Sechele osoase posttraumatice

Se produc datorita perturbarii procesului de consolidare a fracturilor

Sechelele sunt :

1. pseudartroza
2. calusul vicios
3. osificarea subperiostala
4. osteoporoza de imobilizare
5. osteonecroza aseptica
6. redoarea articulatiilor vecine focarului de fractura
7. algoneurodistrofia
8. osteoporoza algica posttraumatica

Pseudartroza
Rep lipsa de consolidare a unei fracturi, cauze:
- apoziția imperfectă a fragmenterlor
- interpoziția de țesuturi moi între fragmente
- distanțarea prea mare a capetelor de fractruă
- prezența unei patologii locale
- infecția
- tulb de vascularizație ale unui din capetele de fractură
- smulgeri ale periostului.
- Osteoporoza acceuntuată
- Reacția inhibitori osteoblastică
- Absența hematomului dintre capetele de fractură
- Imobilizare insuficientă / imperfectă
Fractura neconsolidată are 2 aspecte
a. Fractura „vindecată„ prin țes fibros, dar care mai păstrează un potențial de consolidare osoasă
b. Pseuodoartroza veritabilă – falsă articulație cu capsulă și cavit articulară. Capetele de fractură, rotunjite de mobilizarea continuă, se
sclerozează, fiind delimitate net pe Rx.
- Orice mobilizare intempestiv[ poate să ducă la pseudartroză sau să agraveze evoluția proc de consolidare
- Pseudartroza instalată nu poat fi agravată de recuperare
- Imobilizarea este inutilă, trebuie restabilite codițiile anatomice ale unei fracturi recente, apoi să fie imobilizată perfect.

Calusul vicios

Rep o deformare osoasă posttraumatică prin deplasare unei fracturi care schimbă rapoartele anatomice normale, care aduce dezaxări ale
oaselor/articulației
- Poate să apară oriunde s-a produc o fractură, poate compromite funcția
- Este suspicionat la pac cu dureri, persisteța edemului, reliefarea unei deformări osoase care se simte la palpare, limitarea mobilității
articulare, pareze instalate posttraumatic.
- Rx confirmă suspiciunea clincă
- calusul vicios are dimensiuni mai mari decat un calus normal : poate prinde si compresa nervi, vase, tendoane ;
- exista zone predilecte : 1/3 distala antebrat, 1/3 distala gamba, cot, genunchi, picior
- Trebuie tratat chirurgical
Osificarea subperiostală

- Cauze – fracturi, smulgeri ale inserției tendonului, desinserții capsulare, rupturi ligamentare, luxații repuse cu întârziere, elongații
intempestive pt mobilizarea articulară
- Se prod decolare periostală. apare în cadrul hematomului format subperiostal în urma traumatismului, fiind urmată de o reacție
osteoblastică intensă cu osificare subperiostală.
- Evacuarea hematomului și refacere aderenței periostale chirurgical previn osficiarea
- Clinic – limitare mobilității articulare pasive, tulb de funcționalitate, palpare unui relief osos anormal, deformarea zonei afectate, posibila
apariție a elongației de nv periferici (axonotmesis, neurotmesis).
 Osteoporoza de imobilizare

- Apare după 3 – 4 săptămâni de imobilizare

- Calcemia este normală
- Există pericolul de fractură secundară pe os patologic, KT se va efectua cu atenție

Necroza aseptică ischemică

- Apare dat emboliei, trombozei, fracturi – care opres brusc vasc unei zone osoase, de obicei epifizare. Sunt afectate osul și cartilajul
supraiacent
- Revascularizația zonei infarctate se suspicionează când pe Rx apare osteoporoză și nu denificare. Revasc făcându-se precoce, în insule, apar
zone chistice pe Rx. Repararea unei zone necrotice durează de la câteva luni la 2 – 3 ani. Osul nou format este la începul deformabil, dar pe
parcurs va avea o consistență normală, presiunea pe osul cu rezistență scăzută duce la rupturi trabeculare și deformări.
- Este prezentă frecv la niv CF și tibio femural.
- Ischemia diafizară se repară fără defect printr-o imobilizare eficientă, cea epidizară determină sechele articulare cu consecințe funcționale
severe ulterioare.
- Tratamentul recuperator este contraindicat, cel chirurgical fiind obligatriu pt salvare viitorului funcțional.

CPRS

Principiile și obiectivele recuperării sechelelor osoase posttraumatice

1. Pseudatroza
- Diapulse – pe zona fracturată, 20 min, frecv 600/min, penetrație 4-6, zilnic
- UUS – pulsat, 0,4 – 0,6 W/cm2
2. Osteoporoza de imobilizare
- Contracții musculare izometrice sub aparatul gipsat
- Mișcări active ale articulațiilor care pot fi mobilizate ale membrului traumatizat
- in cazul aparatelor gipsate bivalve –se poate incepe programul de KT – miscari pasive sau pasivoactive si se poate face
electroterapie excitomotorie
- in cazul traumatismelor mb. inferior : se recomanda incepere de sprijin pe membru precoce, dar limitat si cu prudenta : nu se
incarca mai mult de 8-10% din greutatea corpului ( adica greutatea unui membru) ;
- un sprijin bine dozat ajuta la formarea calusului, un sprijin prost controlat poate compromite consolidarea
- tratamentul osteoprotic oral specific se indica in cazul imobilizarilor prelungite la pat la persoane varstnice sau in cazul
politraumatizatilor
3. Hematomul subperiostal
- Se aplica Diapulse cat mai precoce – deasupra zonei traumatizate :500-600pulsatii/min, penetrare 4-5, 10-30min, 4-6 sedinte ;

Umărul posttraumatic

- În cazul Artic S-H care nu este o artic portantă, având o coaptare a suprafețelor articulare imperfectă, structurile capsulo-ligamentare și
musculare au rolul principal în determinismult disfuncțional articular
- Sechele degenerativă articulară nu are mare importanță, consolidările vicioase nu împiedică funcția articulară, daro intervenție chirurgicală poate
afecta funcționalitatea articulară prin afectare mobiltății.
- Recuperarea funcțională pune accentul pe asuplizarea articulară, pe creștere mobilității articulare, creșterea forței fiind pe locul 2 în cazul MS.
- Traumatismele umărului afectează – artic S-H, artic acromi-claviculară, lig și tendoanele, plexul brahial.
- Leziunile pot fi – contuzii, luxații, fracturi, plăgi, arsuri.

Tratarea durerii și procesului inflamator

1. Medicamentos
- AINS, antialgice – locale și generale
- Infiltrația locală
2. Electroterapia – antialgică
- CJF, CIF, IF, UUS,

Recuperarea funcțională a umărului

- Are 5 faze

Faza I -

Rep perioada imediată traumatismului, intervenției chirurgicale, caract prin imobilizarea centurii scapulare

1. Imobilizarea cu cotul lipit de corp – Dujarier – menține AB pe fața ant a toracelui (în ROI și ADD).
- Se produce o rapidă redoare articulară S-H prin capsuliita retractilă infero-anterioară. De aceea imobilizarea nu trebuie să depășească
20 – 30 zile.
- Ameliorarea retracției capsulare se face prin plasarea unei perne între AB și torace .
- Menținerea funcției centurii scapulare se face prin
a. Mobilizarea pumnului, degetelor, CVC – ex active
b. Controlul staticii cervicale, umărului, toracelui – se urm coborârea umerilor și corectarea tendinței de cifoscolioză dorsală
c. Contracții izometrice ale mm centurii scapulare – deltoid și rotatorii
d. Mișcări globale, ușoare, ale cadrului scapulotoracic
e. Executarea imaginativă a mișcărilor umărului
f. Gimnastica respiratorie de tip costal superior
g. Masajul cervical și trapez superior
2. Imobilizarea cu brațul în abducție – aparar toracobrahial.
Este o imobilizare neplăcută, greu de suportat, mai ales noaptea
Avantaje
- Imobilizarea este în poz fiziologică
- Se reglează abducția și antepulsia după necesitatea leziunii tratate
- Nu poate dezvolta capsulită retractilă
- Recuperarea poate începe precoce
- Imobilizarea poate dura peste 30 zile
- Pe durata imobilizării se aplică aceleași metode ca la imob Dujarier - îm plus se pot efectua mob a și p-a peste unghiurile imobilizării
( acestea fiind abd 90 gr, antepulsia 40 gr).
SE evită rotațiile și coborârea brațului sub unghiurie de imobilizare.
3. Imobilizarea în eșarfă

Faza II

Perioada imediată post imobilizare, umărul nu se va solicita, dar se reîncepe mobilizare pt întreținerea acestuia. Imobilizarea nu se suspendă
complet, se poate menține noaptea sau ziua în timpul tratamentului, suspendarea făcându-se treptat.

Metodele de bază :

1. KT – rearmonizarea mecanică a umărului

- Mobilitatea și stabilitate umărului sunt det de mm și tendoane, coaptația capetelor osoase fiind minoră.
- Echilibrul N este menținut de două grupe de forțe musc contrare
o Deltoidul, coracobrahialul, bicepsul și trapezul – tendința de a subluxa în sus capul humeral. Hipotonia acestor mm prod o subluxație
inferioară, o cădere a capului humeral
o Coafa rotatorilor – infra și supraspinos, rotunzii, subscapularul, care stabilizează capul humeral blocând ascensiunea lui – tendința de a
subluxa inf capul humeral. Afectarea lor prod subluxație superioară.
- Rearmonizare va corecta/preveni dezaxările capului humeral (instab sup/inf)
- Instabilitatea superioară – datorată lezinii mm coafei rotatorilor, apare de obicei post imobilizare tip Dujarier. Clinic – limitarea mobilității
a + p a ABD peste 70 grade asociată de durere. Tendința subluxației superioare prod – leziunea a tend supraspinos prin strivirea acestuia
între capul humeral și artic acromio-claviculară, cu apariția tendinitei/rupturii; lez TCLB
o Reducerea tendinței de subluxație suprioară a capului humeral
a. Postura – B în ROE, ușoară antepulsie și ABD
b. Tracțiunea axială a brațului în jos de Kterapeut
c. Ex tip Codman
d. Mobilizarea activă a B în ROE, ABD și antepulsie
2. Easda
e. Asociate cu căldură și masaj pt decontracurarea structurilor capsulo-ligmentare.
- Instabilitatea inferioră – crează tendința la subluxația inferioară , a căderii capului humeral, se dat leziunii mm care ascensioneză capul
hum (deltoid, biceps, trapez, coracobrahial)
2. Ex pasive, pasic-active și active de întreținere a amplit de mișcare articulară și recâștigarea sinconismului muscular
- Mobilizarea liberă a artic indemne ale MS afectat – cot, pumn, degete, CVC și MS contralateral
- Mobilizări ale întregului umăr – cotul lipit de torace
- Mobilizări pasive și pasiv-active în funcție de durere
- HKT
- Ex active din postura de testare pt FM 2, mobilizarea fiind indoloră și suprimă contracțiile musculare „parazitare„
o DD – ABD și ROE pe un plan glisant, la 60 – 70 gr ABD a umărului (capul humeral alunecă sub lig acromiocoracoid)
o DL – cu planșa între braț și corp pt ante și retroducție
3. Ex statice – izometrice
- Pt centura scapulară, MS, și CVC, exceptând mm lezați
- Nu se efectueză c izometrice în prezența unei fracturi neconsolidate
- C izotonice ale mm antagoniste mm lezați pt relaxare acestora (dat proc de inhibiție inversă și reciprocă descris de Sherrington)
4. Masajul
- Antalgic – decontracturant – deltoid, trapez, marele dorsal, pectoral, PV
- Terapeutic – tehnica Cyriax pt mm, capsule, tend.

Faza a III – a

Rep o fază de tatonare a începerii activității complexe din faza urm.

Durera rep semnul major al continuării sau renunțării la o anumită mișcare

Faza a IV – a
- Perioada recuperării funcționale a umărului
1. Căldura , masaj , electroterapie antalgică
2. Manevre de întindere capsulo-ligamentară
a. Tracțiunea axială
b. Decoaptarea glenohumerală – îndepăratarea capului humeral de suprafața glenoidă
c. Alunecarea posterioară a capului humeral – întinderea lig coracohumeral
d. Tracțiunea în afară a capului humeral – decoaptare articulară și tracțiune pe capsula posterioară
e. Coborârrea capului humeral – coborârea capului și întinderea capsulei superioare și a lig coracohumeral
f. Abducția cu coborârea capului humeral
- Sunt contraindicate în
o Fazele dureroase ale sechelei
o Retracțiile capsulare, sechele umărului luxat
o Fracturile capului și 1/3 sup a diafizei humerale
o Sdr umăr-mână
3. Ex de FNP – tehnica Kabat
- Diagonala F-ABD-ROE – relaxează mm coborâtori ai humerusului, permite întinderea capsulei inferioare
- Diagonala F-ADD-ROI – tracțiunea capsulei posterioare
4. Ex autopasive la scripete
5. Ex active pt creșterea mobilității
6. Ex cu rezistență pt creșterea FM – scripetoterapie, cordoane elastice, gantere/haltere, c izometrice
7. Ex de coordonare – inot, tenis de masă, de câmp, volei, basket.
FAZA a V- a
Faza de recâștigare a profesionalismului, de îmbunătățire a abilității

FRACTURILE UMĂRULUI

A. FRACTURILE DE CLAVICULĂ
- Consolidarea se obține în 3 – 4 S, calusul vicios este cel mai frecv, are efecte negative estetice nu și funcționale
- Recuperarea redorii artic se începe după 2 S
o Mobilizări active, fără depășirea elevației orizontale
o După 3 – 4 S – tonifierea musculară - în special a marelui dințat – se hipotrofiaza frecv, decolând scapula de torace, împiedică ABD și
bascularea scapulei cu limitarea ABD brațului

B. FRACTURILE HUMERUSULUI
- Complicații
o Lez nv radial, cirumflex,
 o CRPS,
o Lez periarticulare – capsulită retractilă, lez tend rotatorilor, bicepsului
o Calusul vicios – tardiv
- Tratament ortopedic
o Imobililizare tip Dujarrier
o Osteosintează stabiliă și solidă
- Tratament de recuperare
o Durează sub 1 lună
o Ex tip Codman, mobilizări p-a
o Sunt CI – mișcările p, tracțiunile, și rotațiile forțate

1. Fractura trohiterului – tuberculul mare

- Lezează tendoale mm supraspinos, infrasinos, rotund mic
- Recuperarea urmează fazele schemei generale
o Obiectiv – ridicare la zenit a brațului
o Trecerea la faza a III-a trebuie întărziată pt a menaja suplețea manșonului rotatorilor
o Depășirea capului humeral de cupola acromiocoracoidă se poate începe faza a III-a
2. Fractura trohinului – tuberculul mic
- Lezează tend subscapularului – compromite ROI
3. Fractura colului anatomic
- Recuperea se poate începe cu faza a III-a, fiindcă fractura nu interesează inserțiile mm planului profund
- Mobilizarea activă se poate efectua pe toată amplitudinea.
- Durerea ghidează progresul intensității recuperatorii
4. Fractura capului humeral
- Recuperarea ăncepe cu fazele II și III
- Ex tip Codman / mob a-p
5. Fractura colului chirurgical
- Fractură extrarticulară
- Înainte de consolidare
o Nu sunt admise – mișcări care transformă humerusul într-un braț de pârghie
o Tehnicile de rearmonizare, tracțiune, mob pasive – contraindicate, evitarea RO
- După consolidare – ex de creștere a FM

COTUL POSTTRAUMATIC

Traumatismele cotului det urm leziuni

- Contuzii, plăgi
- Entorse, luxații
- Fracturi
- Lez de nervi și vase
Sechelele posttraumatice
Retracții musculotendinoase Osteom periarticular Retracții ischemice ale
flexorilor

Fragment osos intraarticular Artrita posttraumatica Atrofii de imobilizare

Calus vicios Cicatricea retractilă Rupturi tenimusculare

Pseudartroza Deviații axiale cubitus varu/valgus Miozite calcare

Paraze Sechele la distantă de locul

traumatismului
Recuperarea din perioara imobilizării
a. Menținerea troficității
- Diapulse – frecvență 600, penetrație 6, 20 min
- Posturare antideclivă
- Masajul mâini și antebrațului
b. Menținerea mobilității articularenă,
- Umăr, mână, degete - contracții izometrice
- Imobilizarea cotului se face în flexie de 90 gr și în semipronație (poz funcțională)
Recuperarea post imobilizare
A. Combaterea durerii
- Antialgice , AINS
- Electroterapie antalgică – CJF, CIF, UUS, IF
B. Combaterea tulb vasomotorii și trofice
- Posturi antideclive
- Mobilizarea artic ce pot fi mobilizate dinspre distal spre proximal
- Masaj
- Masaj pneumatic
- Termoterapie - Masaj cu gheață 5 – 6 minute
- Electroterapie excitomotorie – CJF, CIF
- Aplicarea de feșe elastice – mânuși elastice
C. Creșterea mobilității artciulare
- KT
o Mobilizări autopasive cu ajutorul scripeților
o Mobilizări active
 Reeducarea globală a gesticii cotului
o Exerciți analitice în apă și uscat
- HKT, ex libere, ex de extensie-flexie, ex de pronosupinație, ex de FNP, TO
- Asociate cu termoterapie superficială, UUS, CIF
- Masaj
D. Creșterea forței musculare
- mm flexori și extensori ai AB
- mm stabilizatori ai cotului – epicondilieni și epitrohleeni
- prin izometrie, scripetoterapie, ex cu rezistență progresivă / regresivă.

FRACTURILE DE COT

1. Fracturile intraarticulare
- Fracturile articulare supra și intercondiliene (în T, V,Y), dezlipirea diafizoepidizară a humerusului, fractura olecranului, a coronoidei,
capului radial (fract gâtului radial este extraarticulară), dezlipirea cartilajului de creștere a radiusului, fracturi condiliene
extraarticulare cu fragmente care pătrund intraarticular
- Fracturile cotului se însoțesc de leziuni complexe (complicații):
o Decolări peristale – rep baza formării calusurilor exuberante / osificărilor subperiostale – care duc la limitare mobilității
articulare a cotului
o Leziuni ligamentare (rupturi) – lig colaterale care induc deplasări în var și valg
o Deplasări ale fragmentelor osoase vor deschide articulația (consecințe: hemartroză, artrită), sau incomplet reduse vor fixa
deviații axiale ale cotului. Reducerea imperfectă a deplasării fragmentelor – risc de form a calusurilor vicioare cu limitarea
mobilit artic / apariția cotului în var/valg
o Rupturi musculare – hematoame sau întrerupre musculară între capetele de fractură și apariția pseudoartrozei.
o Lezarea vaselor, nervilor – ischemii parțiale (retractura Volkmann), pareze
o Leziunii ale tegumentelor – în cazul fract deschise
o Fibroza țesutului periarticular – inclusiv a capsulei articulare – este consecința edemului posttraumatic – cu limitarea F-E
cotului.
- Tratament
a. Ortopedic – imobilzare 2 S – 2 L
b. Fizical kinetic
- AINS, comprese cu gheață și subst resorbtice
 - Ionogalvanizări novocaină, calciu, CDD, CIF, UUS
- Masaj – mana, antebrat, brat, umar – CI la niv cotului
2. Fracturile extraarticulare
- Sunt pararticulare și diafizare
- Metodologia de la începutul capitolului.

MÂNA POSTTRAUMATICĂ
Mâna traumatică are 4 grupe lezionale
- Leziunile de tendon
- Paraliziile nv periverici
- Mâna rigidă
- Amputațiile

Redoarea articulațiilor mîinii – MCF, IFP, IFD

- Cauze :
a. Sechelele postfractură sau luxație ale mâinii
b. Sechele post arsură
c. Retractura volkmann
d. CRPS

a. Sechelele postfractură sau luxație ale mâinii

Principii generale
- Imobilizarea degetelor – în F a MCF 15 0 , IFP 60 0 , IFD 15 0
- Imboilizarea să fie de scurtă durată –
o Falanga distală se consolidează complet 10 – 14 S
o Capătul distal al falangei proximale în 5 – 7 S
o Capătul proximal al IFP și metacarpul în 3 – 5 S
- Imobilizarea poat duce la disfuncționalitate
- Degetele care nu sunt necesare a fi imobilizate, sunt mob P
- Edemul este dușmanul mâinii
1. Fracturile MCP
- Diafizare / col – imobilizate în atelă pe fața dorsală – 3 S, cu mobilizarea continuă
- După suspendarea atelei – urmează mob active
- Fract de col și cap distal MCP – pot prod redori in artc MCF

2. Fracturile falangelor
- Frecv falangele proximale și mijlocii
- Capul prox deviază dorsal (dat extensorilor), iar cel al falangei mijlocii dorsal/volar – deviația fiind redusă.
- Imobilizare - timp de 2 – 3 S, în urm poziție
o Pumnul în 20 0 dorsiflexie
o MCF și IFP în F de 40 0
o IFD ușoară flexie

3. Fracturile artic IF
- Complicații
o Redoarea – KT – mob active și infiltrații cu CS
o Artrita traumatică
4. Fractura luxație a policelui - fractura luxația Bennett
- Fract metacarpului – capăt distal – cu dislocare carpometacarpiană
- Reducere , imobilizare police în ABD, MCF ușor flectat iar IF liber – 5 – 8 S
- Recuperareaa – 4 S
 - Dacă fractura a afectat artic MCF – rec este îngreunată, dat artritei policelui, cu form unui cerc vicios durere-imobilizare-scăderea
FM-durere
- Imobilizarea nu trebuie suspendată brusc, pt dezvoltarea musculaturii stabilizatoare a policelui
5. Fractura scafoidului
- Imobilizare 4 – 8 S cu pumnul în dorsiflexie la 450 și mâna în ușoară înclinație radială
- Limitarea mobilității se dat – lez capsulei și lig (lig carpal volar)
- Complicație – necroza aseptică a scafoidului, redoarea durerea, impotența funcțională
- Rx în 3 incidene – antero-posterior, frontal, oblic
6. Fractura pumnului (radius)
- Fractura capului distal al radiusului cu deplasare posteroexterioară a fragmentului distal – Pouteau –Colles
- Gips - Durata 4 – 5 / 8 S
- Mobilizări în MCF, IF, mâna se ține ridicată
- Risc de CRPS
Sechelele fract mâinii sunt
- Durerea
- edemul
- redoarea articulară
- scăderea FM
- pierderea abilității mișcărilor
- CRPS

Luxațiile artic mâinilor

- Imobilizare 3 S
- Complicațiile
o Consolidarea cu angulație det redoarea artic - nu se rec complet
o Aderența tend extensorului la calus
o CRPS
o Consolidarea întârziată – caz în care imobilizarea se prelungește la 6 S, determină mâna rigidă

ȘOLDUL POSTTRAUMATIC

OBIECTIVE
1. Ameliorarea durerii
2. Obținerea stabilității șoldului
3. Menținerea/îmbunătățirea mobilității
4. Reluarea mersului

I. Ameliorarea durerii
- Origini are durerii
o Os – hiperemie de stază
o Artcular – prin creșterea presiunii intraarticulare – dat scăderii suprafeței articulare / contrctură musculară
o Periarticular – dat edemului posttraumatic și hematoamelor musculare/ lez periostului
- AINS, antilalgice, sedative
- Infiltrații cu cortizon și xilină – intra / periarticular
- Electroterapia antalgică – CJF, CIF
- Termoterapia – parafina, unde sc, UUS
- KT – fără încărcare
- Masaj
- Repaus la pat și evitarea sprijinului total pe șoldul afectat – sprijin în cârjă/baston
- Combaterea edemului
o Posturiantideclive
o Mobilizări de flexie dorsală și plantară ale piciorului, mob ale genunchiului. Mob pasive ale șoldului –dacă sunt
permise
o ES – CJF, CIF
o Masaj
o Manșete pneumatice – angiomat pt gambă și coapsă
- În cazul repausului prelungit > 1 S, anticoagulante
II. Obținerea stabilității șoldului
Stabilitatea este asig de
1. Factori osoși – rep de coaptația aproape perfectă a suprafețelor articulare
- Perfectarea coaptației este asig de bureletul acetabular, care mărește suprafața acetabului fixând capul femural dar și capsula articulară
- Axul colului este oblic în sus, înăuntru și anterior formând cu diafiza un unghi de înclinație de 125 – 130 gr; cu planul frontal, are un
unghi de 10 – 30 gr
- În acest fel, greutatea corpului nu este transmise direct pe diafiză ci prin intermediul colului, care joacă rol de pârghie.
- Pt a face față presiunii s-au organizat în arhitectura osoasă fascicule trabeculare care formează ogive și arce de mare rezistență
2. Factorii ligamentari
- Lig iliofemului – Bertin – Bigelow – în OS se opune căderii corpuljui înainte – lig al pozitiției în picioare
- Lig pubocapsular, ischiocapsular, transversacetabular – frânează mișc de ABD-ROE și ADD-ROI
3. Factori musculari
- Mm pelvitrohanterieni – direcție orizontală – fixează capul în cotil – piramidalul, obturator ext, F mic și mijlociu
- Mm adductori – tendința la subluxarea capului femural
- În OS – stabilitatea este asig de ABD omolaterali – fesiereul mijlociu

A. Refacerea poziției de stabilitate

1. Posturi libere - posturi pt a preveni / reduce o deviație , se mențin 10 – 30 sec, x3 - 4 ori/zi
a. Pt flexum –
o decubit ventral cu o mică pernă sub abdomen, pt delordozare (lordoza maschează flexumul de șold) și o pernă sub
genunchi
o decubit dorsal – pernă sub bazin, cu membrul afectat întins, cel sănătos flectat sprijinit în talpă
b. Pt derotație externă
o Decubit lat, mb afectat încrucișând pe cel sănătos, șoldul flectat, piciorul se spijină pe pat prin marginea internă, calcai ușor
ridicat
c. Pt abducție
o Decubit dorsal evită deplasare membrului sănăts, se aplică o pernă între coapse
2. Posturile fixate
a. Montaje cu scripeți cu contragreutate
b. Atele schimbate progresiv
3. Manipulările
4. Mobilizările pasive
5. Mobilizări active
6. Corectarea poziției trunchiului și bazinului
- CVL și bazinul compensează deviația șoldului, dar cu dezaxarea acestora , redresarea tulb de statică fiind necesară
- Tonifierea mm PV și abdmoniale este necesară
- Câștigarea stabilității genunchiul

B. Tonifierea musculaturii
1. Tonifierea abductorilor șoldului
- Obiectiv principal pt asiguraarea stabilității unipodale, în mers.
- Abductori principal este fesierul mijlociu, asigură orizontalitatea bazinului și stabilitatea acestuia – atrofia m fesier mij – mers
Trendelenburg
- Ex de tonifiere prin încărcări succesive – De Lorme, ex izometrice
2. Tonifierea pelvitrohanterienilor (piramidal, obturator intern și ext, gemeralii , pătratul crural – rotatori externi ai șoldului
- Tonifierea – prin ex izometrice – DD cu gambele atarnate la marg patului, coapsa fixată pt a nu executa F și ABD/DD, se face
ROE a șoldului prin ducerea gambei înauntru peste cealaltă gambă.
3. Tonifierea marelui fesier – E al șoldului
- Este indispensabil pt urcatul unei pante / a scărilor/ alergat.
4. Tonifierea cvadricepsului, IG și tricepsului sural
5. Toniferea adductorilor
- Au rol în echilibrul bipodal, alături de abductori, pe care-i contrabalansează
- Ex izometrice
6. Tonifierea mm flexoare
- Nu au rol în statică ci în ridicare MI de la sol

III. Mobilitatea șoldului

Se acordă atenție, în oridine, recâștigării F-E, apoi ABD, apoi RO

A. Terapia premergătoare KT
1. Posturarea MI afectat
- Prezenția edemului și a pozițiilor vicioase
2. Posturarea alternantă a trunchiului pt
- Asigurarea drenajului bronșic
- Evitarea escarelor
- Evitarea stazei pulmonare
3. Gimnastica medicală
- Asig ventilației pulmonare optime
- Creștrea FM în MS și MI sănătos
4. Ameliorarea proc inflamatorii, durerii
5. Păstrarea amplitudinii de mișcare a genunchiului și gleznei omolaterale
6. Termoterapie
- Parafină, UUS, US, microunde
- CI – proces inflamator, proces supurativ,
7. Masaj
- Trofic , tonifiant,
B. KT pt mobilitatea șoldului
1. Mobilizări pasive
2. Mobilizări activo-pasive
3. HKT – ex pasiv, pasiv-activ, active
4. Mobilizări active libere
- Unghiurile fiziologice active

o F 120 o ROI 30 o ABD 45

o E 20 o ROE 60 ADD 30

5. Ex de facilitarea
- În cazul limiării unor mișcări prin contractura-retractura mm antagoniste – se ameliorează prin met contracție – relaxare (hold-
relax). In special IG, ADD, psoasiliacul.
6. Ex de padalaj
- Bicicleta ergometrică
7. Terapia ocupațională
- Pedalaj pe bicicletă
- Pedalaj prin apăsare verticală de sus în jos
- Alunerea piciorului pe un jgheab rotund
- Mișc de lateralitate

IV. Reluarea mersului

În momentul în care OS este posibil fără tulb de echilibru, se începe mersul

1. Mers, cu sprijin in dispozitiv ajutător, fără încărcare în membrul afectat

a. Sprijin pe membrul sănătos
b. Cârjele se duc în față
c. Membrul afectat se duce în față între cârje, fără încărcare, doar atinge solul
d. Se trece greutatea corpului pe cârje prin balansarea în față a acestuia
e. MI sănătos se trece printre cârje și se sprijină pe sol înainte cârjelor, concomitent cu trecerea greutății corpului de pe cârje
pe membrul sănătos
- După ce s-a obișnuit cu cărjele, timpii b și c se fac concomitent. Se urm anumite aspecte
o Piciorul afectat nu stă în aer, ci se așază pe sol în sprijin virtual
o Extensia soldului trebuie să fie completă în pasul posterior
o Flexia G să fie N
o Atacul MI afectat să fie făcut cu talonul, apoi rularea și părăsirea solului prin vf
o Balansul MI afectat să se facă fără deviație
o Rotația bazinului să fie simetrică în timpul pasului pelvin
o Distanța dintre pași să fie egală și constantă
2. Mersul cu încărcare a membrului afectat
- Se reia treptat în funcție de tipul lezional
- Se începe încărcarea cu 8 – 10 % din greutatea corpului, cu creșterea progresivă a acesteia.
 3. Mersul în baston
- Inițiat când pacientul încarcă 50 % din greutate și pelvisul nu basculează
- Bastonul se tine în mana opusa membrului afectat și se deplasează împreuna
4. Refacerea completă a mersului se face prin:
- Mers liber
- Mers pe pantă, înapoi, zig zag, lateral, cu picioarele încrucișate, întoarceri

Reguli de igienă a șoldului

- Scădere în greutate, chiar sub greutatea ideală
- Evită mersul pe teren accidentat și scări
- Evită schioptarea prin controlul mental al mersului
- Evită OS și mersul prelungit – mersul este ex prost pt coxopat
- Repaus la pat de două ori /zi
- Sprijin in baston pe distanțe lungi
- Ef ex de KT – mobilitae și tonifiere
- Încălțăminte cu tocuri moi.

FRACTURILE DE ȘOLD

I. Fracturile de col femural

- Clasificarea Garden
o Tipul I – fracturi incomplete și fracturile prin abducție, în coxa valga. – trat ortopedic
o Tipul II – fracturi complete, fără deplasare
o Tipul III – fracturi complete, cu deplasare
o Tipul IV – fracturi complete, cu deplasare totală
1. Simptomatologie
a. Fracturile incomplete –
- importență funcțională moderată, MI în ROE pe care bolnavul o poate mișca.
- Durerea – moderată, localizată în triunhiul Scarpa. Amplificată de palparea zonei sau mobilzarea MI
b. Fracturile complete
- Simptomatologie asemătătoare mult mai exacerbată
- Durerea permanentă, accentuată la palpre și mobilizarea MI
- MI – in atitudine: ADD, ROE și scurtat
- Se obs o proeminență în triunghiul lui Scarpa
2. Imagistic – Rx
3. Complicații
- Pseudartroza
- TVP prin imobilizare prelungită
- NACF
- Coxartroza posttraumatică
4. Tratament chirurgical
- Osteosinteză – suruburi, proteze cervicocefalice tip Moore, PT
5. Tratament recuperare vezi cap proteze

II. Fracturile trohanteriene

- Clasificare
a. Fracturi cervicotrohanteriene – la unirea colului femural cu masivul trohanterian. Atitudine in ROE, cu ascensionarea MI cu
scurtarea acestuia.
b. Fracturile pertrohanteriene simple – traiectule de fractură pleacă de la marginea sup a mareui trohanter și se îndreaptă în jos și
înăuntru
c. Fracturile pertrohanteriene complexe – fracturi cu 3 fragmente
d. Fracturile intertrohanteriene – traiectul de fractură pornește e sub creasta de inserție a mm vast lateral și se indreaptă medial, ajungan
la micul trohanter
e. Fracturile subtrohanteriene
f. Fracturile trohantero-diafizare – coboară de la niv marelui trohanter și ajung la 3 cm sub micul trohanter
g. Fractura marelui trohaner – cu/fără deplasare, prin mec direct/indirect dat contracției m fesier mijlociu
h. Fractura micului trohanter –
- Simptomatologie
o Durere , impotență funcțională totală
o Tumefacția bazei coapsei și atitudinea MI in ROE, ADD cu scurtarea acestuia
 o Fracturile subtrohanteriene – deformarea „în crosă„ a coapsei prin deplasarea fragmetului proximal în ABD și F, iar cel distal în
ADD
- Rx – pune confirmă dg
- Complicații
o Necroze ischemice aseptice
o Pseudartroze
o Calusuri vicioase
- Tratament
o DHS – dynamic hip screw, Gamma nail, tije centromedulare tip Ender
o Fracturile marelui trohanter - fract fără deplasare – imobilizare 3 S la pat. Mersul se reia peste 3 - 4 S. Fracturile cu
deplasare – osteosinteză cu șuruburi – imobilizare 2 – 3 S
o Fracturile micului trohanter – imobilizare la pat cu MI in usoara F și ROE pt 3 -4 S, interzicerea eforturilor 5 – 6 S de
la accident, nu nececita intervenție chirurgicală
III. Fracturile suntrohanteriene
- Localizate sub micul trohanter
- Evoluția este spre pseudartroză sau calusuri vicioase
- Tratament
o osteosinteză metalică cui-placă
o tijă Ender
o tijă centromedulară

FRACTURILE DIAFIZARE ALE FEMURULUI

- simptomatologie
o durere la niv fracturii, amplificată de mob a / p a coapsei
o impotență funcțională totală
o coapsa tumefiată, cu atitudine - aspect de crodă cu convexitatea orientată ant-ext
o scurtarea coapsei 2 – 8 cm
o palpare – exacerbare a durerilo în focarul de fractură
- imagistic – Rx
- complicații
a. imediate
o generale - anemie și hipovolemie posttraumatică, fen de șoc hemodinamic
o locale – lez pachetului vascular a femurală și a nv sciatic
b. precoce
o embolia grăsoasă
o accidente trombembolice – embolia pulmnară
c. tardive
o redoarea articulară de genunchi – în special după osteosinteză cu tije Ender la niv condililor femurali
o pseudartroza
o calusul vicios
- tratament chirurgical
o osteosinteză cu focar închis – cu tije centromedulare
o osteosinteza cu focar deschis
 tije Kuntscher – permite sprijinul la 4 – 6 S
 tije zăvorâte – mersul cu sprijin la 4 – 8 S
 tije elastice tip Ender – sprijin peste 2 – 3 L
 placă și șuruburi

FRACTURILE DE GENUNCHI

I. FRACTURILE EXTREMITĂȚII DISTALE ALE FEMURULUI

- clasificare
a. fracturi supracondiliene – traiect oblic în jos și înainte – fragmentul de os poate perfora fundul de sac cu hemartroză
b. fracturile supra și intercondiliene – traiect în formă de T,Y,V
c. fracturile diafizo-metafizo-epifizare – cominutive, cel puțin un traiect intraarticular, de regulă intercondilian
d. fracturile unicondiliene de femur - fragmentul condilian ascensionat și basculat posterior
- simptomatologie
o dureri la niv genunchiului accentuate de mob sau palpare
 o tumefacția regiunii, echimoza reg poplitee
o revărsat lichidian voluminos – genunchi
o deviație în var/valg a gambei – det de fract unicondiliene
- Imagistic – Rx
- Complicații / sechele
a. Complicații imediate
o Leziuni vasculare – a femurală
o Leziuni nevoase – peronierul comun
o Hemartroza
o Leziunile meniscale și ligamentare – fract supra și intercondiliene
b. Complicații tardive
o Întârzierea consolidării
o Pseudartroza
o Calusul vicios – cu limitarea mobilității artic / compresia vaselor și/sau nervilor
o Recurvatum de genunchi și limitarea F – dat reducerii incomplete a basculării posterioare
o Scurtarea MI cu aprox 3 cm
o Redoarea / anchiloza de genunchi – frec după fracturile epifizare
o Laxitate capsuloligamentară, cu entorse repetate
o Amiotrofii / retracturi musculare
c. Complicații septice – secundare intervenției chirurgicale
- Tratament ortopedic
o Fracturi fără deplasare – aparat gipsat pelvi-pedios 6 – 8 S, sprijinul se face peste 3 L
o Fracturile cu deplasare – broșă Kirschner prin tuberozitatea tibială anterioară, după 3 – 6 S extensie se aplică apart gipsat pelvi-podal
încă 6 – 8 S
o Fracturile metafizare – osteosinteză cu tija zăvorâtă fără alezaj
o Fracturile supra- și intercondiliene – lama placa asoc cu suruburi de fixare a condililor sau Dynamic Condylar Screw
o Fracturile unicondiliele – osteosinteză cu șuruburi.
- Sprijinul este permis după 3 – 4 luni de la accident la toate fracturile articulare.

II. FRACTURILE EXTREMITĂȚII SUPERIOARE A TIBIEI

1. Fracturile spinelor tibiale

- Se produc prin tensionarea lig încrucișate, care se rup și smulg spina tibială
- Hemartroza – abundentă
- Dg – Rx
- Se asociază cu lez meniscale și a lig colaterale
- Tratament ortopedic
o Imobilizarea în atelă gipsată în extensie 3 – 4 S, apoi în aparat pelvipodal de mers încă o lună
o Intervenția chirurgicală – lez meniscale și/sau fixarea spinei
2. Fractura platoului tibial
- Tratament ortopedic
o Tracțiune cu broșe prin calcaneu și manevrări laterale pt reducerea deplasării, apoi aparat gipsat 4 – 6 S
o Cazurile simple se pot imobiliza în gips 3 S
o Primul sprijin nu se face mai devreme de 10 – 12 S
- Sechele
o Redoare și anchiloza articulară
o Laxitatea artic
o Deviația axială
o Artoza
3. Fracturile juxtaarticulare
- Fracturi care nu interesează interlinia articulară
- Tratament – gips cruro-podal 4 – 6 S
- Recuperare – mobilizări după 3 S după suprimare gipsului
4. Decolarea epifizei tibiale superioare

III. FRACTURILE EXTREMITĂȚII SUPERIOARE A PERONEULUI

- Sunt asociate cu fractura de platou tibial extern și/sau diastazisul tibioperonier
- Mec de producere – traumatism diresct sau contracția puternică a bicepsului femural cu smulgere inserției osoase – în cazul misc
de F + RO
 - Durere, fără reacție articulară, mobilitate păstrată
- Tratament – gips circular de mers 3 - 4 S

IV. FRACTURILE ROTULEI

- Dureri, tumefiere articulară cu hemartroză voluminoasă, impotentă funcțională
- La palpare se simt fragmentele deplasate
- Tratament
o In fisuri si fracturi verticale fara deplasare – repaus la pat, gheata, bandaj compresiv 15 – 20 Z
o Alte fracturi fără deplasare (sau deplasare minimă) – aparat gipsat crurogambier 25 – 30 Z
o Fracturi cu deplasare – operatie – osteosinteza – cerclaj, atelă gipsată 15 – 20 Z. Mersul poate fi reluat după 3 S

RECUPERAREA FUNCȚIONALĂ A GENUNCHIULUI FRACTURAT

1. Recuperarea din perioada de imobilizare

a. Tratamentul inflamației articulare
- Gheată x3 - 5/zi, 30 minute
- Punctie articulara evacuatorie – urmată/nu de infiltratie cu Diprophos, Xilina
- Electroterapie – CDD, UUS, CG, Diapulse
- AINS
b. Asigurarea drenajului venolimfati
- Posturi antideclive
- Angiomat
- Mișcări ritmice de F-E ale piciorului
- Masaj usor al coapsei, gambei – dacă este posibil
- Gimnastica respiratorie abdominală
c. Mențierea tonusului muscular
- Contracții izometrice cvadriceps și IG
- Electrostimulări
- CIF – pt menținere troficității
d. Prevenirea redorilor articulare
- Mobilizări sold – pasive-active sau active autoajutate prin scripet
- Flexii ale trunchiului pe bazin
- Mobilizări ale gleznei si degetelor
e. Mentinerea unei stări bune și prgătirea pt mersul in carje
- Gimnastică respiratorie
- Gimnastică de mobilizare generală
- Tonifierea musc MS
2. Recuperarea după suspendarea imobilizării
a. Reantrenarea la OS și mers
- Mers cu sprijin in carja sau baston in mana contralaterală leziunii
b. Tratamentul AINS și antialgic
c. Tonifierea mm
- Cvadriceps principal , restul fiind pe locul al doilea– c izometrice
d. Mobilizarea articulară – pt recâștigarea amplitudinilor de mișcare
- Cauzele redorii articulare
o Simfiza fundului de sac cvadricipital
o Retracția fibroasă laterorotuliana
o Aderența crurarului la planul osos femural
o Retractura musculotendinoasă a cvadricepsului

Deviațiile axiale ale genunchiului

- Genu varul, valgum, recurvatum
- Cauze
o Dobandite
o Secundare – rahitism, pareze, polio, b reumatice (artroze, PR), AVC, polirediculonevrite, sdr de hiperlaxitate
ligamentară, posttraumatic (fraactură, rupturi de menisc, entorsă)
- Tratament conservator
o Scădere in greutate in cazul deviatiilor mici
 o Cresterea stabilitătii active si pasive a genunchiului
o Pantofi cu hipercorecta eversiei sau inversie piciorului
- Tratament chirurgical
o Deviații peste 10 – 15 grade
o Refacera apartului capsuloligamentar / ostetomii de corectie
- Genu recurvatum
o Etiologia este legată de hiperextensia soldului, de picior (equin) dat deficitelor musculare
o Slăbirea elementelor capsuloligamentare posterioare trebuie corectată operator sau utilizare unei orteze KAFO/ AFO
o Compensări excesive ale cvadricepsului, TS și/sau marelui fesier – pot induce un usor recurvatum sau sa-l agraveze
pe cel preexistens.

GENUNCHIUL OPERAT

A. Osteotomiile
- Refac varul / valgul, cu ameliorarea repartiției presiunilor intraarticulare, au efect prin hiperemie, indepărtează staza venoasă
metafizoepidizare.
- Fixarea fragmentelor se face cu material de osteosinteza
- Gipsul menținut 30 – 45 Z
- După degipsare:
o Mobilizări auto-pasive, pasiv-active, active fără rezistență
o Tonifiere musculară
o Electroterapie – antalgică
o Tratamentul edemului
o Mers cu sprijin in carje 3 luni
B. Operația intraarticular (emondaj)
- Rep curățirea genunchiul de urm:
o Osteofite, zone de degenerescență cartilaginoasă
o Corpi străini intraarticulari
o Meniscuri rupte
- Toaleta este caract prin – sinovectomie, ablația corpilor străini, secționare ostofitelor, indepărtarea cartilajului (degenerat, fisuat,
decolat), patelctomie, meniscectomie, ablația lig incrucișate (rupte/degenerate)
- Mers – reluat în 3 S cu sprijin parțial, dar nu inainte de a recuperera E completă a genuchiului.
C. Patelectomia
- Scade forța de extensie a cvadricepsului
- Scade rezistența la efort a genunchiului
- Creează o oarecare instabilitate
- Postop – gips
- Recuperarea – creșterea stabiltății articulare, creșterea FM, recâștigarea ultimelor grade de extensie
- Regim de igienă al G trebuie respectat
D. Artroplastia
1. Proteza parțială indicații si trat
- Distrugeri articulare moderate
- Dureri persistente
- Aparat ligamentar integru
- Deviații axiale sub 20 grade
- Pacient peste 60 ani
- Recupereare – tonifiera stabilizatori genunchi, 2 S mers cu sprijin in carja, la 3 – 4 S incarcarea totală
2. Proteza totală indicații
- Gonartroze decompensate algo-funcțional
- Deviații axiale peste 20 grade
- Flexum ireductibil
- Instabilitate marcată
a. Proteza cu inlocuitori condilari (proteze de alunecare) acoperă condilii femurali și platoul tibial, conservă epifizele și
ligamentele
b. Proteza cu balama – nu se mai utilzează
 FRACTURILE PICIORULUI
a. Fracturile gleznei
1. Fracturi supramaleolare - deasupra lig tibioperonier inferior, fract extraarticulare
- Tratament – ortopedic
- Sechele – redoarea articulară, calus vicios, pseudartroza
2. Fracturile bimaleolare
- Tratament ortopedic - imobilizare in gips 10 S, dar la 6 – 7 S se poate merge pe gips
- Sechele
o Flictene, eroziuni ale pielii, edem, necroze – sub gips
o Calusuri vicioase – limitarea mob și deviere
o Pseudartroze
o Sdr ischemic Volkmann
o Redorile articulare – care blochează de obicei dorsiflexia
o Flebite
o Deplasarea secundară a frag
o Artroza posttraumatică
o CRPS
3. Fractura pilonului tibial
- Tratament chirurgical
4. Fracturile monomaleolare – gips 4 – 6 S
5. Diastaza tibioperonieră
- Gips 6 – 8 S, mersul cu sprijin la 8 – 10 S

B. Fracturile piciorului propriu-zis

1. Fracturile astragalului
- Se insoțesc de rupturi ligamentare, luxații, subluxații
- Complicația de temun – necroza aseptică
- Imobilizarea – 8 – 10 S
2. Fracturile calcaneului
- Sechele
o Deformarea in valg – prin contracura peronierilor și dezaxarea artic subastragaliene
o Deplasare cranială a calcaneului cu relaxare tend achilean
o Piciorul plat traumatic, cand astragalul se infundă în calcaneu
o Artroza subastragaliană
o Talalgii – dat periostitei, tracțiunii ligamentare,
- Tratament
a. Funcțional - repaus la pat 2 S, cu fașă elastică pana sub genunchi (fără reducere), după 4 S se incepe lent, sprijinul pe membrul
afectat
b. Imobilizarea simplă – aparat gipsat gambie, pt fracturile extrarticulară fără deplasare, timp de 6 S
c. Reducerea manuală , urmată de gips 8 S – pt fracturi cu deplasare
d. Reducerea chirurgicală
e. Artrodeza precoce / tardivă
3. Fractura scafoidului
- Sechele
o Necroza ischemică, cand deplasarea fragmentului se face dorsal, intrerupand vascularizatia, ulterior apare artroza
o Piciorul plat traumatic
- Tratament
o Gips 6 – 10 S, cu purtarea uni tălpi ortopedice cu corecti 5 – 6 luni
4. Fracturile cuboidului – aparat gipsat 6 S
5. Fracturile metatarsienelor
- Sechele
o Deplasarea fragmentelor, in special cu angulație plantară, det dureri, formarea de durioane și prăbuși de boltă plantară
o Pseudartroza metatarsienelor de sprijin
o Calusul hipertrofic cu compresie nv
 o Redoare articulară
- Tratament
o Fract fără deplasare – aparat gipsat 6 S
o Fract cu deplasare – tija centromedulară / surub

PICIORUL POSTTRAUMATIC

OBIECTIVE
- Absența durerii
- Echilibrul muscular
- Mobilitatea articulară
- Existența a 3 puncte de sprijin
- Talon central și degetele rectilinii

1. Combaterea durerii
- Crioterapia
- Termoterpia – băi calde cu duș subacval, BG, parafină, UUS, unde scurte
- Electroterapia antalgică – CJF, CIF, IF
- Masajul – tehnica Cyriax pt lig si tend dureroase
- KT – mob in toate planurule de mișcare
- Medicația AINS, antilagică
- Infiltrații intrarticulare –
o Sinus tarsi – intre astragal și calcaneu, inf-ant de maleola externă
o Tuberozitatea calcaneana
o Retromaleolar intern
o Intermetatarsian dislat al 3 –lea și al 4-lea unde se dez nevromul lui Morton
- Metode ortopedice și chirurgicale
2. Refacerea echilibrului muscular
a. Tonifierea musculaturii
- Tricepsul sural – gemeii și solearul – flexor plantar
- Tibialul antrerior – dorsiflexor și invers al piciorului
- Ext comun al degetelor
- Peronierii laterali (lung și scurt) –asig stabiltatea lat, det eversie cu flexie plantară
- Tibialul posterrior – asig stabilitatea laterointeră in mers, determină inversia, este opozantul peronierilor
- Lungul flexor comum al degetelor, scurtul flexor al plantei și flexor propiu al halucelui
b. Coordonarea senzitivomotorie
- Ex de mers pe diverse trasee –
o Plat, pe teren accidentat, pe pantă cu înclinare ascendentă, descendentă sau laterală.
o Teren dur, pe nisip, pe teren alunecos
o Modul de a face pașii rep o modalitatea de antrenament al echilibrului muscular global, astfel
 Mers inainte, inapoi și lateral
 Mersul pe aceeași linie sau pe două linii
 Mers cu pași incrucișați (pasul drept pe stg corpului și invers)
 Mers pe vf, pe călcâie, pe marginea ext/int a piciorului
- Utilizarea planșetelor balansoare
- TO
o Mersul pe bicicletă, alergat, practicare unor jocuri care cer sărituri ușoare sau lovirea mingii cu piciorul

3. Refacere mobilității articulare

- Termoterapia –pt pregătire a KT
- Procedee de indepăratare a edemului
- Electroterapie
o UUS – ef fibrinolitic 1 W/cm2
o CIF / CJF – formule excitomotorii – stim troficitatea, circulația mușchiului
o CDD, CG – analgetic
- Mobilizările pasive
 - Posturile de intindere
o TS – se intinde prin flexia dorsale cu usoar eversie a piciorului
o Tibialul anterior – se intinde in flexie plantară cu eversie
o Lungul peronier lateral – se intinde prin mentinerea piciorului in flexie dorsală cu inversie
o Scurtul peronier lateral – ADD – supinația piciorului
o Tibialul posterior – ABD cu dorsiflexie
o Ext comun al degetelor – se intinde in flexie plantară, ADD , supinație cu flextarea degetelor
o Flexor haluce – prin E lui cu o fașă
o Flexor lung comun – intins prin E degetelor.
- Mobilizările active
o Miscări analitice
o Ex combinate
o Facilitarea miscărilor active
o Mersul
o TO – pedalat

4. Refacerea bolții plantare (a celor 3 puncte de sprijin)

- Piciorul este un resort compus dintr-un sistem de arce realizate din oasele tarsiene și metatarsiene, menținute de lig și
apronevroze și tensionate de tonusul muscular. Cele 3 are sunt
- Arcul longit int – cu vf bolții la scafoid, este menținut de lig plantare dintre oasele tarsului și apnevroza plantară, iar tensionarea
este realizată de tibialul posterior. Are rol dinamic, amortizează șocurile la mers și sărit, iar static asig stabilitatea internă
- Arcul longitudinal ext - format din calcaneucuboid și metatarsul 5, menținut de lig calcaneocuboidian plantar și aponevroza
plantară, fiind tensionat de mm scurt și lung peronier – are rol de stabilizator static al marg ext a piciorului
- Arcul anterior – format din cele 3 oase cuneiforme
- Piciorul plat și cel scobit modifică arceșe fiziologice, cu perturbarea staticii
5. Refacerea alinierii piciorului
- Tal – valg

Tratament de recuperare post fracturi ale piciorului

a. In perioada de imobilizare la pat
- Posturi antideclive, pt evitarea edemului
- Mobilizarea artic liere – ex a, a-p, a jutate
- Masaj – troficitate tesuturilor si facilitare intoarcerii venoase
- Gimnastică respiratorie și generală
b. In perioada de mers in apart gipsat
- Ce continua măsurile de mai sus
- Incărcarea progresivă a piciorului afectat
- Ex izometrice pt mm coapsei
c. După scoatere gipsului
- Indepărtarea edemului, ameliorarea tulb vasculotrofice
- Recstigarea mobil articulare
- Refacerea FM
- Refacerea reflexelor proprioceptive
- Refacerea staticii piciorului
d. Tardiv
- Ameliorarea durerii dat tulb de statică/dinamică secundare calusului vicios