mbtrnirea aparatului locomotor

mbtrnirea osteoarticular reprezint un proces involutiv normal, care nu trebuie

confundat cu procesul artrozic de degenerare a articulaiei si include totalitatea modificrilor
considerate ca normale la care este supus individul de-a lungul vieii.
mbtrnirea osteoarticular reprezint un proces de lung durat, mult timp fr expresie
clinic,determinat genetic, peste care se suprapune aciunea factorilor de mediu, proces
ireversibil, careprin mijloace specifice de profilaxie, tratament si recuperare, poate fi ncetinit.
Funcionarea aparatului locomotor n timp si variate condiii de mediu ( temperatur,
presiune. umiditate, ncrcare etc.) genereaz multiple alterri ale acestuia: fisuri
osteocartilaginoase, reacii locale iritativ-inflamatorii, depuneri de calciu, pierderea supleii
capsuloligamentare, a elasticitii tendinoligamentare, hipotrofii/retracturi musculare, toate
acestea crend condiii propice instalrii procesului artrozic.

mbtrnirea osoas.
Pierderile osoase se nregistreaz ncepnd cu a doua decad de via, fiind
invers proporionale cu capitalul osos condiionat genetic, geografic, alimentar si
comportamental
La sexul masculin pierderile se realizeaz lent, regulat, la vrsta de 80 de ani
prezentndu-se o pierdere de 27 % din capitalul prezent la 20 de ani.
La femei pierderile sunt inegale, putnd fi raportate la trei etape:
- ntre 20-50de ani, pierderi lente si constante
- ntre 55-65 de ani, pierderi rapide, corelate cu activitatea endocrin
- dup vrsta de 65 de ani, pierderile de esut osos devin mai lente comparativ cu etapa a II-a
- la 90 de ani, femeia pierde circa 42% din capitalul osos nregistrat la 20 de ani.
mbtrnirea lichidului sinovial si a capsulei articulare. Membrana sinovial sufer
modificri odat cu naintarea n vrst, de tipul inflamaiei nespecifice, sinovit senil, iar
capsula articular pierde din elasticitate, se fibrozeaz, reducnd gradul de mobilitate n
articulaie.

mbtrnirea cartilajului articular. Se traduce prin cresterea gradului de hidratare si

formarea de legturi ncrucisate la nivelul colagenului de tip II, care determin reducerea
proprietilor elastic ale cartilajului articular, crescnd astfel sensibilitatea acestuia la variaiile de
presiune la care este supus.
mbtrnirea sistemului muscular. Sistemul muscular ca si component efectoare a
aparatului locomotor sufer si el o serie de modificri cantitative si calitative, multifactoriale.
Se nregistreaz: diminuarea volumului corpului muscular; ngrosri ale septelor inter si
intramusculare; reducerea patului capilar; reducerea glicogenului muscular; reducerea debitului
circulator muscular; reducerea diferenei arteriovenoase musculare; cresterea datoriei de oxigen;
alterri n captarea si eliberarea calciului n timpul contraciei musculare; scderea capacitii de
lucru mechanic muscular;prag diminuat de oboseal muscular.
Particulariti ale capacitii de efort la vrstnici
Marea majoritate a bolnavilor cardiovasculari cronici aparin vrstei a treia. Consumul
maxim de oxigen (capacitatea maxim aerob), indicator principal al capacitii de efort, n
special ca celui cu rezisten, scade n medie cu 5 ml O2 /min/kg corp ( cca. 10-11%) pe decad
de vrst, ntre 25-65 de ani.

Odat cu naintarea n vrst are loc o crestere a travaliului muschilor respiratori, o

scdere a elasticitii pulmonare, precum si a peretelui toracic, o scdere a capacitii de transport
a oxigenului, la care se adaug alterri n distribuia si utilizarea oxigenului celular.
Vrsta naintat este caracterizat de scderea diferenei artero-venoase, de micsorarea indicelui
de utilizare a oxigenului, de reducerea numrului de capilare si a capacitii funcionale ale
enzimelor oxidative.
Toate aceste date pot fi ameliorate printr-un program de antrenament fizic, ce poate fi
practicat
pn n decada VII-VIII. Odat cu naintarea n vrst scade capacitatea de efort muscular aerob
local.Aceast capacitate de efort muscular aerob este condiionat de: aportul de oxigen;
schimburile gazoase alveolo-capilare; vascularizaia intramuscular (ndeosebi capilarizarea);
distribuia sangvin intramuscular; coninutul de mioglobin; activitatea enzimelor celulei
musculare; coninutul n glicogen muscular; capacitatea metabolic celular;
Cu ct este mai mare capacitatea de efort dinamic local, cu att diferena artero-venoas a
oxigenului la efort este mai mare si necesarul de flux sangvin este mai mic. n aceasta rezid
importana efortului fizic dozat, stiinific al antrenamentului, fie profilactic, recuperator sau de
performan.
Antrenamentul fizic bine dozat al persoanelor n vrst cu afeciuni cardio-vasculare
reprezint un mijloc foarte important n recuperarea acestora, deoarece asigurarea unei capaciti
oxidative crescute n segmentul muscular face ca necesitile de flux sangvin s fie mai reduse,
realizndu-se o cruareeficient a activitii cardiace.
.
Clasificarea vrstnicilor n funcie de nivelul activitii fizice
Conform tipologiei elaborate de ctre W. Spirduso, exist urmtoarele categorii de persoane
vrstnice:a. Vrstnici aflai ntr-o excelent condiie fizic. Aceste persoane sunt adesea
performante pe plan sportiv, practic activiti n timpul liber si sunt de multe ori un model demn
de urmat.
b. Vrstnici aflai ntr-o bun condiie fizic. Au o capacitate fizic peste cea a multor persoane
de vrst mai tnr care nu practic nicio activitate fizic. Graie acesteia pot fi n continuare
angajai n activiti profesionale sau sociale si pot practica activiti fizice sau sportive.
c. Vrstnici autonomi. Au obiceiuri de via variabile, acelasi lucru se poate spune si despre
starea lor de sntate. Chiar dac nu au o condiie fizic bun si pot avea anumite limitri
datorate patologiilor cronice, acest lucru nu le afecteaz major capacitatea funcional. Aceste
persoane pot ndeplini toate activitile de baz si cea mai mare parte a activitilor utilitare ale
vieii cotidiene, si uneori chiar activiti de nivel avansat. Sunt ns supusi stresului fizic, mai
ales dac acesta apare ntr-o manier neasteptat. Odat cu naintarea n vrst au ns tendina
de a deveni fragili sau dependeni ca urmare a unei boli, cderi, a unui soc emoional sau a
propriei inactiviti.
d. Vrstnici fragili. Pot efectua activitile de baz ale vieii cotidiene, dar sufer de o maladie
limitativ creia trebuie s-i fac fa zilnic (hipertensiune arterial, infarct miocardic n
antecedente,artrite, cancer, obezitate etc.). Capacitatea lor funcional este redus, nu sunt
capabili de a efectua anumite activiti ale vieii cotidiene cum ar fi s se deplaseze pe distane
medii sau s fac menajul. Pot fi ns autonomi, cu ajutor fie de natur uman, fie tehnologic.
Expusi n mod deosebit cderilor, pot fi frecvent spitalizai, necesitnd ngrijiri medicale
prelungite.
e. Vrstnici dependeni. Nu sunt neaprat bolnavi, dar sufer de o incapacitate sau pierdere a
autonomiei funcionale ca urmare a unui accident, a degenerescenei sau a unei boli. Aceast

incapacitate nu le permite s-si ndeplineasc sarcinile de altdat, sunt incapabili de a efectua

anumite sau chiar toate activitile de baz ale vieii de fiecare zi. Au nevoie de ngrijire de
specialitate la domiciliu sau n instituii specializate.

Exemple de activiti de baz, utilitare si de nivel avansat:

Activiti de baz ale vieii cotidiene;
Mncatul si butul;
Baia sau dusul; Toaleta personal(ngrijirea minilor, picioarelor, prului, feei, dinilor);
Necesiti fiziologice;
Ridicarea de pe scaun;
mbrcatul;
Culcatul si sculatul din pat;
Deplasarea prin cas;
Urcarea si coborrea scrilor;
Deplasarea nafara casei pe o suprafa plan;
Activiti utilitare ale vieii cotidiene;
Menajul;
Prepararea hranei;
Fcutul patului;
Splatul si clcatul;
Cumprturile;
Folosirea telefonului;
Scrisul;
Descuierea si ncuierea usii cu cheia;
Urcatul n autobuz sau taxi fr asisten;
Activiti de nivel avansat;
Voluntariatul sau chiaro slujb;
Cltoriile n strintate;
Activiti sportive si recreative (golf, pescuit, dans);
Conducerea automobilului; Grdinritul; Tmplria
Probleme ale asistenei kinetice la vrstnici
Evaluarea vrstnicilor.
Exist diferite scale de evaluare global a vrstnicilor, kinetoterapeutul fiind ns direct interesat
n evaluarea fitnessului, a forei musculare, a mobilitii articulare, echilibrului, stabilitii si
coordonrii.

Testarea la efort pentru vrstnici

Pentru orice persoan care ar putea prezenta un risc la testare devine imperios necesar un examen
clinic atent si o monitorizare n timpul efortului, la aceste persoane testarea la efort mai este sub
denumirea de testarea la stres (Sbenghe, T, 2002), cci poate deveni intens solicitant.
Testarea pe paliere este cea mai corect, deoarece permite, pornind de la nivele joase de
efort, tatonarea toleranei,avnd tot timpul pacientul monitorizat. Apariia semnelor clinice
nefavorabile (durere precardiac,ameeal, aritmii, dispnee etc.) alturi de valori ale pulsului si
tensiunii arteriale care pot creste alarmant indic oprirea imediat a efortului indiferent pe ce
palier ne aflm. Efortul pe primul palier va fi redus,durata unui palier fiind cuprins ntre 2-6

minute. n general, VO2 maxim se aproximeaz teoretic si se testeaz la eforturi ntre 40 si 80%
(maximum 60% la vrstnici ) din VO2 maxim sau la 30-60% din rezerva maxim cardiac.
.
Modaliti de antrenament aerob la vrstnici
Scderea treptat a activitii fizice la persoanele n vrst determin apariia sindromului
de decondiionare, care are la baz n diferite proporii vrsta n sine si totodat diversele boli
cornice care se pot acumula odat cu trecerea anilor. Exist si posibilitatea ca inactivitatea fizic
n sine s determine apariia unor boli la vrstnici.
Chiar dac sindromul de decondiionare a aprut, programele de kinetoterapie pot duce la
o mbuntire a parametrilor acestuia. n practic nu este simpl deloc ncercarea de a ridica
nivelul de fitness la vrstnici. Pentru aceasta ar trebui rezolvate 3 aspecte importante:
1. Trebuie ameliorat preferina vrstnicului pentru activitile fizice, pentru un
nou stil de via. Pentru aceasta sunt necesare cercetri si studii serioase care s identifice si s
ndeprteze impedimentele unei activiti fizice la vrstnici;
2. Muli vrstnici pot avea totusi boli care limiteaz abilitile fizice, motiv pentru care trebuie
alese cu grij exerciiile aerobice care s influeneze pozitiv si deficitele funcionale ale
respectivelor boli si tendina de decondiionare fizic de vrst;
3. Exist posibilitatea ca n anumite situaii programul de activitate fizic s determine accenturi
ale unor perturbri organice si funcionale, din acest motiv programele de kinetoprofilaxie la
btrni trebuie alctuite n cele mai multe cazuri numai cu avizul medicului.
Programele de antrenament pot fi deosebit de variate, avnd intensiti si durate diferite,
putnduse lucra pe grupuri musculare mari sau mici, pe membrele superioare sau inferioare, ori
pe ntreg corpul.Nivelul condiiei fizice nu poate fi schimbat dect de un anumit tip de travaliu
aerob.
Antrenamentul la vrstnici se va face numai respectnd anumii parametri (Sbenghe, T., 2002).
Acesti parametri sunt:
- Alegerea exerciiilor are la baz o serie de criterii: ce muschi vor fi ntrii, ce abiliti fizice are
individul, ce disponibiliti administrativ-organizatorice avem etc.
- Ordinea n care se succed exerciiile: se ncepe cu grupele mari sau exerciiile mai complexe,
cu membrele superioare, apoi cele inferioare.
- Numrul de seturi. Se ncepe cu un set pentru fiecare exerciiu, apoi se va creste progresiv la 3
sau mai multe seturi, dar n general nu se vor depsi 6 seturi.
- Repausul ntre seturi si exerciii este de 3 minute sau mai mult pentru rezistenele mari, 2-3
minute pentru cele medii si 1-2 minute pentru exerciiile mai usoare.
- Repausul este obligatoriu, iar reducerea lui sub 2 minute se face numai dac subiectul tolereaz
solicitrile metabolice.
- Intensitatea este cel mai important parametru care trebuie avut n vedere atunci cnd se
alctuieste un program de exerciii aerobice si are dou principii de baz si anume principiul
suprancrcrii si principiul specificitii.
- Variaia si periodizarea programului sunt deosebit de importante pentru o crestere optimal a
forei si rezistenei. Variaia se concretizeaz si asupra alternanei de intenditate, durat, volum,
ordine a exerciiilor, tipurilor de exerciii, organizrii intervalelor de repaus.
- Antrenarea aerobic a organismului se poate face n multe moduri, dintre care le amintim doar
pe cele care considerm c ar fi cele mai potrivite pentru vrstnici: mersul (cu ritm rapid);
alergarea(joggingul);

covorul rulant (mers, alergare); mersul pe biciclet sau ergociclu; notul; echipamentul mecanic
de for; exerciiile de tip calisthenics; greuti libere, arcuri, elastice etc.; exerciii pariale
urcatcobort scri, genuflexiuni, flotri, traciuni la bar etc