Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Program kinetic de recuperare in luxatiile


recidivante de umar la jucatorii de
handbal

Student: Poporogu Marius

Bucuresti, Anul Universitar 2012-2013

Handbalul este un sport de echipa ce vizeaza manevrarea unei mingii in scopul de a


marca goluri in poarta adversa, in care, din toate articulatiile corpului, articulatia umarului joaca
de departe cel mai important rol pentru ca, fie este folosita in interceptarea unei pase, aruncarea
mingii, recuperarea mingii ridicata din blocare fie mentine bratul in blocaj. Fiind si cea mai
solicitata in cazul multitudinii procedurilor de aruncare a mingiei la poarta prin diferite scheme
de atac, articulatia umarului este expusa usor la riscul luxatiilor, implicit, ulterior si a luxatiilor
recidivante.
Un studiu realizat in 2007 pe un esantion de 96 de jucatori de handbal referitor la
ultimii 2 ani de activitate, arata ca 57% din accidente, sunt la nivel ligamentar tocmai datorita
faptului ca este un sport de contact si contine miscari stresante pentru sistemul osos si musculoligamentar iar contactul frecvent si intens cu adversarul - mai ales in ultima perioada din ce in ce
mai dur - determina accidente serioase, aparitia acestora fiind inevitabila.
Articulatia scapulohumerala este o articulatie sferoida, suprafata articulara fiind intre
humerus si scapula prin capul humeral cu o regiune mai mare de 2-3 ori decat cavitatea glenoida,
si glena de forma ovala , usor inclinata anterior si putin concava limitata de o margina osoasa.
Slaba concavitate face ca cele doua suprafete articulare sa aiba concordanta redusa facilitand
riscul producerii de luxatii ale umarului, ulterior si a luxatiilor recidivante.

Luxatiile umarului
Luxatia este o afectiune traumatica de gravitate mare, care consta in deplasarea
permanenta a extremitatilor articulare (suprafetele articulare isi pierd raporturile dintre ele).
Luxatia recidivanta
- este de fapt reaparitia unei luxatii vechi cu ocazia unor traumatisme, chiar mai putin
intense decat cele care au declansat-o prima oara, si poate recidiva in continuare daca nu este
stabilizata la timp din punct de vedere muscular si capsular.
Simptomatologie:
1.Durerea este extrem de vie, fiind determinata de excitatiile puternice care pornesc
din proprioceptorii existenti in capsule si ligamentele intinse sau rupte. Aceasta durere nu
cedeaza la calmantele obisnuite. Singura solutie de a calma durerea este readucerea cat mai
urgenta a capetelor articulare in pozitie normala.
2. Impotenta functionala apare din cauza ca cele doua capete articulare nu mai sunt
in pozitie normala, iar miscarile specifice nu se mai pot executa.
3. Deformarea regiunii: relieful normal al regiunii articulare se schimba din cauza
pozitiei diferite a oaselor.
4. Atitudine vicioasa: modificarile de pozitie a capetelor articulare fac ca segmentul
respectiv al corpului sa ia si sa se mentina intr-o pozitie anormala, vicioasa.

5. Echimoza si hematom, mai mult sau mai putin importante.


6. Hemartroza si hidrartroza: este prezenta de lichid sanguinolent sau clar in
articulatie.
7. Simptome date de compresiuni vasculare: astfel pot apare gangrene in teritoriul
irigat de vasul respectiv.
8. Simptome date de compresiuni sau distrugerea unui nerv important: pot aparea
pareze sau paralizii, cu insensibilitate in segmentul inervat (furnicaturi de-a lungul membrului
superior) sau tulburari neuro-simpetice (cianoza, edem, raceala, transpiratie).
Luxatiile capului humeral
Se produc in zona de rezistenta minima dintre fasciculul superior si median al ligamentului
gleno-humeral, numit-spatiul Foramen ovale ( foramen Weitbrecht.)
Luxatia anterioara poate fi:
- subclaviculara;
- subcoracoida ( foarte frecventa);
- subglenoida;
- oricare dintre formele de mai sus poate trece oricand in alta;
La tineri si jucatorii de handbal, volei, tenis, o luxatie poate recidiva datorita fie distrugerii
fascicului median din ligamentul gleno-humeral, fie prima luxatie face o leziune osoasa ( unde
este smuls un fragment din marginea anterioara sau posterioara a glenei).
Cauze:
- caderile pe brat (teoria hiperextensiei);
- caderi in Abductie completa + Rotatie Externa sau Antepulsie + Rotatie
Interna; asocierile inverse nu genereaza luxatie pentru ca, arcul acromio-coracoid se opune
tendintei de iesire a capului humeral; daca se aplica insa o forta ( subiectul cade pe membru ),
luxatia se produce inainte si-n jos;
Aspect clinic:

- Umar deformat;
- Cap humeral blocat antero-intern(iesit);
- Cot departat de trunchi;
Daca luxatia anterioara este subcoracoida Abductia este completa ( merge chiar spre zenit);
Luxatia posterioara
Diagnostic:

- Umar in Rotatie Externa ;


- Capul sub spina;
- Coracoida se evidentiaza;

Tratamentul general:

Primul pas este acela de reducere a luxatiei. In cazul de ireductibilitate prin interpozitia
unui lambou capsular, a unui fragment osos (din marea tuberozitate fracturata) a unui tendon
(lunga portiune a bicepsului) sau a bureletului, se va interveni chirurgical si se va repune capul
humeral dupa indepartarea obstacolului.
Ortopedic:
- Reducerea sub anestezie si precoce;
- Fixarea umarului in bandaj Dujarier 3 saptamani fara sa se faca Rotatie Externa;
- Daca se combina cu o smulgere a tendonului supraspinos, sau cu o
fractura a marii tuberozitati a humerusului se face imobilizare in Abductie +
Rotatie Externa +Antepulsie 90 pe atele gipsate.;
- Daca este posterioara imobilizarea se face in Rotatie Externa + usoara Abductie cu
cotul posterior;
Chirurgical se aplica in situatiile:
- Luxatii ireductibile care nu se pot reduce datorita unui obstacol mecanic;
- Luxatii incoergibile care nu se pot stabiliza ( adica umarul iese mereu si pacientul
poate sa-l puna singur);
- Luxatii combinate cu fracturi ale capului humeral;
Program kinetic - acesta fiind insotit pe tot parcursul de terapii fizicale cum ar fi
termoterapia, curenti diadinamici, ulrasunet si masaj;
- Sechele functionale: - algice (durerea);
- functionale (redoarea);
- Obiective:

- refacerea mobilitatii;
- refacerea stabilitatii articulare;
- recuperarea functiei;

- Metode utilizate:
A. Refacerea mobilitatii prin exercitii active:
- numai dupa cicatrizarea capsulo-ligamentara, la circa 3 saptamani de la producerea
luxatiei;
- armonizarea mecanica se lucreaza cand pacientul poate face elevatie prin Anteductie
si /sau Abductie cel putin 70 (pentru a da siguranta alunecarii capului humeral sub arcul
acromio-coracoid la unghiul de trecere);
- primele 15 zile nu se face miscarea de Adductie si Rotatie Exterrna si Retropulsia;
- se lucreaza doar Anteductia cu Rotatie Externa la un unghi sub 60;
- la finalul primei luni de recuperare se pot performa si miscarile interzise dar la un
unghi de 60-70;
- dupa ce Elevatia depaseste 90 (dupa 45-60 zile), se permit miscari combinate ca:
Abductie + Rotatie Externa + Retropulsie;
Exercitii:

1. Exercitii izometrice:
- ortostatism, cu umarul afectat lateral si la 30-40 cm fata de in perete, picioarele usor
departate pentru o stabilitate buna, executa Abductia umarulu impingand practic in perete
cu mentinere 6 secunde si revenire in pozitie initiala si relaxare 6 secunde;2x 8 repetari;
- ortostatism, cu gata la un perete, antebratul in flexie 45 si supinat, degetele formeaza
pumnul cu care pacientul apasa in perete mentinand 6 secunde tensionat dupa care relaxare
6 secunde; 2x8 repetari;
- ortostatism, cu fata la spalier langa margina acestuia, cotul flectat 90, pumnul strans,
pacientul fixeaza cu fata interna 1/3 distala a antebratului rama spalierului si executa
contractii izoetrice ale rotatorilor interni prin tensionarea in rama spalierului 6 secunde apoi
relaxare 6 secunde; 2x8 repetari;
2. Decubit dorsal, cotul flectat, cu o minge de tenis in mana, pacientul executa lent extensia
cotului + flexia umarului- pana la 60 amplitudine; 2x10 repetari;
3. Ortostatism, cotul flectat 90, mana prinde banda elastica si o tensioneaza facand rotatii
interne ale bratului; 2x10 repetari;
4. Ortostatism, subiectul prinde banda elastica si o tensioneaza prin miscarea de abductie a
bratului pana la 70; 2x10 repetari;

B. Refacerea stabilitatii articulare:


- necesara jucatorilor de handbal pentru o reluare cat mai rapida a antrenamentelor si
pentru o reducere a riscului de recidiva a luxatiei;
- in momentul in care recuperarea mobilitatii este aproape de final se performeaza
exercitii pentru a stabiliza articulatia scapulo-humerala, jucatorii de handbal urmand
antrenamentul bazat pe conceptul Core Stability;
Core stability - stabilitatea centrala
Din punct de vedere biomecanic expresia de stabilitate centrala reprezint un complex
osteo-ligamentos ce exist sub un prag de potenial care creeaz o stabilitate osteo-articular.
Definiia acceptat de literatura de specialitate descrie Core Stability ca fiind o integrare
funcional pasiv a sistemului osos, activ a sistemului muscular i neutr a controlului neural.
Acest tip de antrenament se poate aplica att pentru prevenirea accidentrilor, ct i
pentru recuperarea dup accidentri la nivelul articulaiilor gleznei, genunchiului, umrului,
cotului i la nivel lombo-sacral.
Antrenamentul se bazeaz pe micri realizate pe suprafee instabile cum ar fi swiss
ball sau balance fitt.
Exercitii:
1. Subiectul in ortostatism in fata oglinzii, bratele in pe langa corp, executa Abductii si
anteductii ale omoplatilor simultan; 2x10 repetari;

2. Subiectul in ortostatism, cu fata la perete, bratul in Flexie 90, antebratul extins, mentine o
minge Bobath cu ajutorul mainii pe perete la nivelul inaltimii umarului. Executa:
- rularea mingii sus-jos, lateral pe perete, prin flexie-revenire, Abductie din Flexie 90 revenire a umarului; 2x10 repetari;
- usoare rotatii in sensul acelor de ceasornic cu usoara presiune pe minge, si apoi in sensul
invsers acelor de ceasornic; 2x10 repetari;
3.

Cu o minge Bobath prinsa intre maini, presata de un perete, coatele extinse, subiectul
este in ortostatism cu sprijin pe varfuri si orientat oblic spre inainte, executa apropierea
trunchiului de minge prin flexia antebratelor; 2x10 repetari;c

4.

Subiectul in decubit dorsal, cu ajutorul unei funii groase cu lungimea de aproximativ 2


m, injumatatita prin indoire, bratele sunt in Flexie 90 , pentru umarul stang- cotul extins
mana prinde funia deasupra mainii drepte ce are cotul usor flectat. Executa usoare rotatii
pentru a mentine franghia in aer intr-un sens 1x10 repetari apoi si in celalalt. Apoi se
schimba priza, mana dreapta prinzand funaia deasupra mainii stangi.

C. Recuperarea functiei
- reluarea antrenamentelor specifice se va face dupa ce umarul este stabil din punct de vedere
articular;
- antrenamentele constau in reeducarea miscarilor uzuale de: - preluare;
- pasare;
- aruncare la poarta;
- reluarea activitatii sportive va fi dupa un interval de 16 saptamani;
Exercitii specifice jocului de handbal:
1. Mers si alergare: - cu joc de glezne ;
- cu rotirea bratelor;
- cu genunchii sus;
2. Incalzire individuala cu mingea;
3. Pasarea mingei intre coechipieri de la o distanta mai mica in inceput apoi marind
distanta;
4. Jucatorii sunt impartiti in 2 grupe, A si B, asezate pe cele doua extreme ale terenului; in
spatiul de poarta este asezat cate un portar. La semnal, primul jucator din sirul A alearga pe
marginea terenului, primeste mingea, executa dribling in viteza, paseaza portarului din partea
opusa si trece la coada sirului; in momentul in care portarul a prins mingea, primul jucator din
sirul B executa acelasi lucru.
5. Dribling multiplu, prindere pe un picior pas si bataie pe celalalt picior, inaltare maxima
si ducerea mingii sus prin echilibrare;
6. Pase in 2 pe loc, efectuate din saritura: prindere, pas cu stangul, gruparea corpului si
bataie, desprinderea si ducerea mingii sus, pasarea ei partenerului, aterizare pe piciorul stang.

7. Idem Ex. 6. , doar ca aruncarea mingii se va face la poarta si nu la partener;


8. Suveica simpla si dubla, efectuate cu pase din saritura, mers sau alergare.

Bibliografie:
Sbenghe T. - Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare, editura medicala, Bucuresti
1987
Sbenghe T. - Recuperarea medicala a sechelelo posttraumatice si ale membrelor, editura
medicala, Bucuresti 1981
Bratu M.- Kinetoterapia in afectiunile posttraumatice ale sportivilor, Bren, Bucuresti 2004
Cosacescu A. - Afectiuni osoase, inflamatii fracturi, editura h.welther, Sibiu 1948
http://ro.wikipedia.org/wiki/Handbal
http://www.marathon.ase.ro/6/Hantau.pdf
http://www.i-medic.ro/boli/luxatia-de-umar-sau-luxatia-scapulo-humerala