Protocol de tratament kinetic in

Poliartrita reumatoida

Motto: Sa fi de folos in lume este singura cale spre fericire!. (Hans Christian Andersen).

Educatia este cea mai buna asigurare pentru batranete!. ( Aristotel ).

Este bine de stiut ca in Poliartrita reumatoida, mana este cea mai frecvent afectata, exitand o
predilectie lezionala a bolii pentru mana, datorita inflamatiei capsulei articulare, ligamentelor si
membranei sinoviale, articulatiile de la nivelul mainii devin instabile si ulterior se deformeaza
sub actiunea fortelor musculare. In acest sens se explica aparitia deformatiilor datorita afectarii
tendoanelor (cea mai frecventa) alaturi de artritele mainii, impreuna toate acestea sub contextul
unor particularitati functionale ale mainii, contribuie la aparitia aspectului lezional de mana
reumatoida.

OBIECTIVE:

Mentinerea si corectarea aliniamentului segmentelor si posturilor fiziologice

Mentinerea si ameliorarea mobilitatii articulare
Mentinerea si ameliorarea fortei musculare
Stimularea si mentinerea coordonarii si controlului motor
Favorizarea relaxarii

I. Mentinerea si corectarea aliniamentului segmentelor si posturilor fiziologice

 Inactivitatea articulara datorita durerii permite o fibrozare a edemului ceea ce
reduce si mai mult miscarea articulara. In acelasi timp treptat apar scurtari tisulare de tip
muscular adaptative cu reducere a celularitatii, destul de greu de redresat.

Intraarticular apar distrugeri cartlaginoase, capsulare, subcondrale, ligamentare si

fibrozare care compromit aproape definitiv miscarea articulara, consecutiv se instaleaza o
hipotrofie prin efectul procesului degenerativ direct determinat de boala. Aceasta
distructie articulara si dezechilibrul muscular duce la aparitia subluxatiei.

Acest obiectiv se aplica in perioada de debut a bolii cu atentionarea pacientului cu

privire la modalitatea de evolutie a bolii, riscul de fixare a articulatiilor in anumite pozitii
stereotipe, vicioase, nefunctionale.

1. - Evitarea flexumului de sold si genunchi pe care bolnavul o utilizeaza in scop

antialgic
- Evitarea statusului prelungit pe scaun si fotoliu. Se poate ca in pozitia
sezanda pe scaun piciorul sa fie sprijinit pe alt scaun alaturat cu
genunchiul in extensie
- In decubit dorsal pe pat mai tare membrele inferioare se vor tine intinse
fara perne sub genunchi
- Se recomanda pozitionarea in decubit ventral diurn intre 60-90 de minute
pe zi, intermitent.
- Se pot utiliza anumiti suporti de glezne mai ales in decubit dorsal pentru a
favoriza pozitionarea si mentinerea in extensie a genunchiului sau saculeti
de nisip pe genunchi.
- Exista posibilitatea de utilizare mai ales pe timpul noptii a atelelor
posterioare de genunchi pentru asigurarea extensiei complete.
- Utilizarea elementelor de sprijin de tipul bastoanelor, carje, cadre de mers,
foarte utile in puseu acut inflamator pentru descarcarea tensionala a
articulatiilor portante.
2. Evitarea flexiei plantare si dezaxarii in varrum a piciorului ca si a degetelor
in ciocan cele mai frecvente deviatii ale piciorului in Poliartrita reumatoida.
- Se recomanda realizarea unei atele posterioare di materiale termoplastice,
gipsate (gamba-calcai-talpa), pentru mentinerea piciorului in unghi de 90
de grade cu gamba, si se folosesc noaptea si in perioadele de repaus diurn.
 - Utilizarea de sustinatori plantari pentru a prezerva bolta plantara a
piciorului (bolta anterioara transversala), purtate in toate tipurile de
incaltaminte, permanent.
- La femei se reduce inaltimea tocului, pentru ca presiunea maxima sa cada
in scobitura din mijlocul plantei si nu pe articulatiile metetarso-falangiene.
- Folosirea de incaltaminte usoara, comoda, adanca pentru a permite flexia
degetelor inauntrul ei.
3. Pentru prevenirea leziunilor si deformatiilor la nivelul mainii se utilizeaza
anumite elemente de reeducare gestuala si posturi:
- I. A. Reeducare gestuala si posturi pentru deviatia cubitala a degetelor:
bolnavul este sfatuit sa foloseasca prehensiunea bidigitala termino-
terminala, deoarece cea termino-laterala sau cea subtermino-laterala
accentueaza deviatia. In gesturile care presupun prehensiune polici-digito-
palmara se evita pronatia de exemplu in cazul taierii painii cu cutitul sau
in cazul stoarcerii rufelor. Se pot confectiona adaptoare pentru reeducarea
gestuala a unor unelte, instrumente necesare activitatiilor zilnice pentru
preventia deformatiei sau agravarii ei si un exemplu este deschizator cu
parghie pentru robinet, maner conic pentru cutit si pentru ruloul de
zugravit.
- B. Posturi recomandate: posturi pe atele care pot fi de repaus inperioada
puseului acut (repaus nocturn si intermitent diurn); atele din fasa gipsata
sau material termoplastic cu pozitionarea pumnului in usoara extensie,
meteacarpo-falangian in usoara flexie si orientare radiala, interfalango-
proximal in usoara flexie, interfalango-distal libere si policele in usoara
opozitie cu prima comisura interdigitala cat mai larga, atele urcand pana in
treimea medie a antebratului; atele corectoare in dinamica in timpul unor
activitatii ca exercitii terapeutice, lucru de mana, scris si acestea sunt:
inele corectoare sau atele mobile
- II. A. Reeducare gestuala pentru deformatia in gat de lebada cuprinde
aceleasi principii ca la deviatia cubitala a degetelor deoarece in cazul
acestui tip de leziune cauza cea mai frecventa si primitiva este afectarea
metecarpo-falangiana si subluxatia falangei I la nivelul metecarpo-
falangian
- B. Posturi: de repaus in atela amovibila din gips sau material termoplastic
in pozitie functionala; de repaus al mainilor.
- III. A. Reeducarea gestuala pentru deformatia in butoniera este indicata
pentru a prevenii hiperextensia interfalango-distala, priza obiectelor care
necesita priza bi-tridigitala se efectueaza termino-terminala.
- B. Posturi recomandate: in perioada puseului acut inflamator interfalango-
proximal; de repaus in atela amovibila in pozitie functionala (intermitent
diurn si nocturn); repausul mainilor tinute in flexie usoara interfalango-
proximala (IFP), interfalango-distala (IFD), mainile cuprind genunchiul
sau tin cate o minge de tenis, in cadrul unor activitati care nu necesita
folosirea acestora exemplu: spectacole de teatru, auditie muzicala, la TV,
etc.
- IV. A. Reeducarea gestuala in policele in Z are in vedere ca este
afectata opzitia policelui, pensa polici-digitala termino-terminala, astfel in
acest sens se controleaza zilnic spatiul interdigital, pe care bolnavul
trebuie sa se straduiasca sa-l tina cat mai mare. In cazul unei prehensiuni
polici-digitala si polici-digito-palmara sa fie precedat de abductie maxima
a policelui pe care o poate realiza bolnavul. In cadrul prehensiunii polici-
digitala si in special police-index se va folosi tipul de prehensiune
termino-terminala si NU latero-lateral care faciliteaza aparitia si agravarea
leziunilor caracteristice.
- B. Posturi recomandate: repausul mainilor se va face cu policele in
abductie maxima cu mentinerea acestei pozitii, se poate sprijinii policele si
indexul in unghi drept pe laturile unei carti pe marginea mesei. Atelele de
repaus articular in perioadele acute inflamatorii mentin policele in
abductie.
- V. Articulatia cotului este frecvent afectata in PR de aceea in puseu acu
inflamator se actioneaza in scopul preventiei pozitiilor vicioase prin
imobilizarea in puseul acut in atela care este scoasa pe timpul noptii, toate
acestea pentru limitarea de obicei bilaterala a deficientei de extensie
completa si flexie cu compromiterea gestualitatii pentru o serie de
activitati profesionale sau cotidiene (mancatul, pieptanatul, spalatul,
 folosirea toaletei). Pozitia functionala a cotului necesita un unghi mai mic
decat unghiul drept.
- VI. Articulatia umarului prezinta ca postura vicioasa blocarea in flexie,
abductie si rotatie externa, rar este necesara atelarea umarului.
Recomandare este a se dormii cu o perna intre brat si trunchi cu pastrarea
abductiei si membrul superior sa NU fie sub nivelul trunchiului, se sprijina
pe o perna cu conservarea flexiei. In timpul zilei se va purta intermitent o
perna sub axila pentru a mentine bratul usor abdus.

I. Mentinerea si ameliorarea mobilitatii articulare

Mobilizarea articulatiilor pumnului si degetelor in deviatia cubitala a degetelor:

Ex. 1. Antebratul sprijinit pe marginea mesei, pumnul relaxat, mana in afara mesei se
efectueaza mobilizari active de flexie-extensie a pumnului;
Ex. 2. Cu antebratul si mana avand varful degetelor sprijinite pe masa se realizeaza
percutii repetate pe planul mesei cu mentinerea degetelor in semiflexie;
Ex. 3. Prinderea in mana a unei mingi de tenis cu degetele desfacute, se efectueaza flexii,
extensii, rotatii la nivelul pumnului, mingea poate fi prinsa printr-un fir elastic intr-un
punct fix si astfel se executa aceleasi miscari cu contrarezistenta;
Ex. 4. Din sezand pacientul cu antebratul sprijinit pe masa se prinde un baston in mana cu
policele asezat in axul bastonului, ridicandu-se bastonul de 20 de ori;
Ex. 5. Tot din sezand bolnavul este rugat sa rasfoiasca cu degetele filele unei carti si
concomitent realizeaza extensii ale pumnului, ajungand in final cu degetele in palma,
policele tinut in abductie maxima;
Ex. 6. Din aceeasi pozitie pacientul prinde un burete cu degetele si strange de mai multe
ori concomitent cu extensii ale pumnului si presiuni asupra buretelui cu partea volara a
regiunii;
Ex. 7. Pacientul cu mana sprijinita pe masa, pe marginea sa cubitala, se realizeaza
presiuni repetitive polidigitale terminal (cu fiecare deget in parte), asupra unui burete cu
consistenta ferma;
 Ex. 8. Prinderea unei mingi la nivelul ecuatorului termino-terminal si tragerea catre
podul palmei prin flexia degetelor;
Ex. 9. Din pozitia de plecare cu palmele sprijinite pe masa se fac miscari de abductie a
degetelor cu contrarezistenta opusa de kinetoterapeut sau autopasiv de catre pacient cu
mana opusa si contrarezistenta unor bureti asezati interdigital sau unui elastic, acelasi
exercitii pentru muschi interososi se efectueaza cu palmele lipite si mainile sprijinite pe
marginea cubitala;
Ex. 10. Pacientul cu antebratul sprijinit pe masa, cu palmele apropiate, degetele
impreunate, se fac extensii ale degetelor intr-un burete fixat in fata degetelor sau
contrarezistentei opuse de kinetoterapeut;
Ex. 11. Antebratul sprijinit cubital pe masa, avand policele in abductie maximala si cu a 2
falanga se executa flexii repetate pe un burete;
Ex. 12. Mobilizari pasive de flexie si extensie a fiecarui deget in parte, kinetoterapeutul
prinde cu o mana pumnul la care se face mobilizarile, iar cu cealalta mana face flexii si
extensii ale degetului;
Ex. 13. Circimductii ale degetelor, kinetoterapeutul prinde cu o mana pumnul bolnavului
si cu cealalta apuca degetele in caus cu degetul mare opus celorlalte: se face o tractiune
usoara in lungul degetelor sustinuta si se rotesc usor degetele intr-un sens si-n celalalt,
pornind de la miscari reduse si ajungand la miscari cat mai ample;
Ex. 14. Flexia si extensia degetelor, pacientul sta in sezand cu mainile pe langa trunchi
relaxate: se strang puternic degetele in pumn dupa care se extind, zvacnind energic.
Miscarea se poate face cu ambele maini in acelasi timp sau alternativ, se poate folosi o
minge mica pentru ingreunarea flexiei sau un cerc de cauciuc pe care bolnavul il va
comprima cat mai puternic in pumn;

Mobilizarea articulatiilor pumnului si degetelor in deformatia in gat de lebada:

Ex. 1. Mobilizarea interfalangiana cu pumnul in extensie pentru a se limita extensia IFP;

Ex. 2. Mobilizarea pumnului cu degetele mentinute in flexie;

Ex. 3. Mobilizarea interfalangiana cu pumnul in extensie si metacarpofalangian

mentinuta intr-o flexie discreta;
 Ex. 4. Flexia si extensia in articulatia pumnului cu ajutorul kinetoterapeutului care
fixeaza cu o mana antebratul bolnavului, iar cu cealalta apuca mana inpensa si executa
flexie si extensie;

Ex. 5. Mobilizari de lateralitate, kinetoterapeutul prinde cu o mana antebratul si cu

cealalta prinde prinde de palma si astfel executa miscarea de inclinare radiala si cubitala;

Ex. 6. Executarea flexiei si extensiei pumnului din pozitia sezand a pacientului care tine
antebratele sprijinite pe coapse, mainile inafara genunchilor: pentru flexie se aseazza
palmele in sus si pentru extensie palmele in jos; se lasa mainile relaxate in jos cautand sa
se atinga gamba si se apoi energic cu antebratele fixate pe coapse pentru localizarea
miscarii la pumn; exercitiul se poate ingreuna folosind o greutate mica de 2,5 kg apucata
cu amandoua mainile pentru cresterea efortului muscular, recomandat pentru muschii
extensori.

Mobilizarea articulatiilor pumnului si degetelor in deformatia in butoniera:

Sunt excluse exercitiile de flexie IFP. Se face extensia degetelor pentru IFP cu MCF in
flexie si la nivelul MCF cu IF in rectitudine.
Ex. 1. Flexii active la nivelul IFD cu regiunea IFP imobilizata de catre kinetoterapeut;

Mobilizarea articulatiilor pumnului si degetelor in deformatia policelui in Z:

In FAZA INCIPIENTA:
Ex. 1. Exercitiu pentru solicitarea prehensiunii termino-terminale polici-digitala:
pacientul tine antebratul sprijinit pe masa cu degetele 2-3-4-5 in semiflexie cu sprijin pe
varful lor si se executa abductii, adductii repetate cu ppolicele in rectitudine;
Ex. 2. Flexia manuala a articulatiei MCF 1 si flexie libera cu F 2;
Ex. 3. Policele pozitionat in opozitia indexului cu un burete aflat intre ele: se fac tensiuni
repetitive in burete cu degetele aflate in rectitudine;
Ex. 4. Apucarea unui baston vertical tinut la capat cu policele in axul lui: se fac
prehensiuni repetate lasand bastonul sa alunece in jos;
 Ex. 5. Apucarea si mutarea unor bile avand diametrul de aprox. 2 cm cu policele si
celelalte degete pe rand, cu folosirea varfului degetelor;
Ex. 6. Pacientul cu mainile sprijinite cu palmele pe masa, avand policele in abductie tinut
contra cu policele mainii opuse;
Ex. 7. Scris in linii oblice de jos in sus;
Ex. 8. Flexii cu falanga 2 intr-un resort;

IN FAZA TARDIVA:
Programul cuprinde mentinerea penselor polici-digitale pe seama conservarii mobilitatii
trapezo-metacarpiene si a indexului. Se mai poate face trapezectomie prealabila.

Mobilizarea articulatiei cotului

a). pentru exersarea flexiei cotului:

Ex. 1. Din pozitia cu bratul in abductie sau pentru a evita actiunea gravitatiei in afectarea
concomitenta a umarului, bratul in pozitie orizontala, cu bolnavul in decubit, se fixeaza
cu o mana cotul si cu cealalta se prinde antebratul indreptand mana bolnavului spere gura
si umeri;

Ex. 2. In pozitia sezand se fac flexii si extensii repetate cu accent pe flexie;

Ex. 3. Din aceeasi pozitie bratele se duc lateral si in sus cu flectarea coatelor pentru a
atinge umerii;

Ex. 4. Din sezand palmele ruleaza un baston de pe masa, inainte si inapoi;

Ex. 5. Din pozitia de mers se fac flexii si extensii mimand miscari de box;

Ex. 6. Din ortostatism se realizeaza prinderea si baterea unei mingi de podea;

b). exersarea extensiei cotului:

Exercitii asemanatoare cu cele de la flexie dar cu accentuarea extensiei;

Ex. 1. Miscari de box, de impingere, de aruncare cu bratul orizontal sau vertical;

Ex. 2. Din decubit dorsal sau sezand, ridicarea membrelor superioare in sus;
 c). pentru exersarea supinatiei:

Ex. 1. Cotul este in unghi drept, kinetoterapeutul fixeaza partea inferioara a bratului cu o
mana, cu cealalta prinde mana pacientului cu degetele index si mediu, fixate pe fata
palmara pentru stabilitate si se opune la miscarile de intoarcere cu palma in sus;

Ex. 2. Din sezand cu antebratul sprijinit pe masa se iau bete de chibrituri de pe masa si
apoi se roteaza antebratul pe marginea cubitala a mainii, oferind betele
kinetoterapeutului;

Ex. 3. Din aceeasi pozitie o bagheta este rasturnata pe masa pe o parte si pe alta;

d). exersarea pronatiei: exercitiile sunt asemanatoare cu cele de la supinatie dar efectuate
in sens invers.

Mobilizarea articulatiei umarului:

a). exersarea flexiei:

Ex.1. Din sezand umarul este impins inainte si mana este plasata in spatele umarului opus;

Ex. 2. Pacientul cu mainile sprijinite pe perete, trunchiul proiectat inainte prin flexie la
nivelul gleznelor si impingand cu mainile in perete sa recastige pozitia initiala;

Ex. 3. Flotari cu bratele;

Ex. 4. Din decubit dorsal se face ridicarea bratului spre verticala pentru a trece o minge dintr-
o mana in alta;

b). exersarea extensiei:

Ex.1. Din decubit ventral se ridica capul si umerii iar bratele se duc inapoi;
Ex. 2. Din ortostatism cu trunchiul aplecat si memebrele inferioare departate, bratele se duc
inainte si inapoi alternativ;

Ex. 3. Bolnavul asezat sub o bara pe care o tine cu mainile, flecteaza bratele pentru a atrage
toracele spre bara;

c). exersarea abductiei:

Ex. 1. Din ortostatism sau sezand se efectueaza abductii repetate ale bratelor;

Ex. 2. decubit lateral fata de un perete, bratul se catara treptat pe perete;

Ex. 3. Din sezand bratele se ridica lateral si in sus pentru a trece o minge dintr-o mana in alta;

Ex. 4. Din ortostatism rotarea bratelor lateral si in sus;

d). exersarea adductiei:

Ex.1. din decubit ventral se retropulseaza bratul si se duce mana pana la fesa opusa;

Ex. 2. Din sezand sau ortostatism plecand de la pozitia bratului in abductie se adduce bratul;

e). exersarea rotatiei externe:

Ex. 1. Din sezand pacientul cu cotul flectat se fac miscari largi cu antebratele in plan
orizontal aplaudand cu accent pe indepartarea palmelor;

Ex. 2. Tot din sezand executa baterea palmelor deasupra capului;

Ex.3. din ortostatism un baston tinut cu ambele maini este trecut prin ridicarea bratelor si
flexia cotului, in spatele umerilor;

Ex. 4. Din ortostatism se trece o minge dintr-o mana in cealalta in spatele toracelui;

Ex. 5. Cu mainile la ceafa se trag coatele inapoi;

Ex. 6. Din pozitia ghemuit capul este pe genunchi acoperit cu mainile, apoi se ridica sus
capul si trunchiul, bratele sunt fixate pe cap, se ascunde fata apoi se arata;

f). exersarea rotatiei interne:

Ex. 1. Se duc bratele la spate si inaintarea cu mainile de-a lungul coloanei in sus;

Ex. 2. Pacientul tine la spate un baston pa verticala, membrul superior care tine partea de jos
a bastonului lucreaza in rotatie interna si celalalt in rotatie si asa se alterneaza bratele

g). alte miscari libere:

Ex. 1. Aruncarea si prinderea unor cercuri;

Ex. 2. Aruncarea unei mingi pe deasupra capului;

Mobilizarea articulatiilor membrelor inferioare:

Ex. 1. Flexia si extensia degetelor de la picior, kinetoterapeutul fixeaza cu o mana gamba si

cu cealalta apuca degetele piciorului; se duc degetele in flexie si extensie; daca durerile sunt
mari se fac mobilizari de flexie si extensie pe fiecare deget in parte cu manajarea
articulatiilor dureroase;

Ex. 2. Flexia si extensia piciorului; kinetoterapeutul face priza cu o mana pe gamba si

cealalta o aplica pe talpa piciorului bolnav si astfel face miscare de flexie-extensie, se insista
la miscarea de extensie care este redusa de cele mai multe ori;

Ex. 3. Miscari de lateralitate se face prin ducerea piciorului inauntru si in afara cu

kinetoterapeutul cu priza pe cu o mana pe gamba si cu cealalta apuca talpa piciorului;

Ex. 4. Circumductia piciorului, kinetoterapeutul executa tractiuni in lungul degetelor si

cercuri cu priza pe calcai si o alta priza aplicata pe talpa dintr-o parte; se insista la trecerea
prin extensie a piciorului;

Ex. 5. Flexia si extensia genunchiului din pozitia de decubit ventral, kinetoterapeutul face
priza cu o mana pe glezna pacientului si executa flexia genunchiului pana cand duce calcaiul
aproape de fesa, apoi redreseaza piciorul; se poate face miscarea cu ambele picioare in
acelasi timp; se poate combina cu miscarea soldului din decubit dorsal cu flexia si extensia
genunchiului; tot din decubit dorsal kinetoterapeutul face flexia maximala cu genunchiul dus
pana la piept si apoi intins;

Ex. 6. Flexia si extensia piciorului din pozitia de decubit dorsal si sezand, calcaiele sunt
sprijinite pe sol si se face intinderea varfurilor picioarelor cu incercarea de apropiere a
talpilor de sol cu revenirea energica cu flexia labei piciorului;

Ex. 7. Strangerea unui prosop sub talpi din pozitia decubit dorsal sau sezand avand genunchi
semiflectati, calcaiele sprijinite pe sol, sub talpi se pune un prosop intins; executa aducerea
prosopului cu varfurile picioarelor sub talpi si apoi invers incearca sa-l intinda, fara ca
calcaiele sa paraseasca solul;

Ex. 8. Exercitii de joc de glezne, un picior sprijinit pe pa varf, celalalt pe toate talpa, se
executa cu schimbarea greutatii corpului cu trecerea de pe un picior pe celalalt, tercand prin
pozitia de stand pe varfuri, schimbarea pozitiei picioarelor se face ruland talpile pe sol;

II. Mentinerea si ameliorarea fortei musculare

Pentru artculatia pumnului si degetelor:

Ex. 1. Flexia pumnului se executa de pacient tinand antebratul sprijinit in supinatie pe

planul mesei, mana tinuta in extensie depasind marginea mesei; se face flexie activa cu
contrarezistenta kinetoterapeutului care apasa palma bolnavului;

Ex. 2. Extensia pumnului cu antebratul sprijinit pe masa pe fata anterioara, cu mana

depasind marginea mesei si pumnul tinut in flexie; se fac extensii active a pumnului cu
contrarezistenta kinetoterapeutului care poate fi globala sau pe fata dorsala a
metacarpianului 2 si 3 in sensul flexiei si inclinatiei cubitale pentru tonifierea radialilor
care sunt exetensori si abductori ai pumnului, sau pe fata dorsala a metacarpianului 5 in
sensul flexiei si inclinatiei radiale pentru tonifierea cubitalului posterior care este
extensor si adductor al pumnului;

Ex. 3 abductia si adductia se executa tinand antebratul cu mana sprijinita pe masa si fac
mobilizari active cu contrarezistenta din partea kinetoterapeutului;

Ex. 4. Flexia activa a primei falange cu mentinerea in extensie a falangelor 2 si 3,

antebratul este sprijinit pe masa prin marginea cubitala cu pumnul in extensie, se
urmareste si mentinerea unei opozitii cu policele, apoi se trece la executarea cu
contrarezistenta;

Ex. 5. Mobilizarea electiva a flexorului comun superficial al degetelor cu mentinerea

falangelor 2 si 3 in extensie si pacientul executa flexia falangei 1 IFD, apoi se face cu
contrarezistenta aplicata de kinetoterapeut la nivelul articulatiei dintre falanga distala si
cea medie;

Ex. 6. Mobilizarea electiva a flexorului comun profund al degetelor la fel ca la exercitiul

de mai sus doar ca fafalngele 2 si 3 sunt flectate;

Ex. 7. Flexia activa a falangelor 1-2-3 se face cu sprijinirea antebratului si maini pe masa,
pacientul tine pumnul strans si intinde apoi indexul apoi auricularul si apoi mediumul si
inelarul, se fac mai apoi exercitii cu contrarezistenta;

Ex. 8. Abductie activa a degetelor, apcientul tine mana cu fata palmara pe masa si cu
degetele in adductie si astfel se fac exercitii cu contrarezistenta de kinetoterapeut la
nivelul falangelor distale pentru fiecare spatiu in parte;

Ex. 9. Adductie activa a degetelor se face cu mana sprijinita pe masa si cu degetele

desfacute, kinetoterapeutul intercaleaza degetele sale pentru a realiza o contrarezistenta
sau opunind separat rezistenta pentru fiecare deget;

Ex. 10. Abductia activa a policelui, policele este tinut in extensie si se comanda ducerea
in abductie care se poate executa cu contrarezistenta pe marginea radiala a primului
metacarpian;
Ex. 11. Extensia activa a policelui, cu pozitie initiala a policelui in flexie vertical inaintea
planului palmar, se executa si cu contrarezistenta la nivelul primei falange a policelui;

Ex. 12. Flexia activa a policelui in pozitie la fel ca la extensie si cu contrarezistenta la

nivel interfalangian al policelui;

Ex. 13. Din pozitia de plecare cu palmele sprijinite pe masa se fac miscari de abductie a
degetelor cu contrarezistenta opusa de kinetoterapeut sau autopasiv de catre pacient cu
mana opusa si contrarezistenta unor bureti asezati interdigital sau unui elastic, acelasi
exercitii pentru muschi interososi se efectueaza cu palmele lipite si mainile sprijinite pe
marginea cubitala, pentru deviatia cubitala a degetelor;

Ex. 14. Pacientul cu antebratul sprijinit pe masa, cu palmele apropiate, degetele

impreunate, se fac extensii ale degetelor intr-un burete fixat in fata degetelor sau
contrarezistentei opuse de kinetoterapeut pentru deviatia cubitala a degetelor;

Ex. 15. Executarea flexiei si extensiei pumnului din pozitia sezand a pacientului care tine
antebratele sprijinite pe coapse, mainile inafara genunchilor: pentru flexie se aseazza
palmele in sus si pentru extensie palmele in jos; se lasa mainile relaxate in jos cautand sa
se atinga gamba si se apoi energic cu antebratele fixate pe coapse pentru localizarea
miscarii la pumn; exercitiul se poate ingreuna folosind o greutate mica de 2,5 kg apucata
cu amandoua mainile pentru cresterea efortului muscular, recomandat pentru muschii
extensori, pentru deviatia in gat de lebada;

Ex. 16. Extensii al nivelul IFP se efectueaza cu MCF mentinuta in flexie de

kinetoterapeut prin tensiuni facute cu ultimele 2 falange contrarezistentein oferite de un
burete sau manual, pentru deviatia in butoniera;

Ex. 17. Flexii MCF cu articulatia IF in rectitudine cu marginea cubitala a mainii sprijinita
de masa contra unei rezistente opuse de un burete elestic;

Ex. 18. Contrarezistenta pentru exersarea flexiei cotului din pozitia culcat cu bratul
sprijinit si fixat de kinetoterapeut care cu cealalta mana opune rezistenta la flexia
antebratului; din sezand cu bratele in retroductie se ridica repetat greutati cu mana; se pot
folosi si scripeti;
Ex. 19. Contrarezistenta pentru exersarea extensiei cotului: ridicarea unei greutati in plan
vertical; bolnavul sezand cu cotul in flexie si antebratul in pronatie se face opunere de
catre kinetoterapeut la executarea extensiei cotului si cu o mana face o presiune la nivelul
tricepsului; extensie cu ajutorul scripetilor si contragreutatilor; cu spatele la spalier cu
sprijin al mainilor la nivelul soldurilor si membrelor inferioare sprijinite in fata la 50 de
cm se fac flexii si extensii la nivelul coatelor;

Ex. 20. Contrarezistenta pentru exersarea supinatiei si pronatiei cotului: folosind priza
manuala se face opunere manualade catre kinetoterapeut; capatul unei baghete poate fi
tinut ferm de kinetoterapeut, opunandu-se la miscarea prin care bolnavul doreste s-o
rastoarne pe masa prin intoarcerea palmei in sus; se poate folosi un miner cu arc;

Ex. 21. Contrarezistenta pentru umar: utilizarea unor greutati si rezistenta manipulate cu
scripeti; contrarezistenta opusa de kinetoterapeut care plaseaza o mana in spatele cotului
si pacientul isi duce bratul in jos si inapoi tinand in mana o greutate sau trage un maner
cu resort; contrarezistenta data de kinetoterapeut care face presiune la nivelul umarului
peste deltoid folosind scripeti sau greutati in timpul miscarilor de abductie;
contrarezistenta data de kinetoterapeut care se opune rotatiei externe cu presiune asupra
maini si pumnului;

Ex. 22. Contrarezistenta pentru memebrele inferioare: flexia picioarelor cu pacientul in

decubit ventral, genunchii indoiti, kinetoterapeutul apuca cu mainile talpile bolnavului si
opune rezistenta la miscarea de flexie; extensia picioarelor in decubit dorsal,
kinetoterapeutul opune rezistenta la ridicarea picioarelor cu priza pe fata exterioara

Ex. 23. Mersul sa se execute pe un covor moale pentru atenuarea duritatea contactului cu
solul care ar putea produce dureri la zonele sensibile; mers pe varfuri si calcaie 8 pasi
pentru mers pe varfuri si 8 pentru mers pe calcaie; mers pe marginea interna si externa a
piciorului; mers corectiv mers cu pas normal dar cu frecventa si amplitudine mica;
urcarea si coborarea scarilor, la coborare se foloseste mai mult piciorul la cere miscarile
sunt mai reduse contactul cu treapta se face cu varful; mersul pe nisip.
 IV si V Obiectivele de favorizare a relaxarii si de stimulare si mentinerea
controlului motor si al coordonarii sunt active prin realizarea primelor 3 obiective care
implica si aceste 2 obiective!!!.

Terapie ocupationala

In deviatia cubitala a degetelor: - scris cu inele corectoare, confectionarea margelelor din

hartie, rularea unei fesi sau altor materiale in directie radiala, imprimat diverse materiale folosind
stampila cu maner conic sau rulou, confectionarea de flori prin insirarea margelelor pe sarma.

In deformatia in gat de lebada: - cusut, brodat, impletit cu andrele, crosetat, modelare

cu plastelina sau lut.

In deformatia in butoniera: - jocul cu bile, sortare de margele de diferite marimi,

insirarea margelelor pe sarma sau ata, cusut, brodat.

In deformatia policelui in Z: - aceleasi activitati indicate la deviatia cubitala a

degetelor.

In cazul cotului: - periatul unor obiecte, lustruirea unor suprafete plane, taiatul cu
ferastraul de mana, aplicarea unui tapet cu ruloul, insuribarea si desurubarea, tricotatul, jocul de
carti.

In cazul umarului: - depanatul, tesutul in razboi si cadru, aplicarea de tapet cu ruloul,

scris si desenat pe tabla, lustruirea unor suprafete plane, cusutul cu masina de cusut, calcatul
rufelor cu fierul de calcat, intinsul rufelor pentru uscat.

Activitati sportive
 - Jocul cu bile;
- Titirobil- invartind radial, antiorar;
- Yoyo;
- Volley-ball-ul;
- Basket;
- Tenis de camp;
- Tenis de masa;
- Inotul stilul fluture dar si brasse, crawl si over.

Reinsertie socio-profesionala

- Situatia familiala: conditii materiale, ocrotire, indiferenta, ostilitate,

venituri, pensie, copii, locuinta (nr. de camere si spatiu, conditii de igiena
si gradul de confort);
- Situatia profesionala: reincadrarea in aceeasi munca cu program normal
sau redus, reclasarea profesionala in alta munca.

CAUZE SPIRITUALE ALE BOLII:

Modul de gandire gresit: incapacitatea de a ne vedea si accepta asa cum suntem,

incapacitatea dea ne recunoaste a ceea ce suntem, o permanenta lupta cu lumea care
nu ne intelege, nu ne iubeste, nu ne accepta, autojudecarea vietii intr-o maniera
maniseista (principiul binelui se opune principiului raului), autodistrugere.

Modul corect de gandire: gasirea pacii interioare, acceptarea lumii care este
minunata, acceptarea ca lumea ne iubeste, lasarea la o parte a judecatiilor,
invaluirea in iubirea Divina, creativitate si NU distrugere, sunt iubit, sunt acceptat,
sunt recunoscut pentru ceea ce fac!!!.

Spitalul Universitar Clinic de Recuperare Dr. Cristian Kelemen

 Cluj-Napoca Medic rezident

Specialitatea: Recuperare, Medicina Fizica si Sub indrumarea si sprijinul

Balneoterapie Dr. Pop Luminita

Medic primar

01.06.2012 Dr. Coman Nita

Medic rezident