Sunteți pe pagina 1din 19

30.

Sechele dupa fracturi ale membrelor

Sechele osoase posttraumatice

Se produc datorita perturbarii procesului de consolidare a fracturilor


Sechelele sunt :
1. pseudartroza
2. calusul vicios
3. osificarea subperiostala
4. osteoporoza de imobilizare
5. osteonecroza aseptica
6. redoarea articulatiilor vecine focarului de fractura
7. algoneurodistrofia
8. osteoporoza algica posttraumatica
Pseudartroza= Intarzierea consolidarii depinde de o serie de factori
1) Apozitia imperfecta a capetelor osoase
2) Interpozitia de tesut moale intre fragmentele osoase
3) Infectia
4) Smulgeri ale periostului
5) Osteoporoza accentuata
6) Existenta unei boli osoase locale
7) Distanta mare intre capetele de fractura
8) Tulburari de vascularizatie
9) Reactia inhibitorie osteoblastica la prezenta materialului de
osteosinteza
10) Imobilizare insuficienta / defectuoasa
11) Absenta hematomului dintre capetele de fractura
-ultimile 2 conditii impiedica consolidarea, restul doar o intarzie
-Exista 2 posibilitati ale unei fracturi neconsolidate :
A .fractura aparent « vindecata » printr-un tesut fibros, care mai
pastreaza potential de consolidare daca se continua imobilizarea corecta
si suficient de lunga, indepartandu-se factorii care pot impiedica
consolidarea
Pentru recuperare este necesara consolidarea : pentru consolidarea
lenta sau intarziata, orice mobilizare poate sa impiedice evolutia
procesului de consolidare sau sa detremine aparitia pseudartrozei
mobilizarea fragmentelor determina hiperemie reactionala cu resorbtie
osoasa si marirea spatiului dintre fragmente
b.pseudartroza propriu-zisa- apare ca o falsa articulatie cu o capsula
articulara si o cavitate ca cea sinoviala, in care se evidentiaza capetele
osoase rotunjite de mobilizarea continua in focarul de fractura ; apar
rotunjite , net delimitate pe RX
-pseudartoza instalata nu mai poate fi influentata de procedurile de
recuperare
-imobilizarea pseudartozei este inutila- trebuie indepartat chirurgical
tesutul scleros si reinstalate conditiile intiale ale fracturii recente si
imobilizare perfecta , pentru a reincepe procesul de granulatie
Calusul vicios - apare oriunde unde deformare osoasa posttraumatica
determinata de deplasarea unei fracturi , care schimba rapoartele
anatonice normale, cu dezaxari ale oaselor sau articulatiei
- deplasarea se poate produce de la inceput (si sa nu fi fost corectata),
sa apara pe parcurs ( sistem de contentie insuficient) sau sa se produca
la sfarsit la indepartarea contentiei si reluarea miscarilor ( in acest caz
fiind vorba de o consolidare intarziata)
s-a produs o fractura cu depalasare ;
!!! consecinte importante au calusurile care apar la nivelul fracturilor
articulare si periarticulare, datorita faptului ca pot compromite functia
articulara ; complicatia la distanta : artroza se poate suspiciona clinic un
calus vicios cand pacientul prezinta clinic : durere, persistenta edemului,
deformare osoasa palpabila, limitarea mobilitatii, dezaxari, uneori pareze
instalate treptat ; RX de confirmare a suspiciunii clinice
calusul vicios are dimensiuni mai mari decat un calus normal : poate
prinde si compresa nervi, vase, tendoane; exista zone predilecte : 1/3
distala antebrat, 1/3 distala gamba, cot, genunchi, picior. Se trateaza
numai chirurgical.
Osificarea subperiostala :
-se produce in traumatismele cu decolare de periost : fracturi, smulgeri
ale insertiei tendoanelor, dezinsertii capsulare, rupturi de ligamente la
insertia pe os, luxatii reparate cu intarziere
-se produce hematom subperiostal in urma traumatismului, care
determina reactie osteoblastica cu osificare subperiostala
Clinic: a.Modificari functionale :
-poate determina limitari importante articulare ( cot, genunchi, glezna,
umar, pumn)
-poate determina retractura capsulara sau aderenta musculotendinoasa
-poate determina scadere de forta musculara prin retractie sau modificari
de insertie tendinoasa
b.relief osos anormal
c.fenomene de compresie sau intindere de n. periferici
-se face interventie chirurgicala in timp util pentru evacuarea
hematomului si refacerea aderentei hematomului
- decolarea periostului nu necesita imobilizarea completa / mobilizarile
pasive si intinderile pasive care accentueaza decolarea periostului si
cresterea hematomului
-sunt permise doar mobilizari active.
Osteoporoza de imobilizare
-este evidentiata radiologic din a 3-a a 4-a saptamana de imobilizare in
aparat gipsat
-se produce dezechilibrul in procesele de formare si resorbtie osoasa
-hiperemia de staza duce la scaderea aportului de oxigen cu consecinte
in scaderea activitatii osteoblastelor, consecutiv cu cresterea activitatii
osteoclastelor osteoporoza.
=de asemenea, imobilizarea presupune lipsa presiunilor asupra osului
determinate in mod normal de contractia ritmica musculara , de miscare
si presiunile longitudinale din pozitiile de sprijineste favorizata resorbtia
osoasa osteoporoza
-Calciurie ; in osteoporoza de imobilizare calcemia este normala ( poate
apere crescuta la adultii tineri de sex masculin si dispare dupa
mobilizare)
-Exercitiu fizic activ este foarte important daca se incepe din perioada de
imobilizare cu contractii izometrice : kinetoterapia precoce activa se
impune pentru a limita sau a preveni osteoporoza de imobilizare
-in caz de osteoporoza prin imobilizare se impune prudenta la manevrele
de KT pasiva, elongatii, mecanoterapie  se pot produce fracturi
secundare pe os patologic
Necroza aseptica ischemica
- apare prin embolie, tromboza , fractura determinand oprirea
brusca a vascularizatiei intr-o zona osoasa ( de obicei epifiza
- in zona de infarctizare : celulele osoase mor, elementele medulare
se trensforma in « reziduu grasos », celulele condrale profunde se
necrozeaza
- repararea zonei d enecroza se va face pe seama burjoanelor de
granulatie din tesutul sanatos vecin
- repararea unei necroze aseptice se face in luni sau chiar ani ; osul
nou format va fi la inceput moale, deformabil , usor susceptibil la
fracturi, tasari
- in procesul de necroza este atins si cartilajul articular supraiacent :
acesta este inlocuit cu tesut fibros si in timp de fibrocartilaj ; in timp
se va instala artroza
- locuri frecvente de producere a necrozei aseptice ischemice : sold,
genunchi
- ischemia diafizara se poate repara , chiar fara defect , prin
imobilizare
- ischemia epifizara ( care prinde si cartilajul) determina sechela
articulara cu consecinte functionale importante
- necroza aseptica ischemica necesita interventie chirurgicala : nu
se poate face tratament conservator de recuparare !
**************
Algoneurodistrofia : se caracterizeaza prin durere, tulburari trofice,
tulburari vasomotorii.
Cauza este afectarea simpaticului care controleaza diametrul
vaselor vasoconstrictie urmata de vasodilatatie prelungita
Afecteaza tegumentul, muschii, nervii, vase, oase.
Evolutie stadiala :
o Stadiul I de la zile la 3 saptamani, de la traumatism,
durere de intensitate crescuta , edem, hiperemie,
tegumente calde si umede, hipotonie musculara,
osteoporoza incipienta (Rx la 10 zile).
o Stadiul II incepe dupa 3 luni : durerea scade in
intensitate, edem, redoare, tegumente cianotice, reci si
umede, pilozitate scazuta, osteoporoza
patata(semneaza dg).
o Stadiul III pana la 1 an- durerea scade in intensitate, dar
se extinde catre radacina membrului. Atrofia
tegumentara musculara, retractie de tendoane si
aponevroze, impotenta functionala articulara 
Rx :osteoporoza patata ( + zone de liza) resorbtie
osoasa.
Tratament : medicamentos :
1. prednison 30mg/zi se scade la 10mg/zi in 2 sapt. Doza se mentine 3—
4 luni
2.AINS
3.Betablocante (scad activitatea simpatica), propanolol 40—80mg/zi,
metoprolol 50—100mg/zi cu controlul TA si AV.
4.Calcitonina 100 UI/zi sc., 10 zile –50UI/zi
EFECTE ADVERSE GRETURI, VARSTURI, DURERI ABDOMINALE.
Hormon hipercalcemiant inhiba activitatea osteoclastelor scazand astfel
resorbtia osoasa
Tratamentul fizical :
 Stadiul I : repaus, orteze de imobilizare (cu descarcare : mb. Sup
in esarfa, mb inf fara sprijin), comprese reci cu sulfat de magneziu
30g/l. Diapuls frecventa 500—600, 20 minute penetreatie 4 (rol
analgezic)
 Stadiul II : KT obiective: combaterea redorii, cresterea tonusului
muscular, combaterea osteoporozei prevenirea retracturilor 
mobilizari active, active ajutate, active rezistive ; masaj,
electroterapie
 Stadiul III : paleativ, mentinerea functiilor restante, ameliorarea
calitatii vietii.

Tratament recuperator se indica :


1.In cazul consolidarilor intarziate :
a.Rx terapie : direct la nivelul focarului :30—50r/ sedinta, o
sedinta la 2-3 zile, in total 6-8 sedinte ; indirect pentru efecte reflexe ale
S regional , iradierea paravertebrala coresp. membrului lezat 150
r/sedinta , 2-3 sedinte la interval de 3-4 zile ; se poate face si iradiere pe
ggl simpatic regional sau a plexurilor vasculonervoase
b.Diapulse : frecventa inalta pulsata : efecte de grabire a
consolidarii fracturilor prin efecte de stimulare metabolica locala,
cresterea vascularizatiei locale, cresterea apararii imune locale
Aplicare :pe zona de fractura : penetratie 4—6, frecventa 600/min, 20
minute ; aplicatii zilnice sau 2-3 sedinte/saptamana
-se poate face si aplicatie pe epigastru (zona plexului solar) frecventa
400/min., penetratie 4-6, 10min
c.Ultrasunet : efect de masaj mecanic profund tisular, efect
simpaticolitic in aplicatia regionala ggl simpatica
2. In cazul osteoporozei
- miscarea, contractia musculara ritmica intretine un metabolism osos
normal
- se face izometrie la nivelul musculaturii sub aparat gipsat , izotonie si
miscari active la nivelul articulatiilor membrului lezat care pot fi
mobilizate
- in cazul aparatelor gipsate bivalve –se poate incepe programul de KT –
miscari pasive sau pasivoactive si se poate face electroterapie
excitomotorie
-in cazul traumatismelor mb. inferior : se recomanda incepere de sprijin
pe membru precoce, dar limitat si cu prudenta : nu se incarca mai mult
de 8-10% din greutatea corpului ( adica greutatea unui membru) ;
un sprijin bine dozat ajuta la formarea calusului, un sprijin prost controlat
poate compromite consolidarea
-tratamentul osteoprotic oral specific se indica in cazul imobilizarilor
prelungite la pat la persoane varstnice sau in cazul politraumatizatilor
3. Hematomul subperiostal Diapulse cat mai precoce – deasupra
zonei traumatizate :500-600 pulsatii/min, penetrare 4-5, 10-30min, 4-6
sedinte ; se poate asocia cu aplicatie locala pe ficat sau pe splina
400/min, penetratie 4, 10-15min , cu efecte antihemoragice
***********************
!!!!!!! Sechele articulare posttraumatice
Se impart in:
1. sechele postraumatice dupa traumatisme cu interesare
articulara
2. sechele articulare dupa lezarea segmentului lezat, la distanta de
articulatie
1. sechele articulare dupa traumatisme articulare
a. plagi articulare :
o Inereseaza sinoviala (proliferare exuberanta= anchiloza),
cartilajul (cicatrice fibroasa), osul (necroza ischemica,
infectie), ligamentele ( retractie, laxitate)
o Se pot complica cu infectie
o Este prezenta triada : durere, redoare, tumefactie,
b. Traumatisme articulare inchise.
o Fracturi cu interesare articulara
o Entorse (leziuni ligamentare la care se asociaza leziuni
osoase, sinoviale, musculo-ligamentare, tisulare,
periarticulare)  sechele invalidante :
o laxitate ligamentara;
o hidartroza severa ,
o algoneurodistrofie,
o atrofie musculara.
o Luxatii (luxatia recidivanta) complicatii :
o Ruptura de capsula si ligamente
o Smulgeri de tendoane
o Fisuri trabeculare
o Rupturi de nerv
o Traumatismele fibrocartiljului articular (meniscul al
genunchi; se asociaza cu blocarea genunchiului la flexie,
hidartroza, durere atrofia cvadricepsului).
Elementele importante ale traumatismelor inchise sunt favorizarea
inflamatiei si factorul mecanic (limitarea mobilitatii)
2. sechele articulare dupa traumatisme la distanta:
o Redoare articulara
o Hipotrofie musculara
o Osteoporoza de imobilixzare
o Retractura musculara
o Scaderea capacitatii cardiopulmonare
Imobilizarea prelungita determina procesul inflamator sincvial, cu
proliferare sinoviala si aderenta la cartilaj. Clinic : durere, redoare,
tumefactie, impotenta functionala, edem.
OBIECTIVELE RECUPERARII sechele artic. Postraumatice.
1. combaterea durerii
2. combaterea inflamatiei
3. refacerea mobilitatii
4. refacerea stabilitatii
5. refacerea abilitatii
1. combaterea durerii
Electroterapie antalgica :
 Galvanizare simpla sau ionogalvanizare cu novocaina
 CDD (DF2, PS1,PL2- se repeta)
 Trabert (pol (–) pe puncul dureros 10 min)
 CI (m100Hz, s=0-100Hz, m= 100Hz)
 Termoterapie : parafina, Unde scurte (in inflamatie –
doze reci), IR, (solux, bai de lumina partiale)
 Masaj : netazire
 Tratament antialgic Algocamin, Paracetamol
2. combaterea inflamatiei :
o Repaus si podturi relazante- prima atitudine terapeutica in
inflamatie
o Galvanizare simpla (efect vasodilatator, hiperemiant),
ionogalvanizare cu clorura de calciu, MgSO4
o Crioterapie- vasoconstrictie  hiperemie  scade inflamatia
traumatica pe nerv
o Tratament antiinflamator : Indometacin, Diclofenac, Celecoxib.
Infiltratii cu steroid+ xilina
o Unguente
o Repausul pentru mb inf este la pat cu usoara flexie a
articulatiei interesate
o Postura relaxanta este cea mai buna, cea care creaza cea mai
mica presiune intraarticulara
o Rontger terapie : efect antialgic, citolitic, scade excitabilitatea
simpatica.
3. refacerea mobilitatii : prin exercitii de:
a. mobilizari pasive :
 tractiuni continue (benzi elastice, manusi, ghete) pentru
corectarea unor pozitii vicioase, scaderea presiunii
intraarticulare
 tractiuni discontinue (noaptea si in repaus ziua)
 mobilizare pasiva asistata (miscari ample in toate
sensurile), mobilizare autopasiva
 prin folosirea greutatii corpului sau segmentului de
corp
 tractiuni cu un membru sanatos
 posturi care incarca progresiv segmentul de
mobilizat
b. mobilizare activa ajutata
 Cand FM< 3
 Cand ii este frica sa mobilizeze
 Cand fractura este incomplet consolidata
c. mobilizarea activa : cresterea treptata a amplitudinii de
miscare prin asuplizarea tesuturilor moi
 Hidrokineto la 33—370C :
1. descarca greutatea
2. caldura are rol sedativ, decontracturant
3. inbazine individuale selective
4. durata 10—60 minute.
 Scripetoterapie
 Mecanoterapiegimnastica de asuplizare, corectare
libera sau cu baston, minge, spalier.
 Terapie ocupatiionala
4. refacerea abilitatii : este importanta in special pentru membrul
superior. Se face prin terapie ocupationala
5. refacerea stabilitatii : tonifiere musculara prin exercitii
izometrice si dinamice rezistive. (sbenghe posttraumatic).
Foarte important pentru membrul inferior.

Factorii de care depinde stabilitatea si mobilitatea unei


articulatii :
 Conturul suprafetelor articulare
 Integritatea capsulei si ligamentelor
 Forta musculara care mobilizeaza segmentele articulatiei
Fracturiile intraarticulare consolideaza mai greu decat fracturile
extraerticulare, datorita lichidului sinobial care intarzie formarea osului.
pH- ul acid al lichidului sinovial determina necroza fragmentelor osoase.
Lichidul sinovial are proprietatii osteolitice.

Simptomele sechelelor articulare dupa traumatism articular


 Durere, redoare, tumefactie. Toate determina impotenta
functionala articulara. Durerea poate fi declansata de oricare
dintre elementele articulare sau periarticulare. Poate avea
caracter mecanic sau inflamator. .
 Tumefactia este data de procesul inflamator, semnele locale :
tumor, calor, rubor.
 Redoarea articulara. Este principala cauza de limitare a
mobilitatii. Se datoreaza reorganizarii fibroase a cartilajului care
blocheaza planurile de alunecare articulara, redoarea poate fi
data si de retracturile musculare si de cicatricile vicioase ale
tesutului cutanat juxtaarticular
 Anchiloza articulara : este forma extrema de redoare
intraarticulara
Semnele unei laxitatii ligamentare :
 Miscari de amplitudine crescuta fata de normal
 Miscari imposibile fiziologic
Sechele articulare dupa traumatisme la distanta
 In cazul imobilizarii, in articulatie are loc o cumulare de tesut fibro-
grasos.
 In imobilizare, in timp, cartilajul se resoarbe si zona este invadata
de la tesutul fibros care atinge osul subcondral
 In cazul imobilizarii in aparat gipsat se creaza o presiune crescuta
si xontinua asupra cartilajului, impiedicandu-se difuziunea normala
a lichidului sinovial.
Scopurile mobilizarii pasive :
1. previne anchiloza articulara
2. creste mobilitatea articulara prin cresterea asuplizarii capsulo-
ligamentare
3. alungeste muschiul, tendonul retracturat
4. creste excitabilitatea musculara
5. scade contractura musculara
6. reface imaginea motorie pierduta
7. creste moralul
8. amelioreaza circulatia in membrul imobilizat
9. creste asuplizarea tesutului cutanat si subcutanat cu cicatrici
retractile.
!!!!!!!!!!!Sechele dupa traumatisme de tesuturi moi

Contuziile umarului : sunt cele mai frecvente (ruptura mansonului


rotatorilor si ruptura tendonului lung al bicepsului)
I.ruptura mansonului rotatorilor : leziunea se produce intre
arcul acromio-coracoid (deasupra) si capul humeral (dedesubt)
* mansonul rotatorilor este format din m. supraspinos,
m substpinos,
m. rotund mic
m subscapular
ruptura mansonului poate fi completa sau partiala.
Tabloul clinic: durere si impotenta functionala pentru abductia bratului,
« semnul umarului care cade ».
Exista 3 protocoale terapeutice :
1. fara interventie chirurgicala, fara imobilizare in aparat
gipsat, cu bratul cazut
a. tratament medicamentos : antialgice, AINS.
b. ET antilagica : CDD, CI, Us, (0,8w/cm2)
c. Termoterapie, crioterapie (in faza initiala), apoi
caldura
d. Masaj coloana CD, umar si brat.
e. KT diferit in functie de faza.

Faza I si II
-Posturare bratul langa corp (perna sub axila pentru usoara abductie),
eventual antebrat in esarfa
-Mobilizare pasiva : exercitii de pendulare Codman, mobilizare
autoposiva cu mana sanatoasa. Man la zenit in usoara flaxie si usoara
RI\mobilizare activa ajutata : flexie peste 900
-Mobilizare activa : flexie cu mana la zenit, Abd., cu RE
-Mobilizare activa mana, pumn, cot, coloana cervicala, mb, sanatoase
-Masaj coloana C-D umar si brat
-hidroKinetoterapie

Faza III : ° mobilizari active


o Antepulsie cu anteductie
o Retropulsie simpla
o Retropulsie cu elevatie
Faza IV :
o Mobilizari active antepulsie cu Add si RI,
Abd cu RE, retropulsie cu elevatie
o Exercitii de cresterea fortei musculare
(exercitii rezistive)
 Subspinos si rotundul mic : RE cu
bratul la corpsi priza pe pumn
 Subscapular RI cu cotul flectat
 Supraspinos (daca durerea permite :)
abductie brat pana la 900
2. cu imobilizare in aparat toraco-brahial
a. pe atela in abductie 700 si flexie 30—400. 15—20 zile
b. exercitiile se fac pe atela, de la atela in sus. Se
incepe faza I. Cand mana se poate ridica la zenit se
incepe sub nivelul atelei
c. in aceasta perioada : scripete. Cand ridica 1 Kg se
indeparteaza atela si se trece la faza II. Faza III si
Faza IV
3. cu interventie chirurgicala in ruptura totala,
a. dupa interventia chirurgicala se face imobilizarea in
atela si se face recuperarea ca mai sus (la
paragraful 2).
I. Ruptura tendonului lung al bicepsului :
 Poate fi partiala sau totala
 Tendonul lung sustine umarul in flaxie cu supinatia antebratului
 Muschi accesor in abductie cand este extins in RE
 Ruptura completa L boselari in muschi in 1/3 inferiara a bratului
 Durere+ echimoza + tumefactie pe fata anterioara a umarului
 Ruptura incompleta semul Yegarsen (durere in culisa bicipitala
la flexia + supinatie antebrat)
Tratament :
o Chirurgical (la pacientii care folosesc forta bratelor +
supinatie), sutura tendonului
o Recuperator ca la mansonul rotatorilor
Particularitatii :
 In cazul suturii : se scurteaza bicepsul cu
tendinta de flexia cotului
 Se evita retropulsia cu RE a bratului.

Luxatiile umarului.
Se clasifica in luxatiile capului humeral (artic Scapulo-Humerala) si
luxatia artic acromio-claviculara,
a. Luxatia capului humeral- Poate fi anterioara
o Subclavicular
o Subcoracoida
o subglenoidiana
 posterioare
se produc prin afectarea ligamentului gleno-humeral.
Dg, luxatiei anterioara
 umar deformat si dureros
 capul humeral nu se palpeaza in pozitie normala
 in luxatia subcoracoida : abductia completa a bratului (luxatia
erecta).
Dg, luxatiei posterioare
 bratul in RI
 se palpeaza procesul coracoid proeminent
 se poate palpa capul humeral sub spina omoplatului.
Complicatii : lezari de plex brahial (n circumflex), lezari vasculare,
fracturi.
Sechele : durere, redoare

Din punct de vedere lezional : apare :


 capsulita retractila
 sindromul mansonului rotatorilor
 necroza capului humeral
 calcificari periarticulare
 pareze.
Tratament
1. ortopedico-chirurgical : reducerea sub anestezie urmata de
imobilizare in atele Dujarrier (cot lipit de corp), 3 saptamini
sau alte atele gipsate.
2. recuperator : cat mai precoce pentru a preveni instalarea
redorilor
o in timpul imobilizarilor= faza I
o particularitatii :
 mobilizarea pasiva estee contraindicata, se
accepta mobilizari activo-pasive
 in primele 15 zile se evita : abductia, RE,
retropulsia, Se lucreaza RI si antepulsia
 in luzatia posterioara se lucraza RE
 manevrele interzise se incep sa se lucreze dupa
o luna cu miscari simple analitice. Miscarile
globale se incep mai tarziu.

Luxatia acromio-claviculara
Apare prin afectarea ligamentului acromio-clavicular si coracoclavicular
(trapezoid si conoid)
Clinic : clavicula este tractionata in sus, omoplatul in jos cu evident cu
ochiul liber sau la palpare. Omoplatul inert la eliberarea bratului + durere.
Tratament : imobilizare cunesarfa simpla de sustinere a cotului
Recuperare : CDD, Us
Masaj
Termoterapie
KT, HKT, scripeti
*******!!!!!!!!!!!!!!Traumatismele cotului :
Leziuni de tesuturi moi de acoperire  pot fi : contuzii, plagi, arsuri
Contuziile :
 se pot vindeca fara sechele CDD, Us, Comprese reci;
Sechele : pareza de radial, cubital, epicondilita, bursita olecraniana.
Tratament medicamentos : AINS, infiltratii cu xilina +cortizon
 ET CDD,Us, CI
 Crioterapie, caldura
 In blocaj : manipulari in extensie, add fortata.
Plagile : pot fi penetrante artrita septica, leziuni de vase, nervi,
tendoane.
Tratamentul este chirurgical

Arsurile : cicatricea retractila compromite extensia. Tratament Us,


Caldura, HKT, Imobilizari
Entorsele : Clinic durere, tumefactie, usoara instabilitate laterala.
Tratament :
Entorsele de gradul I si II
 Imobilizare in atela cu esarfa
 Medicamentos : antialgice, AINS, Infiltratii
 ET, CDD, Us, Diapuls
 Masaj
 KT mobilizari, tonifiere

Entorsele de gradul III si IV :


 Imobilizari in aparat gipsat 1—2 saptamani.
 KT pentru combaterea durerii
Luxatiile
Pot fi luxatii propriuzise : anterioare, posterioare, laterale ; luxatii
radiocubitale.
Clinic : durere, tumefactie
Tratament :
-reducere ortopedica + imobilizare cu cot in flexie la 90 0 3 saptamani,
-tratamentul recuperator : Diapuls frecventa 500, penetratie 6, 10
minute.--> accelereaza vindecarea. Hidrokineto : mobilizari. !!!!!!!!!!
Masajul nu este indicat..
Complicatii : vasculare si nervoase : neuropraxie, pareze.
Sechele :
-redoare articulara : limiteaza extensia ; apar prin calcificari
intraarticulare, retracturi
tratament : termoterapie, Us, masaj KT
-osteomul (miozita calcara). Calcificari intramusculare
tratament : Us, US, baie galvanica. Chirurgical extirpare.
-Retractia Wolkmann
********************
Mana posttraumatica Leziunile de flexori si de extensori

Leziunile de flexori : abordul terapeutic este diferit in functie de sediul


leziunii
a. leziunile la nivelul pumnului
 In general se asociaza cu leziuni ale n cubital sau n
median
 Dupa sutura chirurgicala imobilizare in atela cu
usoara flexie a pumnului si degetelor afectate, timp de
3 sapt. Degetele indemne se mobilizeaza.
 In lexiunile simple: masaj cu unguent, ET : Us ,
Galvanizare. KT : mobilizari activo—pasive HKT
 In leziuniile compleze sunt afectate mai multe
tendoane, apar fibrozari. Pumnul si degetele se strang
in flexie. Test de diagnostic pozitionarea in flexie la 90 0
a articulatiei MCF (mata-carpo-falangiene) IFP pot fi
extinse. La extensia MCF apare flexia IFP
Tratament recuperator masaj cu unguent, mobilizari pasive de
intindere, imobilizari in atele mulata la pozitia castigata prin mobilizare
pasiva.
Triada masaj mobilizare pasiva  atela se repeta de 4—6 ori pe zi.
Numarul repetarilor se scade treptat.
Noaptea = atela in pozitie la 2/3 din cea castigataprin mobilizare pasiva.
Intre exercitii se aplica atela.
Cand atela nu mai este necesarain permanenta  se efectueaza
mobilizari active
Electroterapie : CDD, Ionogalvanizare cu iodura de potasiu, Us,
termoterapie,
Dupa refacerea aliniamentului pumn—mana—degete se incep exercitii
de tonifiere si refacere a coordonarii miscarilor.
b. Lziunea flexorilor in palma : cazurile complicate se
recupereaza ca si leziunile la nivelul pumnului
c. Leziunea flexorilor in palma distal si degete proximal,
 Controverse intre sutura si grefon (plastie)
 Supa sutura si imobilizare cu pumnul si degetele in usoara
flexie, 3 saptamani mana se tine ridicata pentru
combaterea edemului.
 Preoperator :
o Mobilizari pasive pentru mentinerea mobilitatii MCF
si IF.
o Masaj
o Atele
o Capastru pentru degete
 Postoperator :
o Bai saline cu mobilizari active
o Masaj
o Baie de parafina daca cicatricea este normala
o Termoterapie (fara procese inflamatorii) sau
crioterapie in procese inflamtorii
o Mobilizari activa cu rezistenta pentru
degeteleindemne
o Mobilizari pasive si active analitice, fara rezistenta
pentru fiecare falanga a degetului afectat
o Daca nu este posibila mobilizarea se aplica capastru
o Mobilizarea pasiva este contraindicata timp de 5—6
saptamani,
o Us
o Mobilizari active cu rezistenta pentru tonifierea
musculaturii degetelor afectate
o TO + sport
o Mobilizare pasiva cu intindere pentru retracturi.
Leziunile de extensori :
d. leziunile tendoanelor la nivelul falangei distale
 imobilizari in aparat gipsat 5 saptamani cu fereastra
pentru IFP si unghie
 imobilizarea este in usoara flexie pentru IFP si
hiperextensie pentru IFD.
 TRATAMENTUL RECUPERATOR :masaj, mobilizari
active, TO.
e. Leziunile la nivellul falangei a II-a
 Lexiuni simpleimobilizari in aparat gipsat 5 saptamani
cu IFP in extensie si IFD libera.
f. Leziunile complexe :
 Reeducarea flexiei pentru perizele de forta :
1. mobilizare pasiva in apa calduta
2. termoterapie
3. Us,
4. mobilizari active simple si cu rezistenta
5. masaj
 reeducarea extensiei :
1. electrostimularea m extensori
2. exercitii active de facilitare (FNMP)
3. exercitii active cu rezistenta
4. TO

Paraliziile nervilor periferici :


pot fi : leziuni traumatice directe
leziuni prin compresiune (neuropatii de incarcerare) :
 sindrom de canal carpian, sindromul rotundului
pronator (n median),
 sindromul canalului Guyon, sindromul lojei
epitrohleo-olecraniene (n cubital)

Lezarea traumatica a n radial:


 mana cazuta; imposibilitatea extensiei degetelor din MCF.
 Mana cazuta si abductia policelui
 Hipoestezie fata dorsala degete
 Abolirea reflexelor stilo-radial
Lezarea traumatica a n, median :
 Imposibilitatea flexiei si pronatiei pumnului
 Imposibilitatea flexiei policelui si mediusului
 Pense afectate degete I , II, III.
 Hipoestezie fata palmara degete
Leziunile traumatice de n cubital :
 Nu face flexie pumn si degete IV si V
 Hiperextensie MCF IV si V cu flexia IFP grifa cubitala
 Afectarea interososilor (nu rasfira degetele).
 Nu tine foaia de hartie intre police si index
 Hipoestezie marginea cubitala a maini.
Uneori miscarile care nu por fi realizare sunt simulate prin miscari
trucate :
Exemple : dupa flexia puternica a pumnului si degetelor, relaxarea
poate fi simulata o extensie(paralizia de radial)
Extensia degetelor se face cu flexia MCF (paralizie de radial).
Recuperarea in paralizia mainii : Obiective :
 Prevenirea si combaterea deviatiilor
 Cresterea functionalitatii si fortei musculare neafectate
 Ameliorarea troficitatii si circulatiei locale
 Reeducarea motorie a m paralizati
 Reeducarea senzitiva
1. prevenirea deviatiilor- atele fixe
- orteze dinamice care previn deviatiile si dau functionalitate mainii.
2. cresterea functionalitatii m neafectate
a. la nivelul umarului si cotului
 galvanizare
 Us
 Termoterapie
 Masaj cu ulei caldut
 KT
 Exercitii de crestere a fortei musculare
b. La nivelul pumnului si mainii
 Exercitii dinamice simple si cu rezistenta
 Mobilizari pasive analitice
 Asuplizarea tegumentelor interdigitale
 Masaj cu ulei caldut
 Termoterapie (baie sarata la 36—36,50)
3. ameliorarea troficitatii si circulatiei
 KT
 Masaj cu ulei caldut
 Bai galvanice
 Baie calda cu vartejuri
 Mofete
 Bai cu CO2
 Hidrotermo alternanta (afuziuni alternante)
 Terapie pneumatica
 Terapie reflexa
 Posturare : mana in sus, manusa elastica
4. reeducarea motorie a musculaturii afectate : cea mai
importanta
a. proceduri uzuale : termoterapie (parafian solux, US, )
galvanizare, masaj cu ulei caldut, baie cu vartej.
b. Electrostimulare : de 1—2 ori /zi 5 minute pentru fiecare
muschi afectat.
c. Recuperarea propriuzisa a miscariilor :
 mobilizari pasive in faza de paralizie. La sfarsitul
fiecarei curse se fac 2—3 intinderi.
 Mobilizari active in faza de reinervare
d. Terapie ocupationala
5. reeducare senzitiva
 prevenirea afectarii mainii datorita anesteziei
 reeducare propriuzisa
a. reeducarea stereognoziei :
 obiecte marimici
 forma consistenta diferita
 obiecte comune
 nu se lasa mai mult de 60 secunde
 se permite sa le priveasca  apoi se schimba
obiectul.
b. reeducarea localizarii senzatiei –se atinge in puncte diferite

*******Piciorul posttraumatic********
Entorsele
Clinic: durere, tumefactie, edem, impotenta functionala cu sauf ara
echimoza
1. Entorsele prin inversie : cea mai frecventa forma..
 leziunea ligamentului lateral exterm
 piciorul este in supinatie
1. tratamentul entorselor usoare :
 bandaj compresiv
 pozitie antidecliva pentru combaterea edemului
 piciorul in apa cu gheata 10—15 minute, se repeta la 4—6
ore.
 Mobilizari active (nu pasive)
 ET. (galvanic, Us, CDD, Diapuls)
 Hidrotermoterapie
 glezniera
2. tratamentul entorselor severe :
 imobilizari in aparat gipsat 5—10 saptamani cu piciorul la 90 0
si usoara eversie.
 In timpul imobilizarii Diapuls, mobilizari active degete,
genunchi sold
 Dupa degipsare:
*in instabilitate usoara :
o electroterapie : CDD, Us, Galvanizare
o termoterapie
o masaj
o KT mobilizari active, tonifiere eversori
o Tocuri late
o Glezniera
o hidrokineto
*in instabilitate severa controverse intre ligamentoplasie si tratamentul
conservator
 electroterapie antialgica si vasculotrofica CDD,
Galvanice, CI, Us
 masaj
 termoterapie
 KT mobilizari active, tonifiere
 Orteza cu bandeleta care tractioneaza
bandeleta inainte
 Incarcare la mers pe marginea externa cu 1—2
cm
 Reeducarea reflexelor proprioceptive.
2. Entorsa prin eversie
 afectarea ligamentului lateral intern
 tratament ortopedic :
o interventie chirurgicala
o imobilizare in aparat gipsat strans care sa apropie
cele 2 maleole,
 tratament recuperator : Dupa degipsare:
 in instabilitate usoara :
oelectroterapie : CDD, Us, Galvanizare
otermoterapie
omasaj
oKT mobilizari active, tonifiere eversori
oTocuri late
oGlezniera
ohidrokineto
 in instabilitate severa controverse intre
ligamentoplasie si tratamentul conservator
 electroterapie antialgica si vasculotrofica
CDD, Galvanice, CI, Us
 masaj
 termoterapie
 KT mobilizari active, tonifiere
 Orteza cu bandeleta care tractioneaza
bandeleta inainte
 Incarcare la mers pe marginea interna cu 1—
2 cm pentru usoara inversie
 Reeducarea reflexelor proprioceptive.
3.Entorsele piciorului propriuzis
 nu determina instabilitate
 Entorsele simple : gheatza, electroterapie, infiltratii
 Entorsele severe : imobilizare in aparat ipsat 3 saptamani
recuperarea sechelelor

Luxatiile : modificarea raportului intre fetele osoaseintr-o articulatie, una


fata de alta
 Luxatie tibioastragaliana
 Luxatie subastragaliana
 Luxatie metatarsienelor
 Luxatiile degetelor : cel mai frecvent haluce.

Sechele tardive ale traumatismelor piciorului : artroza, teulburari
statice , picior dureros , entorsa recidivanta.