BALNEO-FIZIOKINETOTERAPIE

SI RECUPERARE
IN AFECTIUNI CARDIOVASCULARE

RECUPERARE MEDICALA
Ansamblul de masuri clinico-terapeutice
specifice care au ca obiectiv redarea sau
ameliorarea capacitatii fizice si mentale
anterioare afectiunii actuale
- Intretinerea/cresterea nivelului functional
(structurile ap. locomotor)
- Mijloace facilitatorii/compensatorii intrinseci
si extrinseci pentru realizarea activitatii
corespunzatoare a nivelului functional
normal

PROGRAME DE RECUPERARE
MEDICALA
Patologie neurologica - periferica/centrala
Patologie ortopedica/posttraumatica
Patologie reumatologica :
- cronic-degenerativa ( artic/periartic)
- cronic inflamatorie
Patologie cardiovasculara
Patologie respiratorie

OBIECTIVELE RECUPERARII
MEDICALE
Organizarea prevenirii primare a bolilor
de tip profesional
Tratarea leziunilor/sechelelor in diferite
patologii
Ameliorarea metodologiilor de
recuperare prin prisma consecintelor
sociale si profesionale

CATEGORII DE AFECTARE
FUNCTIONALA
1. Infirmitatea (impairment) = alterarea
structurala/functionala in plan
psihologic/fiziologic/anatomic, care
permite desfasurarea activitatii
2. Incapacitatea (disability) = reducere
partiala/totala a capac. de desfasurare
a unei activitati ( dificultati de
autoingrijire/locomotie)

CATEGORII DE AFECTARE
FUNCTIONALA
3. Handicapul = dezavantajul social in
urma unei infirmitati/incapacitatii
limiteaza desfasurarea unei vieti
normale
pacient dependent social si profesional

PROGRAME DE RECUPERARE
Dupa efectuarea analizei clinico-functionale
se instituie echipe de recuperare :
Medic specialist de recuperare medicala
Fizioterapeut
Kinetoterapeut
Maseur
Psiholog
Logoped

PROGRAME DE RECUPERARE
IN BOLILE CARDIOVASCULARE
importana testrii la efort i
metodologia testrii la efort n bolile
cardiovasculare
metodologia antrenamentului la efort
n bolile cardiovasculare
cunoaterea factorilor terapeutici
naturali i fizicali folosii n recuperarea
cardiovascular

PROGRAME DE RECUPERARE
IN BOLILE CARDIOVASCULARE
1.

2.
3.
4.
5.

angina pectoral, boala cardiaca

ischemic silenioas, infarctul
miocardic
hipertensiunea arterial
afeciunile arterelor i venelor
insuficiena cardiac
dup by pass coronarian i alte
intervenii operatorii pe cord

SCOPUL
PROGRAMELOR DE RECUPERARE
IN BOLILE CARDIOVASCULARE
Restabilirea nivelului fiziologic si
psihologic optim
Combaterea efectelor deconditionarii
fizice datorate sedentarismului si
repausului la pat
Schimbarea stilului de viata: fumat, TA,
DZ, dislipidemie, stres emotional
Diminuarea tulburarilor emotionale

SCHIMBAREA
STILULUI DE VIATA

SCOPUL
PROGRAMELOR DE RECUPERARE
IN BOLILE CARDIOVASCULARE
Reluarea activitatii anterioare afectarii
cardiace
Reducerea costurilor ingrijirilor
medicale
Prevenirea incapacitatii de munca
prematura si reducerea perioadei de
ingrijire institutionala la varstnici

FORME DE PROGRAME DE
RECUPERARE
Program informativ - asigurat de
medicul curant sau specialist
Program informativ - asigurat de
medicul specialist in recuperare
Program formal - pregatirea
psihologica si antrenamentul fizic
supravegheat

PREMISE
Activitatea fizica
- reduce riscul cardiovascular,
- reduce mortalitatea cu 20% la 3
ani de urmarire
Inactivitatea fizica creste riscul
cardiovascular
(Leon et al.,1987; Paffenbarger et al., 1993;Hu et al., 2000; Pate et al.,1995;
Thompson et al., 2003, Oldridge et al., 1988; OConnor et al., 1989; Jolliffe et al.,2000).

PREMISE
Activitatea fizica :
Imbunatateste fluxul coronarian
Reduce incidenta aritmiilor
imbunatateste metabolismul
musculaturii scheletice periferice
Scade prevalenta si creste rata de
control a diabetului zaharat
Scade incidenta obezitatii

(ACSMs Resource Manual for Guidelines for ExerciseTesting

and Prescription Fifth Edition [pages 104-105]).

PROGRAME DE RECUPERARE
IN BOLILE CARDIOVASCULARE
Etapa I inainte de externare
Etapa II imediat dupa externare
Etapa III 4-6 saptamani dupa
evenimentul cardiovascular (faza II
extinsa)
Etapa IV mentinerea pe termen lung a
programului de recuperare (faza III)

ADAPTAREA LA EFORT A
INDIVIDULUI SANATOS

Efort dinamic (efort +relaxare)-contractie izotonica

Efort static (efort sustinut+relaxare la final)
contractie izometrica contraindicat la coronarieni
Creste consumul de oxigenmecanisme
compensatorii:
Vasodilatatie arteriolara
Creste extractia de oxigen
Vasoconstrictia arteriolara in alte teritorii si
venoasa

ADAPTAREA LA EFORT A
INDIVIDULUI SANATOS
Creste frecventa cardiaca
Creste debitul sistolic
Adaptarea ventilatiei la efort
Prag lactat
Datorie de oxigen

ADAPTAREA LA EFORT A
PACIENTULUI CORONARIAN
Prag anginos
Circulatie colaterala coronariana
Furt coronarian (maldistributia debitului
coronarian)
Spasm coronarian
Pragul de percepere a durerii
Aritmiile cardiace
Tulburari metabolice
Tratament medicamentos creste/scade prag
anginos

ADAPTAREA LA EFORT A
PACIENTULUI CORONARIAN
Efectul nefavorabil al repausului la pat
scade capacitatea de efort cu 20-30%
- hipovolemie
- hipotensiune ortostatica
- decalcifiere osoasa
- constipatie
- depresie
Importanta stresului ortostatic

ADAPTAREA LA EFORT A
PACIENTULUI CORONARIAN
Efectul antrenamentului asupra capacitatii de
efort si functiei cardiace
Scadere ponderala
Scadere colesterol, trigliceride
Crestere HDL colesterol
Scaderea TA
Activarea fibrinolizei fiziologice
Reducerea fumatului
Reducerea incidentei depresiei

CONTRAINDICATIILE RECUPERARII
CARDIOVASCULARE
Sindroame coronariene acute
Extrasistolia ventriculara de repaus >20/min
Tahicardia sinusala>120/min
Subdenivelare segment ST pe ECG > 2mm in
repaus
Hipotensiunea ortostatica simptomatica,
scaderea TA>20 mm Hg
Hipertensiunea arteriala necontrolata
Stenoza aortica severa gradient mediu >50
mmHg, orificiu valvular < 0,7 cm

CONTRAINDICATIILE RECUPERARII
CARDIOVASCULARE
Insuficienta cardiaca decompensata
Pericardite acute
Trombembolismul recent
Antecedente recente de tromboflebita
membre inferioare
Diabet zaharat cu glicemie >400 mg/dl
Patologia ortopedica
Boli sistemice
Febra

PROGRAME DE RECUPERARE
IN BOLILE CARDIOVASCULARE
Faza I rezidentiala, inainte de externare
1-2 saptamani
Faza IIrezidentialainainte de externare
la domiciliu, 6-12 saptamani
Faza III la domiciliu +/- ambulatorie,
indefinit

Faza I de recuperare
Mobilizarea precoce a pacientilor
Restabilirea nivelului fiziologic si psihologic
optim
Combaterea efectelor deconditionarii fizice
datorate sedentarismului si repausului la pat
Explicarea beneficiilor schimbarii stilului de
viata: fumat, TA, DZ, dislipidemie, stres
emotional
Diminuarea tulburarilor emotionale

Faza II de recuperare
A. Recuperarea rezidentiala (in timpul
internarii)
B. Recuperarea ambulatorie institutionala
C. Recuperarea la domiciliu

A. RECUPERAREA REZIDENTIALA
(IN TIMPUL INTERNARII)
Realizata de echipa de recuperare
Medic specialist de recuperare medicala
Fizioterapeut
Kinetoterapeut
Maseur
Psiholog
Logoped
Dietetician

CATEGORII DE PACIENTII
PENTRU RECUPERARE REZIDENTIALA
Pacienti cu prag ischemic redus in
asteptarea revascularizarii sau imediat
dupa revascularizare
Pacienti cu fractie de ejectie scazuta
Pacienti cu tulburari de ritm ventriculare cu
risc vital

BENEFICIILE RECUPERARII
REZIDENTIALE
Precocitatea recuperarii
Siguranta antrenamentului
Progresia rapida a intensitatii efortului
Aderenta crescuta a categoriilor de risc
Supravegherea permanenta a pacientilor
Tratamentul complicatiilor, accidentelor
Aderenta crescuta la terapia
medicamentoasa
Aderenta crescuta la masuri de preventie
secundara

B. RECUPERAREA AMBULATORIE
INSTITUTIONALA
Programe de recuperare ambulatorie
- In centrele comunitare (scoli, cluburi) redus,
supravegheate de medic, kinetoterapeut, 3-5
sedinte saptamanal
- In centre de recuperare adresate pacientilor
cu risc crescut, programe de recuperare pe
termen lung 3-6 luni

AVANTAJELE RECUPERARII
AMBULATORII
Accesibilitate crescuta
Costuri reduse
Durata crescuta a recuperarii cu capacitati de
efort mult crescute
Reluarea concomitenta a integrarii socioprofesionala
Numarul mare de pacienti ce pot fii
recuperati/unitate de recuperare
Costuri reduse comparativ cu recuperarea
rezidentiala

DEZAVANTAJELE RECUPERARII
AMBULATORII
Deplasarea la centrul de recuperare
Aderenta scazuta la terapia
medicamentoasa
Aderenta scazuta la masuri de
preventie secundara

C. RECUPERAREA LA DOMICILIU
Necoordonata si nesupravegheata, dirijata de
cateva sedinte de recuperare, limitata de
pragul de aparitie a oboselii
Coordonata dar nesupravegheata:
chestionare telefonice, informare asupra
progreselor
Coordonata si supravegheata - coordonare
telefonica si asistare periodica a activitatii
fizice in centre de recuperare cu
monitorizarea pulsului, tensiunii arteriale,
frecventei respiratiei la effort
Durata maxima 3-6 luni

Faza III de recuperare

= Faza de intretinere de practicare libera a
activitatii fizice
1. Activitatea fizica cotidiana-mersul pe jos
2. Exercitii fizice: mersul alert, alergarea 3-5 ori
pe saptamana
3. Mentinerea antrenamentului fizic din faza II
de recuperare - sporturi de agrement
ciclism, inot
+/- activitatea fizica profesionala
activitatea fizica de grup

TESTUL DE EFORT IN
PROGRAMELE DE
RECUPERARE

RECOMANDARILE TESTULUI DE
EFORT
Preantrenament
Stabilirea frecventei cardiace maxime
Stabilirea nivelului de efort
Stratificarea riscului de antrenament
Stabilirea nivelului de antrenament:
frecventa, intensitate, durata, mod si
progresie

CRITERII DE STABILIRE A
INTENSITATII EFORTULUI

Capacitatea maxima de efort

Frecventa cardiaca maximala
Rezerva cardiaca

CAPACITATEA FUNCTIONALA
Consumul maxim de oxigen (VO2maxim)
= debit cardiac (DC) x diferenta de oxigen
arterio-venoasa (AV)
Echivalent metabolic (MET)= consumul
energetic bazal = 3,5 ml O2/kg/min

CONSUM MAXIM DE OXIGEN

FUNCTIE DE VARSTA

FRECVENTA CARDIACA
Test maximal
frecventa cardiaca
barbati = 220-varsta
Femei = 210- varsta
Test submaximal = 85 % din frecventa
maxima
Activitate moderat intensa

RECOMANDARI
Covor rulant
cicloergometru
ergometria cu membrele superioare
Activitate moderat intensa
40-60% din (VO2maxim)
- Beneficiu maxim
- Risc minim

RECUPERAREA PACIENTILOR
CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

Faza I de recuperare
Recuperarea pe parcursul spitalizarii 7-10
zile
Dupa 6-12 ore mobilizare in clinostatism
Ziua 3 mobilizare la marginea patului
Ziua 4 Mobilizare la mers

Faza II de recuperare
Dupa1-2 saptamani de la evenimentul acut,
perioada in care se pot efectua deplasari de
sute de metrii, exercitii fizice la domiciliu
Durata 2-4 saptamani in centre de recuperare
sau recuperare rezidentiala, 2-8 saptamani
recuperarea la domiciliu
3-5 ori /saptamana
Test de efort preantrenament- determinarea
frecventei cardiace maxime

Faza II de recuperare
Durata 20-30 minute, 5-10 minute incalzire, 510 minute recuperare dupa efort
Exercitii fizice si respiratorii, mers pe jos, cu
cicloergometrul, inot, alergare
Pana la atingerea a 60-70 % din frecventa
cardiaca atinsa la testul de effort
preantrenament- antrenament moderat
Pana la atingerea a 70-85 % din frecventa
cardiaca atinsa la testul de effort
preantrenament- antrenament intens
Pacientii cu tratament cu betablocante doze
mari frecventa sub 110-120/min

Faza III de recuperare

Ambulatorie,
Durata indefinit
Nesupravegheat sau cu evaluaresupraveghere de kinetoterapeut
Activitati fizice similare fazei II
Scaderea aderentei la antrenament

RECUPERAREA PACIENTILOR
CU ANGINA PECTORALA DE
EFORT

RECUPERAREA PACIENTILOR CU
ANGINA PECTORALA DE EFORT
SI POST AGIOPLASTIE CORONARIANA
PERCUTANA (PTCA)
Similare celor din infarct miocardic acut
Durata mai mare a efortului: 30-40 minute,
5-10 minute incalzire, 5-10 minute
recuperare dupa efort

RECUPERAREA PACIENTILOR
POST BY-PASS
AORTOCORONARIAN
Similare celor din infarct miocardic acut
Faza I de recuperare 1-2 saptamani
Importanta deosebita exercitii respiratorii
Evitarea exercitiilor care solicita toracele si
plaga postoperatorie

ADAPTAREA LA EFORT A
PACIENTULUI CORONARIAN
Efectul antrenamentului asupra capacitatii de
efort si functiei cardiace
Scadere ponderala
Scadere colesterol, trigliceride
Crestere HDL colesterol
Scaderea TA
Activarea fibrinolizei fiziologice
Reducerea fumatului
Reducerea incidentei depresiei
Cresterea calitatii vietii

RECUPERARE IN
INSUFICIENTA CARDIACA

ELEMENTELE PROGAMELOR DE
RECUPERARE
Recuperare prin antrenament fizic
Modificarea factorilor de risc
Evaluarea medicala si interventii curative
Programe educationale
Asistenta psihologica
Evaluarea si reorientarea profesionala

MECANISMELE INTOLERANTEI LA
EFORT IN INSUFICIENTA CARDIACA
REPAUSUL LA PAT

Reducerea debitului cardiac la efort

Scaderea fortei musculare
+
Varsta >
Greutate
Sedentarism
Afectiuni articulare

OBIECTIVELE ANTRENAMENTULUI FIZIC

IN INSUFICIENTA CARDIACA
Cresterea capacitatii de efort aerob si de
rezistenta
Reducerea consumului miocardic de
oxigen pentru un anumit nivel al efortului
Dezvoltarea fortei musculare segmentare
Mentinerea mobilitatii articulare si a
reflexelorscaderea in greutate

PROGRAME DE RECUPERARE
IN BOLILE CARDIOVASCULARE
Faza I rezidentiala, inainte de externare
1-2 saptamani
Faza IIrezidentialainainte de externare
la domiciliu, 6-12 saptamani
Faza III la domiciliu +/- ambulatorie,
indefinit

CONTRAINDICATIILE ABSOLUTE ALE

ANTRENAMENTULUI FIZIC
Sindroame coronariene acute
Extrasistolia ventriculara de repaus >20/min
Tahicardia sinusala>120/min
Fibrilatia atriala recent instalata
Subdenivelare segment ST pe ECG > 2mm in
repaus
Hipotensiunea ortostatica simptomatica,
scaderea TA>20 mm Hg
Hipertensiunea arteriala necontrolata
Stenoza aortica severa gradient mediu >50
mmHg, orificiu valvular < 0,7 cm

CONTRAINDICATIILE ABSOLUTE ALE

ANTRENAMENTULUI FIZIC
Insuficienta cardiaca decompensata
Pericardite acute
Trombembolismul recent
Antecedente recente de tromboflebita
membre inferioare
Diabet zaharat cu glicemie >400 mg/dl
Patologia ortopedica
Boli sistemice
Febra

CONTRAINDICATIILE RELATIVE ALE

ANTRENAMENTULUI FIZIC
Cresterea greutatii cu peste 1 kg in
primele 3 zile de antrenament fizic
Scaderea tensiunii arteriale in timpul
efortului
Clasa IV NYHA de IC
Aritmii ventriculare complexe la repaus
sau efort
Puls > 100b/min in repaus
Comorbiditati

CRITERII DE INTRERUPERE A
EFORTULUI
Dispnee sau oboseala marcata
Frecventa respiratorie > 40/min
Scaderea TA >10 mm Hg
Cresterea nr de extrasistole ventriculare si
atriale
Paloare, confuzie, transpiratii abundente

METODOLOGIA RECUPERARII
Stabilirea capacitatii de efort
Realizarea programului complex de
antrenament:
- frecventa efortului 3-7 zile /sapt
- intensitatea efortului 60-70%din frecventa
maxima de la test de effort:
135-140b/min
<10b/min decat frecventa la care
apar simptome de IC
- durata efortului

ANTRENAMENTUL GLOBAL
START 5-10 minute
Durata maxima 20-30 minute, 5-10 minute incalzire,
5-10 minute recuperare dupa efort
Exercitii fizice si respiratorii, mers pe jos, cu
cicloergometrul, inot, alergare usoara
Pana la atingerea a 60-70 % din frecventa cardiaca
atinsa la testul de efort preantrenamentantrenament moderat
Pana la atingerea a 70-85 % din frecventa cardiaca
atinsa la testul de efort preantrenamentantrenament intens
Pacientii cu tratament cu betablocante doze mari
frecventa sub 110-120/min

TIPURI DE ANTRENAMENT
I. Antrenament de tip continuu zilnic
stadii de progresie:
1. initial: intensitate 40-50% din max
durata 5 15 min
2. de crestere - intensitate 50% 60% 70%
80%
- durata 15 30 min
3 de mentinere dupa 6 luni de la start antrenament
Antrenament cu intervale
Antrenament respirator

TIPURI DE ANTRENAMENT
II. Antrenament cu intervale
- cicloergometru
- 30 sec cu cresterea sarcinii cu
25 W la fiecare 10 sec
- Perioada de recuperare de 50
sec
- covor rulant
- 60 sec
- pauze 1-2 min
Antrenament respirator

TIPURI DE ANTRENAMENT
III. Antrenament respirator
- cresterea fortei si rezistentei
musculaturii respiratorii
- aparat special THRESHOLD
- 3-5 zile sapt
- 20-30 min/zi
+ exercitii pentru musculatura abd
- inspir si expir la frecvente regulate

RECUPERARE IN INSUFICIENTA
CARDIACA

RECUPERARE IN INSUFICIENTA
CARDIACA

RECUPERARE IN INSUFICIENTA
CARDIACA

RECUPERARE IN INSUFICIENTA
CARDIACA

RECUPERARE IN INSUFICIENTA
CARDIACA

RECUPERARE IN INSUFICIENTA
CARDIACA