PROIECT DE ABSOLVIRE

TEMA

MASAJUL IN
PERIARTRITA SCAPULO-HUMERALA (PSH)

OCUPAȚIA: TEHNICIAN MASEUR

COORDONATOR:

BUDULAN RADU
ABSOLVENT:

BURSUC EVA-PARASCHEVA

2016
 MOTTO

“Esenta fericirii este sanatatea, iar a sanatatii e miscarea.”

~James Thomson
CUPRINS

CAPITOLUL I NOTIUNI DE ANATOMIE SI BIOMECANICA...................1

CAPITOLUL II PATOLOGIE PSH……...…………………………………......7
CAPITOLUL III TRATAMENT..................................................................... 10
CAPITOLUL IV TEHNICA DE MASAJ....................................................... 12
ANEXE............................................................................................................... 21
 BIBLIOGRAFIE

 Victor Papilian, „Anatomia omului – Aparatul locomotor” ,

Editura ALL ,2013

 http://www.kinetomedica.ro/blog-articole-

medicale/Periartrita_scapulohumerala_(PSH)-131.html

 http://medlive.hotnews.ro/periartrita-scapulohumerala-sindrom-

impingere-tendinita-degenerativa.html

 http://dralinpopescu.ro/2010/periartrita-scapulohumerala-psh.html

 note de curs.
CAPITOLUL I NOTIUNI DE ANATOMIE

OASELE MEMBRULUI SUPERIOR :

Membrul superior este constituit din 4 segmente: umar, brat, antebrat, mana.

CENTURA MEMBRULUI SUPERIOR:

Centura membrului superior sau centura pectorala formeaza scheletul

umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber si toracele osos. Ea este
constituita din 2 oase: clavicula si scapula.

1. CLAVICULA – este un os lung si pereche, situate la limita dintre torace

si gat; este orientata transversal, fiind cuprinsa intre manubriul sternului
si acromionul scapulei.
Prezinta 2 curburi inegale , care ii dau forma literei “S” culcat. Dintre
aceste 2 curburi, una este mediala, cu concavitatea posterioara, si alta
laterala cu concavitatea anterioara. Forma osului poate fi observata prin
simpla inspectie.
Osul poate fi explorat prin palpare aproape pe toata intinderea lui, fiind
astfel un reper important pentru delimitarea unor regiuni ale corpului si
pentru localizarea eventualelor afectiuni.
Clavicula este formata din corp si 2 extremitati.

1
2. SCAPULA (OMOPLAT) - este un os lat , de forma triunghiulara , situat
la partea postero-superioara a toracelui. Pe schelet , acest os se intinde
intre primul spatiu intercostal si coasta a VIII-a . Osul este aplicat pe
torace, pe care-l depaseste insa lateral, luand astfel parte la formarea
umarului si la delimitarea axilei. Scapula prezinta 2 fete , 3 margini si 3
unghiuri. Fata posterioara sau dorsala – priveste posterior si lateral; de pe
ea se desprinde transversal o puternica lama, numita – spina scapulei.
Aceasta spina imparte fata posterioara intr-o fosa situata deasupra si alta
situate dedesubtul ei.

Spina scapulei – adera de fata posterioara a scapulei. Se continua in

portiunea ei laterala cu o prelungire libera, neaderenta de fata posterioara
a scapulei, numita – acromion. Spina scapulei are o forma triunghiulara,
prezentand o fata superioara si alta inferioara. Ea are 3 margini, dintre
care una anterioara , prin care spina adera de fata posterioara a scapulei;
alta laterala , libera si concava ; a treia dorsala. Marginea dorsala este
groasa si rugoasa si da insertie , prin buza superioara muschiului trapez,
iar prin cea inferioara muschiului deltoid.

Acromionul – este o proeminenta turtita de sus in jos si palpabila sub

piele. Prezinta fata articulara a acromionului pentru extremitatea laterala
a claviculei, cu care se articuleaza. La unirea acromionului cu buza
inferioara a spinei scapulei se formeaza unghiul acromionului. Spina
scapulei si acromionul se pot palpa sub piele. Unghiul acromionului,
situat la unirea celor doua formatiuni, are deosebita importanta practica;
pornind de la el, se pot face masuratorile pentru stabilirea eventualelor
luxatii ale centurii scapulare.
2
3. HUMERUS – este un os lung si pereche. Prezinta o diafiza si doua
epifize. Corpul este aproape cilindric in portiunea superioara, prismatic
triunghiular in cea inferioara.
Prezinta trei fete si 3 margini, bine diferentiate in portiunea inferioara, cu
mult mai slaba in portiunea superioara.

Epifiza sau extremitatea superioara - este unita cu corpul prin colul

chirurgical al osului. Cele mai frecvente fracture ale humerusului se
intalnesc la nivelul colului chirurgical. Tot aici are loc dezlipirea
traumatica a epifizei , care se poate produce la copii si tineri, deoarece
epifiza superioara si diafiza se sudeaza la varsta de 20 -25 ani.

Epifiza sau extremitatea inferioara – este turtita si recurbata dinapoi

inainte astfel ca diametrul transversal este mai mare cu mult mai mare ca
cel antero- posterior.

3
 NOTIUNI DE BIOMECANICA

Functiunea articulatiilor consta in a permite anumite miscari

oaselor care intra in alcatuirea lor. Felul miscarilor si forma suprafetelor articulare
sunt intr-o stransa interdependenta. Examinand forma acestor suprafete , putem
deduce foarte usor natura miscarilor. Influenta functiunii asupra suprafetelor
articulare este foarte evidenta in cazul articulatiilor sinoviale. In anumite
imprejurari, prin exercitii gimnastice, la acrobati , se produc modificari vizibile ale
suprafetelor precum si ale ligamentelor articulare , care devin tot mai laxe.

Intre oasele ce intra in componenta unei articulatii sinoviale se pot

efectua trei feluri de miscari elementare :

- alunecarea
- invartirea (rostogolirea)
- rotatia.

Articulatiile membrului superior pot fi impartite in doua mari grupe:

- articulatiile centurii pectorale

-articulatiile membrului liber sau propriu- zis. In aceasta din urma categorie se
incadreaza si articulatia scapulo-humerala.

Articulatia scapulo-humerala – uneste capul humeral si cavitatea

glenoida a scapulei, formand o articulatie sferoidala.

4
 Suprafetele articulare – de partea humerusului exista capul humeral ,
el este acoperit cu un cartilaj hialin care se intinde pana la buza medial a colului
anatomic si are o grosime uniforma (2mm). De partea scapulei gasim cavitatea
glenoida care are forma ovala si este limitata de o spranceana osoasa glenoidala.
Ea este acoperita de un cartilaj hialin mai gros la periferie si mai subtire in
portiunea sa centrala In centrul cavitatii se gaseste tuberculul glenoidal.

Cadrul glenoidian – pentru stabilirea unei mai bune concordante intre

suprafetele articulare, la periferia cavitatii glenoidale s-a dezvoltat un cadru
constituit dintr-un fibrocartilaj. Cadrul glenoidian este un inel fibrocartilaginos care
pe sectiune are o forma prismatica articulara .

Mijloacele de unire – la mentinerea in contact a suprafetelor articulare

contribuie capsula , o serie de ligamente si muschii periarticulari.

Miscarile – sunt urmatoarele: flexia, extensia, abbductia, adductia,

circumductia, rotatia interna, rotatia externa.

Abductia - este miscarea prin care bratul se indeparteaza de corp.

Adductia – este miscarea de sens opus, adica de apropiere a segmentului

respectiv de corp.

Aceste miscari se executa in jurul unui ax antero-posterior ce trece prin

partea inferioara a capului humeral. In abbductie se pot distinge 2 faze : una in care
bratul este dus pana la pozitia orizontala; in aceasta situatie , tuberculul mare ,
ajungand in raport cu partea superioara a cadrului glenoidian, impiedica
continuarea miscarii; in cea de a doua faza are loc continuarea ridicarii bratului
pana la verticala. Acest fenomen nu se mai petrece in articulatia scapulo-humerala
ci devine posibil printr-o miscare de basculare a scapulei.

5
 Flexia – proiectia inainte a bratului ajunge pana la aproximativ 120
grade.

Extensia – proiectia inapoi a bratului , este mult mai redusa –

aproximativ 30 grade.

Ambele miscari se efectueaza imprejurul unui ax transversal care trece

prin centrul tuberculului mare al humerusului si prin centrul cavitatii glenoide.
Miscarea de proiectie inainte este limitata de intinderea ligamentului
coracohumeral si a partii posterioare a capsulei, precum si a muschilor rotund mic
si subspinos. Miscarea de proiectie inapoi este limitata prin intinderea partii
anterioare a capsulei si prin contractia muschiului subscapular.

Circumductia – rezulta din executarea alternativa a miscarilor

precedente: flexie, extensie, abbductie , adductie.

Rotatia inauntru si in afara – se executa imprejurul unui ax vertical, care

trece prin centrul capului humeral si al capitulului humeral.

Miscarile de rotatie al bratului completeaza pe cele de pronatie, supinatie

ale antebratului.

6
CAPITOLUL II PATOLOGIE

Definitie – Periartrita scapulo-humerala este un sindrom clinic caracterizat

prin dureri provocate de o inflamatie a tesutului invecinat articulatiei umarului.

Este una dintre cele mai frecvente afectiuni intalnite in kinetoterapie.

Cea mai importanta caracteristica a articulatiei umarului este mobilitatea

maxima. Mobilitatea umarului este asigurata de:

A. Cele articulatii constitutive:

1. Articulatia scapulo-humerala

2. Articulatia acromio-claviculara

3. Articulatia toraco- claviculara

B. De partea musculara si anume: muschiul biceps si muschiul deltoid

Intre cele doua planuri musculare se gaseste bursa subdeltoidiana, care are
urmatoarele rolul de a favoriza alunecarea si miscarea. La nivelul bursei
subdeltoidiene este sediul PSH si al tuturor modificarilor patologice in PSH.

7
 Cauze:

a) traumatisme
b) solicitari maxime

c) efortul de prehensiune (de prindere)

d) inflamatia tendoanelor

e) inflamatia muschilor rotatori (cel mai des muschiul supraspinos)

f) nflamatia bursei seroase subacromiodeltoidiene

g) inflamatia si /sau capsulei articulare scapulo-humerale

Tipuri de PSH:

1. PSH congenital (spatiu mai ingust pentur tendoane)

2. PSH dobandit (prin utilizare profesionala sau sportiva)

Stadiile PSH-ului:

1. Umar dureros simplu (PSH neanchilozant) are urmatoarele caracteristici:

- se datoreaza unor regiuni degenerative ale tendoanelor sau muschilor

(mai ales ale bicepsului si ale supraspinosului)

- este cea mai des intalnita forma de PSH

- dureri vii

- miscarile sunt posibile

- abductia este cea mai dureroasa miscare

- durerea apare la imbracat, pieptanat, cand ridica greutati, in timpul noptii

sau in anumite pozitii.

8
2. Umar acut hiperalgic are urmatoarele caracteristici:

- are cu substrat o tendinita calcifianta in puseu inflamator sau o bursita

subacromiodeltoidiana fara calcifieri

- urmeaza dupa stadiul 1 sau apare pur si simplu de la inceput

- durere vie (chiar atroce)

- impotenta functionala totala

- contracturi

- redoare musculara

3. Umarul mixt are urmatoarele caracteristici:

- asociere dintre umar dureros simplu, de origine tendinoasa,

tendinosinovitica sau tendinobursitica si o limitare a mobilitatii umarului
prin contractura rotatorilor, flexorilor si abductorilor umarului

4. Umarul blocat are urmatoarele caracteristici:

- debuteaza cu dureri moderate ale umarului, mai intens in timpul noptii

- poate fi confundat cu umar dureros simplu

- durerea poate disparea si reaparea

- apare datorita leziunilor inflamatorii ale articulatiei gleno-humerale care

determina ingrosare fibroasa. Aceasta ingrosare fibroasa duce in timp la
capsula retractila care se opune miscarii de abductie sau rotatiei interne
sau externe.
9
 5. Umarul pseudo-paralitic are urmatoarele caracteristici:

- are la baza perforarea de diverse grade a tendoanelor muschilor rotatori

aparand de obicei pe fond degenerativ (peste 60 de ani), dupa
traumatisme minore.

- perforarea ruptura poate aparea si la tineri in urma unui traumatism

puternic

CAPITOLUL III TRATAMENT

 Medicamentos – se administreaza numai la indicatia medicului ci consta in:

- antiinflamatorii nesteroidiene (AINS)

- corticoterapie locala (diprofos injectat sub acromion)

- anestezice aplicate local (intra- sau periarticular sau in puncte dureroase).

 Fizioterapie si anume :

- termoterapie
- crioterapie
- electroterapie analgetica si decontracturanta (curenti
diadinamici, interferentiali, curent galvanic etc)
- ultrasonoforeza, laser.

 Kinetoterapia este cea mai importanta deoarece pe langa recuperarea

functionalitatii umarului, este esential in combaterea recurentei.

10
 Exercitii aplicate in PSH:

1.Din ortostatism, bastonul la spate pozitionat oblic- bratul bolnav apuca

partea de jos , celalalt sanatos ridicandu-l activ pe cel bolnav.

2.Din ortostatism , mainile la nivelul taliei - urcarea mainilor una langa

cealalta pe perete pana la limita maxima a miscarii.

3.Pe genunchi cu sprijin pe palme (pozitie de patrupedie) – ducerea

sezutului pe calcaie (pozitie mahomedana).

 Chirurgical: se adreseaza pacientilor tineri care dezvolta acest sindrom. La

varstnici tratamentul este conservator.

11
CAPITOLUL IV TEHNICA DE MASAJ

Masajul terapeutic :

1. Pozitionarea pacientului : asezat pe pat sau pe scaun cu mana in sold, sau cu

mana sprijinita pe pat; partea inferioara a corpului se inveleste.
2. Durata masaj: 15 minute
3. Obiective : diminuarea durerii si a proceselor inflamatorii, dezvoltarea
tonusului muscular, refacerea gradelor normale de mobilitate.
4. Tip de masaj terapeutic: masaj de stimulare
5. Presiunea: medie spre mare, dar sub pragul durerii
6. Masajul acestei regiuni cuprinde: masajul regional, masajul selectiv, masajul
zonal si kinetoterapia.

Metodologie:

1.Se incepe cu neteziri lente de-a lungul bratului ,de la cot pana la umar cu
ambele maini, cu rol de lubrefiere a pielii.
2.Se continua cu neteziri rapide verticale si circulare pe omoplat, trapezul
superior si piept.
3. Frictiuni circulare cu podul palmei in jurul umarului.
4. Framantat asupra muschilor biceps, triceps, piept- superior, trapez –superior,
marele dorsal.
5. Se face tapotament (tocat, batatorit) in lungul fibrei pe brat , apoi pe trapez.
SE EVITA UMARUL!!
6.Se aplica manevrele secundare de stimulare : plescait –daca suporta pacientul,
ciupituri pe brat (muschiul biceps si triceps) si pe muschiul trapez, greblat pe
omoplat.
12
7.Se aplica manevrele secundare de relaxare : presiune in caus, tractiuni in ax- fara
a provoca dureri, vibratii pe brat si omoplat.
8. Urmeaza cateva manevre de kinetoterapie pentru mobilizare – ridicari/coborari
de umar, antepulsie/retropulsie, circumductii ale umarului.
9. Masajul terapeutic se incheie cu netezirile finale.

Cateva manevre de masaj:


NETEZIRE DE LA COT PANA
LA UMAR CU AMBELE
MAINI.

13

NETEZIRI RAPIDE PE

OMOPLAT –VERTICALE SAU

CIRCULARE


FRICTIUNI PE BRAT PRIN
RIDICAREA TESUTULUI
MUSCULAR.

14

FRICTIUNI RAPIDE PE
OMOPLAT.


FRAMANTAT PE MUSCHIUL
BICEPS SI MUSCHIUL
TRICEPS.

15

TAPOTAMENT IN LUNGUL
FIBREI PE BRAT –TOCAT

NU SE FACE PE UMAR!!!


TAPOTAMENT PE MUSCHIUL
TRAPEZ –BATATORIT

16

CIUPITURI PE MUSCHIUL
TRAPEZ.

 GREBLAT RAPID PE
OMOPLAT

17

PRESIUNI IN CAUS LA
NIVELUL UMARULUI.


TRACTIUNI IN AX

18
 VIBRATII CU DOUA MAINI PE
BRAT


ANTEPULSIA UMARULUI

19
 RETROPULSIA UMARULUI

 CIRCUMDUCTII ALE
UMARULUI

20
ANEXE

A.1 INSTRUCTIUNI PROPRII DE S.S.M. IN ACTIVITATEA DE MASAJ

Generalitati:

Prezentele instructiuni de securitate si sanatate in munca sunt elaborate in

baza H.G. 1425/2006 care stabileste Normele metodologice de aplicare a Legii
319/2006 cu privire la Securitatea si sanatatea in munca, fara a le adduce atingere
si fara a le modifica.

Scopul instructiunilor de securitate si sanatate in munca este Acela de a

particularize si concretiza masurile de prevenire a comportamentului accidentogen
al executantului in raport cu conditiile reale ale procesului de munca.

Deasemenea prezentele instructiuni au rolul de a implementa respectarea

masurilor de protective, precum si constientizarea lucratorilor in privinta necesitatii
respectarii masurilor de securitate, atat fata de persoana lor cat si in raport cu
celelalte personae participante la procesul de munca.

21
Responsabilitati:

Director / Administrator

In calitate de organizator si coordonator al procesului de munca, are

obligatia de a asigura resursele financiare si baza materiala necesare respectarii
masurilor de securitate si sanatate in munca , precum si asigurarea unui climat
optim de desfasurare a procesului de munca.

Deasemenea, in baza H.G. 355/2007 privind asigurarea asistentei medicale a

angajatilor, care este parte integranta a legislatiei privind securitatea si sanatatea in
munca, Administratorul va fi permanent preocupat de asigurarea suportului /
climatului necesar asigurarii sanatatii lucratorilor.

Lucrator:

In timpul desfasurarii procesului de munca, in activitatea de maseur , se vor

respecta urmatoarele masuri de securitate si sanatate in munca:

- prezenta la serviciu se va face cu cel putin 15 minute inainte de inceperea

programului, timp necesar pregatirii locului de munca si al materialelor necesare;

- echipamentul individual de protective va fi compus din :

- tricou

- sort

- masca fata

- in incinta (salonul) unde se desfasoara activitatea, va fi asigurat un iluminat

(natural sau artificial) adecvat, astfel incat sa nu se produca oboseala premature a
ochilor lucratorului;

22
- se va asigura buna ventilatie a aerului, precum si o temperatura optima
desfasurarii activitatii;

- lucratorul nu va folosi aparatura / instrumente electrice care prezinta improvizatii

la instalatia electrica;

- aparatura electrica nu se va conecta la sursa de alimentare folosind mainile ude;

- inainte de conectarea aparaturii / instrumentelor electrice la sursa de alimentare,

lucratorul va verifica starea fizica a aparaturii / instrumentelor care urmeaza a fi
folosite;

- daca lucratorul observa ca aparatura electrica functioneaza defectuos va anunta

imediat conducatorul locului de munca care va solicita interventia unei personae
autorizate;

- este interzisa interventia persoanelor neautorizate pentru remedierea defectiunilor

electrice;

- daca aparatura electrica nu functioneaza in parametric, se interzice folosirea

acestuia in procesul de munca;

- pentru activitatea de masaj se vor folosi numai produsele special destinate acestui
scop si avizate de catre ministerul sanatatii;

- inainte de folosirea diferitelor substante specifice activitatii de masaj care

presteaza aceasta activitate va studia cu atentie instructiunile substantelor pe care le
foloseste si va fi informat de catre conducatorul locului de munca de riscurile la
care este supus in momentul folosirii acestora;

- substantele folosite in activitatile de masaj se vor pastra intr-un loc special

amenajat, astfel incat sa nu poata fi confundate / amestecate cu alte substante;

23
- dupa fiecare operatiune de masaj, aparatura si instrumentele folosite vor fi
imediat curatate si sterilizate’

Atentie!!! nu se vor folosi instrumente nesterilizate de la un client la altul.

- toate aparatele / instrumentele electrice vor avea fise tip SUCO (CU FIR DE
NUL)

- pentru masaj se vor folosi instrumuntele special destinate, fara a fi schimbate sau
inlocuite fara acordul conducatorului locului de munca

Norme de igiena
Avand in vedere riscul de imbolnavire cu HIV (SIDA), hepatite virale cu
transmitere prin sange , infectii cutanate (panaritii , abcese , micoze) , etc. ,
instrumentarul si materialele utilizate in unitatile de masaj se vor steriliza dupa
fiecare persoana , prin caldura umeda sub presiune (autoclavare) caldura uscata
(poupinel) sau prin procedee chimice.
Dezinfectia : reducerea numarului de germeni de pe instrumentar , suprafete
Sterilizarea : distrugerea in totalitate a germenilor (microbilor)
Pentru prevenirea bolilor mentionate mai sus nu este suficienta efectuarea
dezinfectiei , ci este obligatory efectuarea sterilizarii a materialelor folosite in
aceasta activitate (prosoape , etc)

24
Instructiuni proprii s.s.m.
Art.1 Angajarea personalului se va face numai dupa examinarea medicala la
un cabinet de “medicina muncii” , a testarii psihologice a aptitudinilor pentru
sarcina de munca pe care urmeaza sa o execute.
Art.2 Dupa examinarea medicala , lucratorul va fi instruit si testat pe linie de
“Securitate si sanatate in munca” dupa care va fi acceptat la lucru.
Art.3 Lucratorul trebuie sa isi desfasoare activitatea , in conformitate cu
pregatirea si instruirea sa , precum si cu instructiunile primite din partea
angajatorului , astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire
profesionala atat propria persoana , cat si alte persoane care pot fi afectate de
actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art.4 Lucratorii trebuie sa aiba calificarea si autorizarea necesara.
Art.5 Lucratorii trebuie sa utilizeze correct aparatura, substantele periculoase
, echipamentul de lucru si alte mijloace de productie;
Art.6 Lucratorii trebuie sa aduca la cunostinta conducatorului locului de
munca sis au angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
Art.7 Lucratorii trebuie sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei
din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
Art.8 Lucratorii care isi desfasoara activitati in acest domeniu va fi instruit in
vederea cunoasterii si aplicarii regulilor de asepsie , dupa cum urmeaza:
- dezinfectia obiectelor de inventar
- regulile de igiena individuala si colectiva
- respectarea intocmai a procedeelor lucru privind examinarea , investigarea si
aplicarea tratamentelor
Art.9 Lucratorii vor purta obligatoriu echipamentul de lucru din dotare care
consta in : halat , manusi de unica folosinta , masca de protectie , etc. , acesta fiind
inlocuit de cate ori este necesar
25
 Art.10 Lucratorii isi vor spala mainile cu apa si sapun inainte si dupa
contactul cu fiecare client
Art.11 Este obligatoriu folosirea prosoapelor de unica folosinta in relatiile cu
clientii
Art.12 Produsele folosite in activitatile specific masajului , vor avea
calificate de calitate si vor fi in termen de garantie
Art.13 Folosirea aparaturii electrice se face numai dupa ce au fost verificate ,
daca au cablurile electrice intregi , interventia si folosirea acestora se va face
numai cu maini uscate
Art.14 Este interzis lucratorilor ca , in timpul desfasurarii activitatii , sa
manance sis a-si atinga gura sau fata cu mainile , deasemeni este interzis
depozitarea alimentelor in spatiile de lucru
Art.15 In spatiile in care isi desfasoara activitatea , se va mentine in
permanenta curatenia
Art.16 In spatiile de lucru este interzis fumatul

A.2 CONTRAINDICATIILE MASAJULUI

Utilizarea masajului fară a se tine seama de contraindicaţii poate avea un

efect dăunător chiar dacă a fost corect executat.

Principiul “primum non nocere!” („în primul rând să nu faci rău!”)

26
Zone anatomice interzise masajului:

- spaţiul popliteu;
- triunghiul lui Scarpa;
- axilă;
- plica cotului;
- partea anterioară a gâtului;
- zona mamară.
Sunt contraindicaţii temporale și definitive, contraindicaţi locale şi generale şi
contraindicaţii parţiale.

1. Contraindicaţii locale temporale:

- plăgi recente sau deschise,
- traumatisme acute,
- contuzii,
- arsuri recente prin agenţi termici, fizici sau chimici
- eritem solar,
- infecţii localizate la nivel tegumentar de natură microbiană, sau … (foliculite,
furunculoze, vitiliazis verzi incolor, candidoze, dermatite, etc.)
- rupturi musculare,
- hematoame musculare,
- artrite localizate acute sau trenante,
- osteomielite veşnic supurante,

27
2. Contraindicaţii locale definitive:
- în caz de nevi și pete pigmentare,
- hemalioane,
- zone hiperpigmentate constituţional,
- varice voluminoase neoperate,
- tromboze venoase localizate,

3. Contraindicaţiile generale temporale:

a) Boli neurologice:
- accidentele vasculare cerebrale recente,
- meningoencefalite,
- sindromul de hipertensiune intracraniană

b) Boli circulatorii:
- infart miocardic recent,
- cardiopatie ischemică instabilă,
- insuficienţă cardiacă decompensată,
- tulburări de ritm și de conducere,
- anevrisme arteriale,
- procese infecţioase,

28
c) Boli respiratorii
- insuficienţă respiratorie,
- boli infecţioase acute cu origine microbiană sau virală,
- pneumonii sau bronhopneumonii,
- afecţiuni pleurale,
- tuberculoza coronară activă,
- pneumotorax,

d) Boli digestive:
- ulcere gastroduodenale simple sau complicate, în special în perioadele
dureroase,
- colecistopatia,
- pancreatite acute sau subacute,
- hepatite virale,
- ciroza hepatică decompensată,
- rectocolite ulcero-hemoragice.

e) Boli urogenitale:
- glomerulonefrite acute și cronice,
- vieronefrite acute și subacute,
- insuficienţe renale acute sau insuficienţe renale decompensate,
- hematuri macroscopice,
- endonefrite,
- mionefrite,
- anexite,
- sarcina peste 3 luni.

29
f) Afecţiuni articulare în puseu evolutiv:
- reumatismul articular acut,
- poliartrita reumatoidă.

4. Contraindicaţii generale permanente:

- cancerele,
- boli cu manifestare tegumentară (psoriazisul,),
- boli civice grave (psihozele sau psihopatiile).

30