran, la copil raportul este mult mai echilibrat, celularitatea
este mai mare, mineralitatea mai scazuta si suporta altfel traumatismele, la copii aparand fracturi incomplete, fracturi in
lemn verde, fragmentele nu se deplaseaza.
La adult, matricea minerala preia controlul, au duritate mai mare, dar devin si mai casante (se sparg mai suor si in mai
multe bucati). Fracturile incomplete la adult sunt foarte rare.
Exista si o implicare a rasei, pentru ca indivizii umani din rasa neagra au in mod natural o densitate osoasa mai mare si
chiar masa osoasa este mai mare, deci au scheletul mai mare si mai rezistent.
Fracturi cu/ fara deplasare
Periostul joaca un rol important, deoarece fragmentele se pot indeparta si pot capata deplasari de la locul normal, mai
mult sau maiputin aleatorii.
Fractura simpla: cu doua fragmente, cominutiva (multifragmentara), intre ele exista o varietate de fracturi cu o frecventa
semnificativa
Fractura cu 3 fragmente-fractura cu fragment in aripa de fluture
Fragmentele 1 si 2 raman fragmentele principale, contin una din epifize.
O fractura cu cat are mai multe fragmente cu atat este mai instabila.
Dupa forma liniei de fractura este foaarte semnificativa-apanajul impactului direct, este asociata lovirii directe
Fracturi transversale-linia de fractura arata locul de impact
Fracturi cu traiect oblic- sunt mai instabile decat cele cu traiect transversal pentru ca la tendinta de apasare sub
actiunea musculaturii ele tind sa alunele unul pe lansa celalalt. Este considerata produsa de compresiunea axiala asupra
unui os
Fractura spiroida-apanajul mecanismelor de torsiune, asociata cu un grad de compresiune, mai instabila deoarece
are tendinta de a deplasa si rotator fragmentele.
Criteriu dupa care putem defini tipul de traumatism
La fr oblica de gamba, fr de peroneu va fi la un alt nivel decat cea de tibie
Impactul direct genereaza fracturi la acelasi nivel
Fracturile de aparare, lovitura cade asupra cubitusului deoarece este cel mai expus
Continuare Curs 2 Ortopedie
Studiul elementului osos, focarul de fractura
Fractura cu cel putin 2 fragmente care sunt deplasate. Cauzele deplasarii: agentul vulnerant- forta care produce
traumatismul, actioneaza independent de rezistenta biomecanica structurilor pe care le afecteaza. Important este
schimbul de energie care se produce intre cele 2 entitati
5

H=m*V impulsul este egal cu masa ori viteza. Un corp omenesc cu greutate medie aflat intr-un vechicul cu viteza de 60
km/h, vehiculul se opreste brusc in zid, in schimbul de energie vehicolul se opreste. Contuzie cerebrala difuza mult mai
nociva ptr pacient decat un hematom localizat. Inafara de energia care actioneaza asupra osului, exista si alte elemente
care concura la realizarea deplasarilor fragmentelor de fractura- propria musculature. Musculatura este dilacerat in
momentul aparitiei unei fracture- o parte din muschi ramane fixat pe un fragment iar cealalta pe alt fragment, apare si o
contractie involuntara a musculaturii. Daca nu manipulam cu grija pacientul pot aparea deplasari secundare. Deplasarea
in fractura complica mult tratamentul.
Cand exsita o fractura fara deplasare sunt nenumarate moment prin care poate aparea deplasarea- ce poarta numele de
deplasare secundara poate fi accidentala dar si iatrogena.
Deplasarea fracturilor e clasificata in:
7.
Prin incalecare- pentru miscari coerente se activeaza gr muscular implicat in miscare si se relaxeaza muschiul
contrar. Atunci cand se contracta ambele grupe muscular nu se mai produce lucru mecanic- izometrica. Durerea din
focarul de fractura va activa musculature si de o parte si de alta=> bicepsul si tricesul vor tage in sus antebratul care
deplaseaza fragmentul distal al humerusului ducand la deplasare rpin incalecare=> duce la ruptura musculaturii din calea
sa ce duce la accentuarea durerii. Apare scurtarea segmentului cu fractura. Dupa 1 sapt apare o cicatrice in care fractura
este prinsa, nu au rezistenta mecanica, muschiul se obisnuieste cu dimensiunea segmentului. Pune cele mai mari
dificultati terapeutice. Exista mijloace de extensie ce previn acest tip de deplasare.
8.
Paralela-luam in considerare fragmentele principale si anume cele care contin epifizele. Fragmentele sunt paralele
apparent.
9.
Deplasarea prin angular- creaza un unghi intre fragmente
10.
Rotatorie- fragmentele sunt rasucite una fata de cealalta
11.
Diastatica-cele doua fragmente se indeparteaza una de cealalta- se intalneste in fractura transversal de rotula si in
cea de olecran.
12.
Deplasare combinata/ complexa/ mixta.
In fracturi la mb inf din politraumatisme extensia continua este contraindicata ptr ca ea are capacitatea de a agrava starea
bolnavului. CIcatrizarea musculara apare mult mai devreme decat reducerea fracturi. Pentru a se consolida osul
fragmentele trebuie sa se suprapuna minim 60% . Apare afectara dubla- un ape vasele mici la nivel de periost, fascii,
musculature, ruperea lor duce la hemoragie ce duce la acumulare de sange ce se poate exterioriza. Sangele acumulat=
hematom fracturar(de fractura)- poate avea volum variabil in fuctie de dimensiunea osului(femur- 500-800 ml, de bazin>1l pana la 1,5l, cu mai multe focare pana la 2l). o pierdere mai mare de 300ml genereaza semen si simptome de anemie
posthemoragica. Hematomul de fractura este autolimitant, bolnavul se reechilibreaza in scurt timp(~6h) prin propriile
resurse.
La nivelul nervilor- ne intereseaza afectarea tr nervoase, ele pot fi lezate de fragmentele osoase. 3 tipuri de leziuni:
1. Neuroapraxie-leziune de tip contuziv- ol vitura in zona acestuia conduce la perturbari la niv microcirculatiei inclusive
la vasa nervorum. Refacere restitution ad integrum de fiecare data indifereent de tratament. Se da cortizon cateva zile(se
pot face si infiltratii paralocale). Infiltratiile intraarticulare cu cortizon duc la distrugerea accelerata a articulatiei. Vit din
complexul B pentru vindecarea nervoasa.
2. Axonotomesis- ruperea axonilor in interiorul trunchiului nervos, ramane teaca lui Schwan.Degenerescenta valeriana ce
se poate repara in ~6 luni.
3. Neurotomesis sectionarea nervului. Apare paralizie definitive doar cu interventie sub microscop pentru refacerea
nervului se poate relua activitatea neuronului in proportie de 50%.
Tegumentul- exista o clasificare Chauchoix 3 categorii:
4.
Fractura deschisa de gradul I - plaga este punctiforma sau are pana in 10mm dimensiune.(plaga penetrarii unui
glonte). Poate fi tratata ca si o fractura inchisa dar o fractura deschisa care nu a fost tratata chirurgical in primele 6h va fi
considerata infectata.
5.
Gradul II - leziuni care nu depasesc 10 cm, suprafata 10 cm2. Plaga poate fi mica dar strivirea tesuturilor
subtegumentare poate fi foarte intinsa ceea ce duce la ischemie tegumentara=> necroza si largirea zonei.
6.
Gradul III - deschidere f mare
c)
cu lipsa de substanta- avulsie
d)
se asociaza cu lezarea unor vase de sange sau nervi importanti
Evolutia fracturilor:
6

Exista numeroase motive pt ca aceasta evolutie sa fie considerata particulara in raport cu alte tesuturi, datorita
metabolismului lent, turnoverului lent.
Conditii ca evolutia sa fie corespunzatoare:
-particularitatile biologice ale pacientului
-comportamentul pacientului
-actiuni si manevre/demersuri terapeutice mai mult sau mai putin inspirate din partea medicului
-factori favorizanti
Stadiile evolutiei fracturilor:
5.
Pseudoinflamator: 5-7 zile ( hematom se trombozeaza =>cheag =>retragerea cheagului =>retea de fibrina ale
carei ochiuri raman sau nu libere); subfebrilitati nesemnificative=38 grade
6.
Formare calus fribros: 21 zile ( reteau de fibrina e formata dintr-o subst amorfa,o matrice care dupa 7 zile incepe
sa fie populata de fibrocite din jur (maduva, endost, tes muscular-fascii,tendoane,aponevroze =>se form tes fribros ce
imbraca fragmentele osoase si se posteaza si intre ele =>se maturizeaza la 21 zile) =>dispare pericolul deplasarii
secundare
7.
Formare calus mineral: fibroblasti (capacitati de celule stem) ->se tranforma in osteoblasti-au nevoie de cant
mare de O2 si de nutrienti; se poate transforma in condroblast(celula tanara formatoare de tes cartilaginos)->daca nu e
suficient O2.
-dureaza 3-5 luni membru superior
-dureaza 5-8 luni membru inferior
a) formare calus mineral primitiv: calus moale,rezistenta biomecanica este mica.- formare cantitativa- organismul
creeaza osteoane in exces pentru creste rezistenta in focarul de fractura
b) formare calus mineral matur- formare calitativa- scade in volum si creste rezistenta si duritatea- osteoclastele distrug
osteonii care nu sunt asezati pe linia de forta si osteoblastele vin si formeaza un nou osteon care se aseaza in sensul liniei
de forta.
*La nivelul colului femural se gasesc travee ce poarta numele de evantaiul lui Delbeth.
Cand s-a terminat formarea calusului osos primitiv se scoate gipsul pentru ca integritatea se mentine datorita rezistentei
calusului. Cu cat bolnavul este lasat sa se miste cu atat osul se reface mai bine pentru ca osteonii se aseaza mai bine pe
liniile de forta. Cand s-a format calusul mineral se spune ca osul s-a consolidat.
8.
Remaniere -1,5-2,5 ani- activitate mult scazuta dar este inca peste normal- continuarea cu o rata din ce in ce mai
scurta a activitatii formarii calusului. Dupa aceasta perioada se revine la turn overul normal. Calusul se ajusteaza potrivit
nevoilor biomecanice, dupa consolidare creste rezistenta biomecanica si se aseamana cu osul de deasupra si dedesubt.
!!! Regula de aur cand se face imobilizarea = imobilizarea sa cuprinda si articulatia inferioara si cea superioara.
Vindecarea unei fracturi- refacerea pacientului dpv functional, se petrece inainte de vindecarea biologica. Consolidare
suficienta pentru a asigura o recuperare buna.
Multi dintre pacienti isi efectueaza recuperarea si se duc la munci el este apt inainte sa inceapa procesul de remaniere.
Diagnostic:
-anamneza: pacientul explica contextul traumatic, informatii despre boli existente. Daca bolnavul este comatos
informatiile vor fi oferite de apropiati sau de echipa de pe ambulanta.
-examen clinic: inspectie, palpare si masuratori.
Exista 2 categorii de semne si simptome:

Probabilitate- durerea, edem, echimoza, impotenta functionala, scurtarea aparenta(intalnita si in luxatii)

Siguranta-durerea in punct fix(pacientul indica cu degetul locul durerii- loocul de ruptura al periostului),
cracmente osoase, mobilitate anormala, lipsa de transmitere a miscarii in zonele distale
-examen paraclinic:
o
teste functionale
o
teste imagistice- bazata pe Rx, pentru precizari legate de diagnostic CT ce arata gradul de deplasare a unor
fragmente ce ne permite sa formulam o indicatie mai clara, mai putin utilizata RMN- cand e folosita cu subst de contrastangio RMN pentru implicarea vaselor.
Complicatii:
5.
Precoce- legate de evolutia in sine a focarului de fractura (deschiderea fracturii ->infectie), tromboza, embolii
7

6.
Tardive- legate de imobilizarea la pat, mai ales a bolnavilor varstnici- escare, acutizarea unei bronsite cronice,
infectii urinare, modificari in evolutia unei fracturi
7.
Locale
8.
Generale
Tratament:
3.
Conservator: metode de imobilizare externa fara interventie chirurgicala.
4.
Chirurgical:

In focar inchis: inlatura riscul formarii unei infectii- tija metalica in canalul medular

In focar deschis: placa cu suruburi- transformam o fractura inchisa intr-una deschisa

Exista 2 principii de baza:

Reconstituirea anatomica a osului afectat.

Mentinerea pozitiei pana la aparitia consolidarii.

Dincolo de tratament bine facut trebuie sa avem in vedere recuperarea(reinsertia socioprofesionala). Oxigenoterapia
hiperbara calus mineral primitiv/matur- 21 zile- pacienta la 1,5 luna s-a dus la serviciu.

Ortopedie, traumatologie curs 2

12.octombrie.2011
Studiul elementului osos in focarul de fractura
Cauzele deplasarii fragmentelor osoase:
Agentul vulnerant: forta, energia care produce traumatismul, actioneaza independent de rezistenta biomecanica a
structurilor pe care le afecteaza(indiferent care este structura mobila, important este schimbul de energie care se produce
intre cele doua entitati) intre ele are loc un schimb de impuls;
H(impuls)=m(masa) x v(viteza)
Fortele care se dezvolta in organism in unele tesuturi tind sa depaseasca rezistenta unor tesuturi care nu isi mai
pot pastra structura
Contuzia cerebrala difuza reprezinta dezagregarea creierului pe arii largi unde apar hemoragii difuze pe suprafete intinse.
In afara de energia care a produs traumatismul si care continua sa isi exercite fortele si asupra fragmentelor din focarul de
fractura. Oasele sunt brate de parghie care functioneaza in baza inserctiilor musculare; zonele unde se cumuleaza
vectorul de portanta; punctele de sprijin situate in articulatii; dar daca pe un os situat distal avem puctul de insertie al
unui muschi, acel muschi trebuie sa aiba si o origine care este situata pe osul proximal; dincolo de terminatiile tendinoase
se gasesc arii largi de masa musculara care acopera diafizele sau metafizele. Aceasta este dilacerata in momentul in care
apare o fractura, o parte ramanand pe un fragment si una pe cealalta parte a fragmentului, stimulul dureros provocand
contractura sau o contractie involuntara la nivelul musculaturii care se dirijeaza in doua parti, niciodata in masura
echivalenta.
O fractura deschisa sau de os mare implica riscul de deplasari secundare, nedorite generate de mobilizarea intertestiva a
pacientului, de multe ori mai nociva pentru pacient.
Deplasarea in fractura complica foarte mult tratamentul, apare necesitatea rearanjarii fragmentelor. La o fractura fara
deplasare sunt nenumarate clipele prin care fractura se poate deplasa secundar, care survine ulterior si poate sa fie
accidentala sau iatrogena.
Deplasarea fracturilor este clasificabila:
1.
Deplasarea prin incalecare (miscare si contramiscare; biceps-flexie,triceps-extensie)
Miscarea coerenta(prin care se produce lucru mecanic), care are o anumita forta si viteza, pornita si oprita la dorinta celui
care o initiaza, se face prin contractia grupei care face flexia si relaxarea grupei care face extensia. Lucru mecanic este
dat de miscarea izometrica.
Durerea din focarul de fractura va influenta musculatura din toate grupele musculare din jur datorita unei miscari de
contractie involuntara. Este sfasiata musculatura,(dupa cateva zile musculatura se obisnuieste cu noua natura prin
adaptabilitate) amplifica contractia si amplifica durerea, marind deplasarea=>scurtarea aparenta a segmentului de
membru
In 7 zile apare cicatricea musculara, fibra musculara se obisnuieste cu noua lungime si reducerea nu se mai poate face
2.
Deplasarea paralela, luam in considerare fragmentele principale de fractura. Axele celor doua fragmente sunt
paralele
3.
Deplasarea prin angulare
4.
Deplasarea rotatorie
5.
Deplasarea diastatica- cele doua fragmente se indeparteaza unul de celalalt (fractura transversala de rotula si in
fractura de olecran)
6.
Deplasarea complexa, combinata, mixta
Ajustarea musculaturii este un lucru nociv si avem mijloace de a prevenii, extensia continua. In fracturi importante la
nivelul membrului inferior, cand pacientul are si leziuni abdominale sau craniene, extensia este contraindicata, deoarece
are capacitatea de a agrava starea pacientului.
Cicatrizarea apare inainte de repozitionarea fragmentelor in pozitia normala. Fragmentele trebuie sa se suprapuna pe o
suprafata de cel putin 60%.
Afectarea vasculara este dubla: locala, a vaselor mici, locale de la nivel tisular. Ruperea produce o hemoragie interna
care poate deveni externa in cazul unei fracturi deschise. Cantitatea de sange din focarul de fractura este plecata din
sistemul circulator, deci sangele este pierdut chiar daca se afla in interiorul corpului, iar echilibrul poate sa devina
evident. Aceasta cantitate de sange se numeste hematom fracturar, care poate sa aiba volum variabil.
9

Fractura de bazin este o fractura pe un os lat, spongios iar hematomul contine peste un litru, iar in fracturile complexe
poate sa depaseasca un doi litri. Cheagul se rezoarbe, iar fierul se recicleaza. O pierdere de aceasta anvergura in scurt
timp genereaza semne si simptome de anemie posthemoragica acuta.
Paloare
Sete
Tahicardie
Stare lipotimica
Mucoase uscate
Hematomul de fractura este autolimitant in sensul ca un bolnav cu resurse se reechilibreaza in scurt timp, fie ajutat in
cazul pierderilor mari, fie bolnavul se rehidrateaza si in cateva ore isi revine in aproximativ 6 ore, sau mai repede in
cazul substantelor adjuvante.
Afectarea vaselor mari: arterele mari, femurala sau afectarea unui vas mare din alt sistem sau aparat, care se asociaza cu
fractura.
Hemoperitoneul este iritant si poate sa dea contractura musculara. Daca apar dezinsertii mezenterice, odata cu necrozarea
intestinului, apare si ocluzia. Se face terapie de substitutie, tensiunea este instabila.
La nivelul nervilor:
Afectarea trunchiurilor nervoase
o
Lezarea de tip neuroapraxia- cea mai usoara leziune, leziunea de tip contuziv- o lovitura conduce la perturbari
mai ales in vasa nervorum, se produce intai acel stupo al capilarelor care se inchid apoi se deschid, urmata de edem,
tulburari de metabolism. Recuperarea se face cu restitutio ad integrum, 2 principii active:

Clasic- cateva zile administrarea de cortizon(in formele umede de gonartroza lichidul se extrage, se administreaza
diprofos apoi se face substitutie cu hialuronat de Na)

Vitaminele de tip B care ajuta la accelerarea vindecarii substantei nervoase

Oxigenoterapie hiperbara-reabilitare mult mai rapida

o
Axonotomesis-ruperea axonilor in interiorul masei nervoase- apar in traumatismele prin elongare-ramane teaca
Schwann deoarece este alcatuita din sfingolipide care este elastica. Recuperarea poate sa dureze pana la 6 luni, dar gradul
de functionalitate scade.
o
Neurotomesis-sectionarea nervului=>paralizie sau anestezie pe teritoriul nervului respectiv, se corecteaza
micrichirurgical. Functionalitatea de poate relua in proportii de peste 50 %.
La nivelul tegumentului: (Cauchoix)
1.
De gradul I

Plaga de deschidere este punctiforma sau are pana in 10 mm diametru (plaga produsa de penetrarea unui glont)

In cazul unei fracturi deschide punctiforme daca tratamentul plagii se face corespunzator ea poate sa fie tratata
ortopedic si traumatologic ca si o fractura innchisa, dar cea care nu a fost tratata chirurgical in primele 4 pana la 6 ore va
fi considerata infectata ad initio, ad ovo.
2.
De gradul II

Nu depasesc diametrul de circa 10 cm, sau au suprafata de circa 10 cm

Strivirea tesuturilor moi sa fie de zici de cm, chiar daca plaga este punctiforma
3.
De gradul III

Deschidere foarte mare cu/fara lipsa de substanta (avulsia a partilor mor-cu lipsa se substanta)

Variante in care se asociaza cu lezarea elementelor vasculo-nervoase

Ortopedie,traumatologie curs 3
14.noiembrie.2011
Fracturile membrului superior
Traumatismele la nivelul membrului superior
Articulatia scapulo-humerala
Singura legatura osoasa intre mb superior si restul scheletului este clavicula. Sustinerea mb superior care atarna de restul
corpului este data de musculatura.
Cele mai des intalnite sunt fracturile si luxatiile.
10

Luxatii:
Incomplete, cu resturi ligamentare si capsulare=>luxatie regulata
Completa, in care sunt distruse toate elementele de ancorare=>luxatie neregulata
Sterno-claviculara, acromio-claviculara
Sterno-claviculara, acromio-claviculara (disjunctie). Meniscurile sunt menite sa imbrace capetele osoase,
ligamentele sunt situate anterior, posterior. Ambele zone intalnesc 3 tipuri de luxatii in functie de gravitate: (luxatie pre si
retro-sternala)
o
Gradul 1-bresa capsulara cu avansare de cativa mm
o
Gradul 2-iesirea totala a claviculei din articulatie
o
Gradul 3-capatul clavicular este liber si capabil de deplasari mult mai mari ori anterior fara de stern si foarte rar
posterior fata de stern, care in conditii de continuare a traumatismului poate sa intereseze organele mediastinale. Trebuie
sa se rupa si ligamentele coraco-claviculare.
Fascuculul clavicular al SCM trage deoarece are o contractura provocata de durere, necontrolata si va ridica
clavicula, care se vede sub tegument
Dpdv clinic, semne si simptome-durere, tumefactie, eschimoza, impotenta functionala, prezente in diverse
proportii.
In cazul dijunctiei acromio claviculare apare o treapta (semnul clapei de pian). Tratamentul este in functie de
gradul de luxatie
Sterno-claviculara:
Gradul 1- se opereaza numai la sportivi in general
Gradul 2-operatia este binevenita
Gradul 3- absolut obligatorie mai putin la batranii carora le poate fi pusa viata in pericol.
La luxatia retro-sternala, interventia este formal indicata indiferent de gradul de luxatie.
Repunere sangeranda, reducerea pe cale chirurgicala, uneori doar suturandu-se, dar poate sa aiba un anumit grad
de instabilitate si poate sa apara o artroza posttraumatica. Fixarea capatului osos respectiv devine o necesitate. Se insera
o brosa K din capul claviculei pana in manubruil sternal urmata de sutura capsulei si a ligamentelor. Se imobilizeaza
pacientul pentru 2, 3, 4 saptamani, apoi se extrage materialul.
Daca o articulatie este imobilizata mai mult decat este nevoie, aceasta se hipotrofiaza. (artrosinteza)
Acromio-claviculara:
Gradul 1: se opereaza la sportivi
Gradul 2:se intervine chirurgical
Gradul 3: obligatoriu, in functie de pacient
Refacerea capsulei si a ligamentelor ofera contentie dar nu totala deoarece apar ligamentele coraco-claviculare ce
nu pot fi suturate. Se vireaza un cip osos de pe acromion pe clavicula sau se pune un surub de pe clavicula pe coracoida.
Putem sa mizam pe o constructie fibroasa secundara ce inlocuieste ligamentele rupte.
Scapulo-humerala
Este foarte frecventa deoarece are loc pe o articulatie cu foarte mare mobilitate. Suprafata acoperita cu cartilaj
este suprafata totala destinata articularii
St=S de contact cu osul vecin (se atinge cu epifiza vecina) + S de rezerva (pozitii destinate cand oasele au un alt unghi)
Suprafata de contact, cu cat este mai mare, articulatia este mai stabila (dp cu stabilitatea)
Suprafara de rezerva (ip cu suprafata de contact) (este dp cu mobilitatea)
capul humeral poate satisface glena in toate pozitiile => articulatie mobila, stabilitate mica
o
Capsula si ligamentele ant sup si post
o
Glena, se mareste Sc fara sa miscoreze Sr. Pe marginea glenei s-a desvoltat un burelet care pe sectiune este un
cartilaj triunghiular, ca un guler si care transforma glena intr-o suprafata mai mare de contact, crescand stabilitatea
articulatiei
o
Musculatura rotatorie interna este mai puternica decat musculatura rotatorie externa
o
Presiunea atmosferica apasa capul in glena cu o forta foarte mare
Luxatiile in aceasta zona sunt regulate in general.
o
Luxatie posterioara- este de fapt o subluxatie. Este o rotatie interna exagerata.
o
Luxatie inferioara- luxatia in catarg
o
Luxatia antero-interna. Semne:deltoidul se prabuseste spre v-ul destoidian (semnul epoletului) semnul abductiei
elastice a lui Berger are si valoare diagnostica
11

Antero-interna extracoracoidiana
Antero-interna infracoracoidiana
Antero-interna intracoracoidiana

Fracturile:
Atat luxatiile cat si fracturile au loc acolo unde conditiile sunt favorabile, pornind de la structura care sufera leziunea
pana la forta care o produce.
Puncte slabe:
In luxatii, articulatiile in sine reprezinta puncte slabe pentru leziunile de acest tip
Osul are o structura adaptata pentru functia de parghie nu are pe toata suprafata aceiasi structura, iar aranjarea
traveelor reprezinta un punct slab.
La nivelul claviculei, unirea partii convexe cu partea concava reprezinta un punct fix. Acest os este supus
cvasipermanent unor forte de compresie sub actiunea carora curburile incep ca se accentueze, si se rupe la nivelul de
intalnire a celor doua curburi. Majoritatea fracturilor se petrec in 1/3 mijlocie
La nivelul colului scapular
Colul chirurgical al humerusului
TRAUMATISMELE MEMBRULUI SUPERIOR
(18.10.2010- stagiu ortopedie- prezent)
REGIUNEA UMARULUI- determinate de prezenta articulatiei scapulo-humerala, de tip condilartroza, articulatie
mobila, care merge de mana cu instabilitatea
sustinerea membrului superior- articulatia posterioara cu partile moi ele toracelui.
leziuni parti moi entorsii si luxatii (art. Sterno-claviculara,scapulo-humerala, si ., fracturile)
IMPORTANT:
Pozitia in care se afla umarul atunci cand se intampla traumatismul.
LUXATIILE
-La nivel cap. clavicula
- clavicula character si rol
- miscari(10-20 grade)
ARTICULATIILE CLAVICULEI- dispun de elemente de stabilizare: capsula articulara dar si ligamentele.
ART. ACROMIO-CLAVICULARA- 2 ligamente coracoclaviculare: conoid si trapezoid
Compresiune laterala asupra umarului sau toracelui in general pot luxa ambele articulatii.
LUXATII-defenicie
- diferenta intre entorsii si luxatii
ASEMANARI: MECANISM DE CONDUCERE: trauma mecanica ce supune articulatia la miscari dincolo de limita
normala conferita de ligamentele anatomice.
MECANISM DE LEZARE: miscari care forteaza si capsula si ligamentele care le lezeaza.
ENTORSIE EXISTA SANSA DE A DEVENI LUXATIE!!!
DIFERENTA: in entorsie nu exista parasirea articulatiei la unele din elementele osoase, pana cand in luxatii, elementele
osoase parasesc articulatia, deterioreaza tesutul din fata lui si gaseste alt loc, care se numeste pozitia luxata.
LUXATIILE- pierderea starii de congluentaa articulatiei, prin parasirea din articulatie la una din e pifize , lucru care nu
se intampla nici o data in entorsie .
EPIFIZA UNDE PLEACA SI CAT DE MULT?
12

-depinde de lungimea legaturilor capsulolegamentare.

-Exista varianta ca sa se rupa legaturile, atunci avem luxatie neregulata.
DEPLASAREA LUXATIEI
-grade de luxatii, stadii
-directia de luxare- cap. int.-presternal
- retrosternal
-cap ext.- daca se rupe legaturile, clavicula se ridica, din cauza musciului
SCM(contractie) . E
bines a facem o radiografie in ortostatism.
Ruperea comlexului ligamentar coracoclavicular = luxatie de gradul III.
SEMNE SI SIMPTOME INFLAMATORIIPROVOCATE DE ORICE TRAUMATISM
edem
tumefactie
durere
impotenta functionala
prezenta eventual a unei echimoze
TOATE ACESTEA SUNT INTALNITE SI IN LUXATII SI IN FRACTURI.
PARTICULARITATILE LUXATIEI STERNOCLAVICULARE
RETROSTERNALA- extreme de periculoasa-intepaturapericard sau cordul,sau lezarea pleurei(cauza- capul intern al
claviculei). Tratament chirurg. Obligatoriu, indifferent de grad. Facem radiografie de profil.
PRESTERNALA-semn clapa de pana?( nu sunt sigur daca am scris bine aici)
LUXATIILE DE GRAD I- tratate conservator, cei cativa mm de deplasare, nu reprezinta o chiestiune majora. Nu e
nevoie de interventie chirurgicala.
LUXATIILE DE GRAD II- cap. art. plecat din articulatie, dar mai pastreaza legaturile. Tratament- discutabil. Nu e
afectata functia intregului organism.
LUXATIILE DE GRAD III- de regula se opereaza. Exceptie- personae varstnice la care interventia poate fi riscanta pt
viata. Operatia- refacerea congluentei articulare. Se face fixare rudimentara,minimala. Facem legare intre capetele
articulatiei. Imobilizam art. de scurt timp(14-21 de zile) pt cicatrizarea tesuturilor moi, dupa care scoatem fixatorii =
artrosinteza.
OSTEOSINTEZA- operatie la fragmente din oase. Fragmente din acelasi os.
ARTROSINTEZA- fixarea temporala la 2 oase intre ele.
TEHNICA LIZAROV
ADDUCTIE- pozitia in care imobilizam umarul si cu ajutorul unui bandaj Dessoult (desol).
Sistem de carapace gipsata- inconfortabil, foarte greu de suportat.

ARTICULATIA SCAPULOHUMERALA
orice epifiza osoasa care se articuleaza cu alta are un cartilaj articular.
suprafata articulara activa. (SAA)
suprafata articulara de rezerva-folosita in anumite situatii, pozitii.(SAR)
SA=SAA+SAR
SAA- articulatie mai stabila
SAR- articulatie mai mobile
BURULET- form. triunghiulara(cartilaginous, elastic)
13

-aparat de fixat articulatiei scapulohumerala(burulet glenoidian) creste act. a stabiliz. prin marirea a SAA, fara sa
ofere limitare serioasa a miscarilor.
POZITIA CAPULUI HUMERAL LUXAT FATA DE GLENA:
1)
luxatia post-cel mai frecventa. Capul posterior fata de glena.
2)
Luxatia inf- subglenoid.
3)
Luxatia ant.(anterointerna)
CLASIFICAREA PE RADIOGRAFIE
Cu cat musculature e mai puternica cu atat capul merge mai spre interior.

CONTINUARE: LUXATIA SACAPULOHUMERALA

(19.10.2010-stagiu ortopedie-prezent)
Luxatia e primita ca urgenta!
Dece e urgenta?
deplasarea oaselor(epifize).
durerea
pierdere la dreptul de domiciliu
TRATAMENTUL LUXATIEI:
readucerea epifizei luxatei in pozitia ei corecta in articulatie si mentinerea ei in aceasta postura redusa pana
cicatrizarea ligamentelor(14-21 zile). Reducerea luxatiei trebuie sa stiim cum sa produs aceasta. Avem manevre
ortopedice, chirurgicale. Reducerea se face pe aceasi cale prin care a iesit. Daca a deposit luxatia 10-14 zile nu mai are
loc readucerea ortopedica(7-10 zile nu mai exista indicatii de manevre ortopedice, si e nevoie reducerea sa se faca pe
cale chirurgicala.
artrosinteza- mentine capul humeral in glena, vom putea sutura capsula. Sutura capsulara ofera contentie dupa perioda
de cicatrizare.
LUXATII RECENTE- reducerea in principal este ortopedica.
LUXATIA POSTERIOARA- reducerea na-r trebuie sa fie o problema. De multe ori se reduce spontan. Mai degraba e o
subluxatie.
LUXATIA IN CATARG(INFERIOARA)-se pune bilnavul in decubit dorsal, sub anestezie. Dupa reducere se face
imobilizare cu bandaj Dessoult, timp de 21 zile .
LUXATIA ANTERO-INTERNA- cea mai frecventa. Mai multe metode de reducere:
1)
METODA HIPOCRATICA-calcaiul se pune in axial si tragem cu ambele mainii de membru. Apare aspect,
semnul de umar patrat. Semnul abductie elastica a lui BERGER(Berdjer).
2)
METODA MOTHES(MOOT)- prindem bratul cu o mana de la cot si cu celalalta cu degetele mijlocii impingem
in sus. Se aude un pucnit cand epifiza se aseaza la locul ei.
3)
METODA KOCHER(KOHAR)- solosita cu success la persoane cu musculatura mai hipotrofa, mai hipotona si
la luxatie mai superficiala. Se poate face fara anestezie. Readucerea se face pe aceasi cale pe care sa produs(pe cale a pe
care a iesit epifiza)
adductia bratului si rotatie interna
abductie bratului si rotatie externa- nu se mai aude nici un declic.
dupa readucere durerea dispare brusc.
control radiologic dupa readucerea luxatiei.
imobilizare 21 zile.
4)METODA VON ARTL-pacientul cu axial pe un ospatar de scaun, si se da sa tina pacientul o greutate(2-3 kg)
musculatura se relaxeaza si prin miscari usoare de rotatie obtinem readucerea.
VARIANTA UNEI LUXATIEI RECIDIVANTE(RECIDIVATE)
-nerespectarea de a porta bandajul de imobilizare duce la recidivare.
14

-ruperea unor elemente de contentie articulara.

-dupa 3 readuceri apare fenomenul de luxatie recidivanta- se formeaza o alta cavitatepunga BROKAHARTMANNcum ar fi loc pt a 2 articulatie.
-incizura MALGAIGNE(MALGHEIN)-nu mai e posibil sa se puna la locepifiza humerala pt ca pe suprafata epifizei se
formeaza o formatiune cu aspect de canal, se mananca osul, care da posibilitatea epifiza sa iese linistit din articulatie,
glena nu mai poate sa tina epifiza la locul ei normal.
FACTURILE UMARULUI
1)FRACTURA DE CLAVICULA
TIPURI DE FRACTURI-1) fara deplasare
-2)cu deplasare
TRATAMENT: os de osificare membranara=clavicula. Tot se face pe seama perostului.
1)tratarea conservator al fracturilor de clavicula-incercam acest tratament.
2)chirurgical- nr. fracturilor esuate mult mai mare decat la cele neoperate.
TRATAMENTUL CONSERVATOR- repozitionarea fragmentelor la locul lor, readucerea si imobilizarea. Readucerea
fara anestezie. Plasarea pacientului pe scaun, sprijinim genunchiul intre cele 2 scapule, apuca, umerele pacientului din
spate in fata si facem actiune in sus si innapoi. Imobilizarea se face cu bandajul Watson-Jonesvine pe partea anterioara
a umerilor,trece deasupra, se incruciseaza interscapular sub nivelul cefei(aspect de un 8 culcat). Bandajul nu trebuie sa
fie prea strans in axial. Bandajul Watson se tine 3-4 saptamani, pana cand apare stabilizare prin calos fibros.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL- Fractura deschisa-fractura trebuie operata.
amenintarea de deschidere-fragmentul nu a reusit sa iese prin piele, dar o
atinge si formeaza o zona de necroza. Evolutie : fractura inchisa fractura deschisaoperatie.
Situatia de interpozitie periostica sau musculara- pastreaza o dostanta
constanta intre fragmente, fara sansa sa se apropiezeoperatie.
CUM SE FACE INTERVENTIA CHIRURGICALA-incizie la nivelul claviculei, se ..capetele,se
introduce o brosa prin piele, iese prin deltoid, brosa se indoaie la capul extern, pt a asigura imobilizarea brosei.

FRACTURE DE SCAPULA
lovituri puternice din spate in fata asupra umarului.
deplasari de 10-15 grade(mici).
partea lata a scapulei, care sta aplicata pe grilaj costal se poate fractura, dar in general e foarte bine protejata.
fractura acestei zone plata a omoplatului se petrec in cazul unor politraumatizme. Nu au semne caractere ca si
fracturile la osele lungi. Avem prezenta unor echimoze zona sugestiva. Pot apar dureri. Bandaj Dessoult-3 saptamani.
FRACTURILE EXTREMITATII SUPERIOARE A HUMERUSULUI
(COL CHIRURGICAL HUMERAL)
pacienti cu osteoporoza- mai frecvent si mai riscant.
sub margo suprafetei articulare a capului=col anatomic.
col chirurgical situat la baza capului intre cele 2 tuberozitati.
fractura ingrenata
deplasarea prin angulare-cu cotul in abductie, fie invers- unghiul, cotul in adductie.
MANEVRA BOHLER- fracture cu deplasari mai mari, capul ramane in glena, epifiza pleaca. Apar toate semnele si
simptome obisnuite pt fracturi. Sub regiunea deltoidiana apare un sant-LOVITURA DE TOPOR. Dezvoltarea echimozei
provocata de acumularea hematomului ECHIMOZA IN OGLINDA-fata in fata, cea de pe brat apare sip e
torace(HENNEGUINN(HENENGHIN)ECHIMOZA). Foarte rar poate apare in luxatii scapulo-humerale neinglijate,
apar aceste echimoze, dar foarte rar.
15

TRATAMENTUL CHIRURGICAL- osteosintezaintre cap si diafiza. Imobilizare bandaj Dessoult 3-4 saptamani urmata
de perceperea unei recuperari.
TRATAMENT CONSERVATOR-fracturi fara deplasare sau deplasare inglijabile. Imobilizare aproximativ 4 saptamani.
Persoane cu osteoporoza imobilizare 6 saptamanicu controale saptamanale(valabil si pt tratamentul chirurgical).

16