Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCURT ISTORIC
Folosirea apei in tratarea maladiilor sau a infirmitatilor dateaza din vremuri
stravechi.
Chinezii, prin doctrina atitudinilor si miscarilor (Confucius), si mai tarziu grecii si
romanii au pus bazele indicatiilor si aplicatiilor benefice ale exercitiului in apa (Euripide,
Galenus si Aurelianus).
Incepand cu sec. al XVIII-lea, cercetarile in domeniul hidroterapiei se intensifica,
anglo-saxonii (Hoffman 1712, Pressnitz 1830 si, putin mai tarziu, Kneipp) impulsionand
preocuparile pentru folosirea apei in scopuri terapeutice.
Dar hidroterapia se va organiza ca stiinta abia in sec. al XIX-lea si mai ales in sec.
XX, prin tratarea sechelelor poliomielitei.
Astfel, in 1924, C. Lowmann prezinta o metoda de tratare a paraliziilor, iar in
1931, Lausson publica un tratat pe tema utilizarii hidrogimnasticii in poliomielita.
In Franta, Leroy pune bazele tehnice si terapeutice ale kinetobalneoterapiei,
termen care defineste toate exercitiile executate in apa.
PROGRAMUL DE REEDUCARE IN APA
Prin deficienta se intelege pierderea sau perturbarea cu caracter definitiv sau
temporar a unei structuri fiziologice, anatomice sau psihice; aceasta desemneaza o stare
patologica functionala, care afecteaza capacitatea de munca, deregland procesul de
adaptare si integrare in mediul natural si social. (Teodorescu s.a., 2003).
Deficienta de postura (deficienta fizica) este definita ca fiind abaterea de la
normal, in forma si functiile fizice ale organismului, care tulbura cresterea normala si
dezvoltarea armonioasa a corpului, modificand aspectul exterior, reducand aptitudinile,si
1
insemnate. Expiratia se face in timpul miscari, iar inspiratia in timpul scurt de repauz
dintre doua miscari.
Programul recuperator va fi mentionat in fise si va cuprinde urmatoarele date:
Durata imersiei;
Axele de miscare;
Ritmicitatea;
Fisele cuprind atat date privind structurile motrice ce urmeaza a fi executate, cat si
date despre pacient:
Diagnostic medical;
Stare psihica;
Temperatura apei;
Exercitiile practicate;
Durata sedintei;
Progresele inregistrate;
Durata pauzei.
Factorii ambientali:
Temperatura aerului;
Gradul higrometric;
Temperatura apei.
Desfasurarea tratamentului:
Kinetoterapeutul trebuie sa prevada desfasurarea tratamentului, sa-l
dirijeze si sa-l tina sub observatie, fiind prezent in fiecare moment al sedintei de
reeducare, ce variaza in functie de starea patologica, de varsta si de stadiul de
recuperare a pacientului.
1. Pregatirea;
2. Introducerea pacientului in apa;
3. Durata;
4. Ritmul;
5. Frecventa;
6. Odihna;
7. Instiintarea precautiilor.
Exercitii corrective:
1. Exercitii pe marginea bazinului:
Din aceeasi pozitie initiala, rasuciri si arcuiri ale trunchiului spre stanga si
spre dreapta;
Din stanga cu fata la scara, cu bratele extinse, stanga sus si dreapta jos, cu
mainile apucate, ridicarea genunchiului stang spre suprafata apei;
Mers cu pas adaugat spre stanga, fandand doar piciorul stang, cu o pluta la
spate, apucata asimetric cu mana de partea cimvexitatiii jos, iar ceea de
partea concavitatii sus.
Din atarnat inegal la scara bazinului, cu mana stanga, sus si dreapta jos,
balansari laterale ale intregului corp; se poate executa cu fata sau cu
spatele la scara;
Alcelasi exercitiu din atarnat doar cu bratul stang sus, dreptul fiind in apa
langa picior;
Tot din atarnat inegal, cu spatle la scara ridicarea piciorului sau doar a
genunchiului stang spre suprafata apei;
Din atarnat cu fata la scara, cu bratul stang sus si drept jos, extensia si
arcuirea trunchiului inspiratie revenire-expiratie;
Picioare craul, cu fata in apa si cu bratul stang sus, dreptul jos, inspirand
inainte prin ridicarea fetei din apa;
Alunecare craul sau spate cu pluta tinuta sus, vaslind numai cu bratul
drept;
Alunecare craul sau spate, fara pluta, vaslind doar cu bratul drept, bratul
stang intins sus; la craul se va inspira lateral dreapta (pe prima parte al
drumului aerian al bratului);
Alunecare craul, vaslind doar cu bratul stang, bratul drept intins jos; se va
inspira prin ridicarea bratului, lucru realizabil prin intensificarea batailor
de picioare;
Inot in tandem (cate doi unul langa celalalt, cu mainile din interiorul
cuplului prinse) in procedeele spate si craul; se lucreaza bilateral.
Indicatii metodice:
Atitudinile scoliotice sunt provocate de pozitii defectuoase mentinute timp
indelungat. Acestea apar ca urmare a oboselii. Scoliozele prin deprindere sunt atitudini
scoliotice durabile caracterizate prin mobilitate redusa a coloanei, corectarea facandu-se
doar partial.
Corectarea scoliozei in S impune fixarea unei curburi in pozitie corecta sau
hipercorecta si mobilizarea redusa a celeilalte. Dintre mijloacele recomandate amintesc:
Scoliozele se constata prin examinarea clinica a subiectului, din stand, complet gol.
Se marcheaza apofizele spinoase ale vertebrelor, ceea ce edifica asupra tipului scoliozei.
Se urmareste echilibrul bazinului si aspectul picioarelor. Examinarea cu firul cu plumb,
10
indica directia in care s-a produs curbura, stanga, dreapta sau alternativa. Radiografia
completeaza si precizeaza rezultatul.
Indicatii. Contraindicatii.
Indicatiile kinetobalneoterapiei in patologia aparatului locomotor sunt foarte largi,
tehnicile specifice fiind puse in aplicare abia dupa explorarea clinica, radiological si de
multe ori chiar biologica a pacientului.
relaxarea musculara;
calmarea durerilor;
hipertemia;
inconstientele sfincteriene;
cardiopatiile decompensate;
hipertensiunile arteriale;
hidrofobia.
11
Bibliografie:
1. Elemente de hidrokinetoterapie si not terapeutic, Laureniu Szatmry, Horaiu
Nicolae Pop, Elena Zamora , Editura Risoprint Cluj Napoca 2005
2. not pentru sntate, Luciela Vasile Editura didactic si pedagogic, R.A.,
Bucureti, 2007
3. Kinetoterapie activ, F. Plas, E. Hagron, Polirom 2001
4. Hidroterapie, Krausz Ludovic, Krausz Ludovic Tibor, Editura Syryus Tka
Miercurea Ciuc 2007
5. Ghid metodologic pentru corectarea deficienelor fizice prin not, Valeria Blan,
Editura didactic i pedagogic, R.A., 2007
12