ANATOMIA SI BIOMECANICA ARTICULATIEI COTULUI SI

MAINII

1. PARTE ANATOMICA

1. Articulatia cotului este o articulatie mobila, care din punct

de vedere anatomic este formata din 3 articulatii diferite, avand
capsula articulara si sinoviala comune, fiind definita la singular ca
articulatia cotului. Este o articulatie biaxiala, unde miscarile se pot
efectua in doua planuri si in jurul a doua axe. Este o articulatie de tip
trohlear in care una dintre suprafetele articulare are forma de
trohlee. Este o articulatie cu conducere osoasa in care sensul miscarii
este dat de forma suprafetelor osoase.
Articulatia cotului este formata din 3 articulatii:
- articulatia humero-cubitala (intre trohleea humerala si incizura
trohleara a cubitusului)
- articulatia humero-radiala (intre capitulum si cupusoara radiala)
- articulatia radio-cubitala proximala (intre circumferinta articulara a
capului radial si incizura radiala a cubitusului).

2. Suprafetele articulare sunt:

- pe HUMERUS: capitulum (forma sferica, situat lateral) si trohleea
humerala (forma de mosor cu un canal median, situata medial)
- pe CUBITUS: incizura trohleara (superior) si incizura radiala (lateral)
- pe RADIUS: cupusoara radiala (superior) si circumferinta articulara
a capului radial (medial).
 3. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articulara
si de ligamente.
Atat capsula articulara cat si sinoviala sunt comune pentru
toate cele 3 articulatii ale cotului, si de acolo denumirea corecta a
acestei articulatii este articulatia cotului. Capsula este relativ laxa. Pe
HUMERUS, capsula se insera anterior deasupra fosetelor coronoida si
radiala, iar posterior deasupra fosei olecraniene (proximal si pe
marginea inferioara a ligamentului inelar si pe marginea incizurii
radiale a cubitusului (distal). Pe CUBITUS, capsula se insera pe
marginile incizurii trohleare pana la nivelul incizurii radiale, trece pe
radius, inserandu-se in continuare pe colul acesteia. Capsula
articulara prezinta la exterior fascicule longitudinale.
Ligamentele articulatiei cotului sunt in numar de 6 si anume: 2
LIGAMENTE COLATERALE (RADIAL si CUBITAL), LIGAMENTUL INELAR
AL RADIUSULUI, LIGAMENTUL PATRAT, LIGAMENTELE ANTERIOR SI
POSTERIOR AL COTULUI.
- LIGAMENTUL COLATERAL RADIAL (EXTERN) se intinde intre
epicondilul humeral extern (proximal) si fata externa a olecranului si
zona externa a ligamentului inelar (distal).
- LIGAMENTUL COLATERAL CUBITAL (INTERN) se intinde intre
epicondilul humeral intern (proximal) si fetele interne ale olecranului
si apofizei coronoide (distal).
Ambele ligamente au forma literei "V" intoarsa, avand un
fascicul anterior si unul posterior. Sunt ligamente extraarticulare
intrinseci.
- LIGAMENTUL INELAR AL RADIUSULUI se intinde de la partea
anterioara a incizurii radiale, inconjoara colul radiusului si se insera
pe partea posterioara a incizurii radiale.
- LIGAMENTUL PATRAT este situat intre incizura radiala si marginea
interna a colului radiusului.
 Ambele ligamente leaga epifiza proximala a radiusului de cea a
cubitusului. Sunt ligamente intraarticulare.
Mai exista si 2 LIGAMENTE: ANTERIOR SI POSTERIOR ALE
COTULUI. Sunt extraarticulare intrinseci, subtiri, aplatizate, situate
pe fetele anterioara si posterioara a capsulei, slab individualizate. Ele
se prezinta ca o ingrosare a capsuleri articulare pe fetele respective.

4. Sinoviala este bine reprezentata. Intre sinoviala si capsula

articulara exista o cantitate variabila de tesut adipos. Sinoviala
porneste de pe marginile trohleei si ale capitulumului, patrunde in
cele 3 fose, apoi se reflecta pe capsula.

2. PARTE BIOMECANICA

La nivelul articulatiei cotului se efectueaza urmatoarele miscari:

flexie-extensie, inclinare radiala-inclinare cubitala, pronatie-
supinatie.

FLEXIA
FLEXIA ESTE MISCAREA PRIN CARE FATA ANTERIOARA A
ANTEBRATULUI SE APROPIE DE FATA ANTERIOARA A BRATULUI. In
conditii fiziologice, antebratul nu se suprapune peste brat, ci,
datorita trohleei humerale, antebratul vine peste torace. Flexia se
realizeaza in plan sagital, in jurul unui ax transversal care trece prin
trohlee si prin capitulum. Miscarea de flexie este limitata de
contactul dintre apofiza coronoida a cubitusului si foseta coronoida a
humerusului (pasiv) precum si de contactul dintre brat si antebrat
(activ).
 AMPLITUDINE: 1500
MUSCHI FLEXORI AI COTULUI: biceps brahial, brahial,
epicondilieni.

EXTENSIA
EXTENSIA ESTE MISCAREA INVERSA FLEXIEI, IN CARE
ANTEBRATUL SE INDEPARTEAZA DE BRAT, AJUNGAND IN FINAL, IN
CONTINUAREA ACESTUIA. Planul si axul de miscare se pastreaza ca la
flexie. Miscarea de extensie este limitata de contactul dintre olecran
si foseta olecraniana, precum si de punerea in tensiune a
ligamentului anterior al cotului, a capsulei articulare anterioare si a
fasciculelor anterioare ale ligamentelor colaterale.
AMPLITUDINE: 1500
MUSCHI EXTENSORI AI COTULUI: triceps brahial, anconeu.

INCLINARE RADIALA-INCLINARE CUBITALA

INCLINAREA RADIALA ESTE MISCAREA IN CARE MARGINEA
RADIALA SE APROPIE DE FATA LATERALA A BRATULUI.
INCLINAREACUBITALA ESTE MISCAREA IN CARE MARGINEA CUBITALA
SE APROPIE DE FATA MEDIALA A BRATULUI. Ele se produc in plan
transversal atunci cand cotul este flectat, in jurul unui ax vertical.
Aceste miscari sunt foarte limitate, in multe cazuri ele se produc
numai atunci cand cotul se afla in semiflexie sau flexie. In extensia
cotului ele dispar. De asemenea, trebuie subliniat ca aceste miscari
au o amplitudine ceva mai mare atunci cand mana se afla in pronatie.

PRONATIE-SUPINATIE
 PRONATIA ESTE MISCAREA IN CARE, CU COTUL FLECTAT,
PALMA ESTE ORIENTATA IN JOS, SUPINATIA - CAND PALMA ESTE
ORIENTATA IN SUS. Aceste miscari se produc in cele doua articulatii
ale antebratului (radio-cubitala proximala si ulnara), si cum cea radio-
cubitala proximala se incadreaza articulatiei cotului, sunt incluse si
aceste miscari.
 ANATOMIA SI BIOMECANICA ARTICULATIILOR MAINII

1. PARTE ANATOMICA
 Articulatiile mainii, in totalitate (de la oasele carpiene pana la
falange), se clasifica in:
 articulatia radio-carpiana (articulatia pumnului)
 articulatiile gatului mainii (articulatiile intercarpiene +
articulatiile mediocarpiene + articulatiile carpo-metacarpiene)
 articulatiile mainii (articulatiile intermetacapiene + articulatiile
metacarpo-falangiene + articulatiile interfalangiene)

Articulatia radio-carpiana (pumnului)

1. Este articulatia dintre epifiza distala a radiusului si oasele

carpiene din randul proximal. Este o articulatie biaxiala (in care se pot
efectua miscari in 2 planuri) si face parte din cele 3 articulatii ale
gatului mainii, alaturi de cea mediocarpiana si carpo-metacarpiana.
Este o articulatie cu conducere osoasa, in care sensul miscarilor este
dat de forma suprafetelor osoase.

2. Suprafetele articulare sunt reprezentate de epifiza distala a

radiusului si oasele carpiene din randul proximal (primele 3, cu
exceptia pisiformului).
Epifiza distala a radiusului este orientata inferior, carpian si
este concava. Are o forma elipsoidala, motiv pentru care articulatia
radio-carpiana este o articulatie de tip elipsoidal.
Privite in ansamblu, cele 3 oase carpiene ce se articuleaza cu
epifiza distala a radiusului au o forma convexa. Astfel, cele doua
suprafete articulare ale pumnului, sunt congruente (concav-convex).
Ambele suprafete articulare sunt acoperite de cartilaj hialin gros,
datorita marimii considerabile a acestei articulatii.
 3. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articulara
si ligamente.
Capsula articulara se insera pe oase, la periferia suprafetelor
articulare si pe discul articular. Este mai groasa pe fata palmara, si
mai subtire pe fata dorsala.
Ligamentele articulatiei radio-carpiene sunt in numar de 5: 2
LIGAMENTE COLATERALE CARPIENE (RADIAL si CUBITAL), 2
LIGAMENTE RADIO CARPIENE (PALMAR si DORSAL) si LIGAMENTUL
ULNO-CARPIAN PALMAR. Toate sunt extraarticulare intrinseci.
- LIGAMENTUL COLATERAL CARPIAN RADIAL (EXTERN) are forma
triunghiulara, cu baza distal. Proximal se prinde pe varful procesului
stiloid, iar distal pe fata laterala a scafoidului.
- LIGAMENTUL COLATERAL CARPIAN ULNAR (INTERN) se intinde intre
stiloida cubitala (proximal) si oasele piramidal si pisiform (distal).
- LIGAMENTUL RADIO-CARPIAN PALMAR se afla pe fata palmara a
capsulei, intre marginea anterioara a epifizei distale a radiusului si
baza procesului stiloid (proximal) de unde se insera printr-un fascicul
superior pe semilunar si printr-un fascicul inferior pe osul mare
(distal).
- LIGAMENTUL RADIO-CARPIAN DORSAL se afla pe fata dorsala a
capsulei, intre marginea posterioara a epifizei distale a radiusului
(proximal) si osul piramidal (distal).
- LIGAMENTUL ULNO-CARPIAN PALMAR se intinde intre discul
articular (proximal) de unde se insera printr-un fascicul superior pe
semilunar si printr-un fascicul inferior pe piramidal si osul cu carlig
(distal).

Articulatiile intercarpiene
 Se realizeaza intre oasele carpiene de pe acelasi rand. In randul
proximal exista 3 articulatii intercarpiene: scafoid-semilunar,
semilunar-piramidal si piramidal-pisiform. In randul distal exista 3
articulatii intercarpiene: trapez-trapezoid, trapezoid-os mare, os
mare-os cu carlig. Fiecare articulatie prezinta 3 ligamente: LIGAMENT
INTEROSOS, LIGAMENT PALMAR si DORSAL.

Articulatiile mediocarpiene

Se realizeaza intre oasele carpiene din randul proximal si

oasele carpiene din randul distal.

Articulatiile carpo-metacarpiene

Se realizeaza intre randul distal de oase carpiene si baza

oaselor metacarpiene.

Articulatiile intermetacarpiene

Se realizeaza intre bazele oaselor metacarpiene.

Articulatiile metacarpo-falangiene

Se realizeaza intre capul oaselor metacarpiene si baza falangei

proximale.
 Articulatiile interfalangiene

Se realizeaza intre capul falangei si baza falangei urmatoare.

De la degetele II-V exista 2 articulatii interfalangiene (proximala si
distala). La nivelul policelui, exista o singura articulatie
interfalangiana.
Atat la nivelul articulatiei metacarpo-falangiene cat si la cea
interfalangiana se afla o capsula articulara comuna intarita de 3
ligamente: 2 LIGAMENTE COLATERALE (RADIAL si CUBITAL) si 1
LIGAMENT PALMAR.

2. PARTE BIOMECANICA

La nivelul articulatiei gatului mainii (pumnului) se pot efectua

urmatoarele miscari: flexie-extensie, abductie-adductie si
circumductie.

FLEXIA-EXTENSIA
FLEXIA ESTE MISCAREA IN CARE FATA PALMARA A MAINII SE
APROPIE DE FATA ANTERIOARA A ANTEBRATULUI. EXTENSIA ESTE
MISCAREA IN CARE FATA DORSALA A MAINII SE APROPIE DE FATA
POSTERIOARA A ANTEBRATULUI. Ambele miscari se executa in plan
sagital (atunci cand cotul este flectat), in jurul unui ax transversal ce
trece prin osul mare.
AMPLITUDINE FLEXIE: 900
 AMPLITUDINE EXTENSIE: 750 (activ) - 850 (pasiv)
MUSCHI FLEXORI AI MAINII: palmar lung, palmar scurt, flexor
ulnar al carpului, flexor superficial comun al degetelor, flexor profund
comun al degetelor, flexor lung al policelui.
MUSCHI EXTENSORI AI MAINII: : I si II extensor radial al carpului,
extensor comun al degetelor, extensorul degetului mic, extensor
lung al policelui, extensor scurt al policelui.

ABDUCTIA-ADDUCTIA
ABDUCTIA ESTE MISCAREA PRIN CARE POLICELE SE APROPIE DE
MARGINEA RADIALA A ANTEBRATULUI. ADDUCTIA ESTE MISCAREA
PRIN CARE DEGETUL V SE APROPIE DE FATA CUBITALA A
ANTEBRATULUI. Aceste miscari se produc in plan transversal
(atunci cand cotul este flectat), in jurul unui ax vertical ce trece prin
osul mare. Adductia se mai numeste si inclinare mediala (cubitala),
iar abductia, inclinare laterala (radiala).
AMPLITUDINE ABDUCTIE: 15-200 (activ-pasiv)
AMPLITUDINE ADDUCTIE: 40-450 (activ-pasiv)
MUSCHI ABDUCTORI: palmar lung, I si II extensor radial al
carpului, lung abductor al policelui, lung extensor al policelui, scurt
extensor al policelui.
MUSCHI ADDUCTORI: flexor ulnar al carpului, extensor ulnar al
carpului.

CIRCUMDUCTIA
CIRCUMDUCTIA ESTE O MISCARE COMPLEXA CE REZULTA DIN
TRECEREA SUCCESIVA PRIN MISCARILE DE FLEXIE-ABDUCTIE-
EXTENSIE-ADDUCTIE sau invers. Circumductia realizeaza o elipsa
(oval), si nu un cerc perfect, deoarece amplitudinile miscarilor difera.