DEVIAIA CUBITAL A DEGETELOR

Sftuim bolnavul s foloseasc prehensiunea bidigital terminoterminal intrucat cea terminolateral sau subtermino-lateral, accentueaz deviaia.
Folosirea mainii ca un carlig, cu articulaiile MCF in extensie si IF in flexie
Tonifierea muschilor flexor comun profund si superficial
Exerciiu:
mana la marginea mesei, se execut activ flexia falangei IIII impotriva unei rezistene
aplicat pe faa palmar a falangei II si flexia falangei II/III cu rezistena aplicat pe
falanga III
pentru acas, acelasi lucru se poate realiza prin comprimarea in pumn a unui burete
moale
In gesturile care presupun prehensiune polici-digitopalmar se va evita pronaia ca de
exemplu in gesturile necesare pentru a tia painea sau a stoarce rufe
Adaptarea unor unelte, instrumente necesare activitilor curente in acelasi sens preventiv
al deformaiei sau agravrii acesteia
Exemplu: deschiztor cu parghie pentru robinet, maner conic pentru cuit
Muschii ce au un rol major in reducerea deviaiei cubitale a degetelor sunt extensorii
Condiia necesar pentru a tonifica aparatul extensor al degetelor o constituie integritatea
aparatului capsulo-ligamentar ale articulaiilor MCF
Se tonifiaz aparatul extensor numai in cazurile in care deviaia cubital poate fi redus
activ sau chiar dac este redus pasiv, ea poate fi meninut activ.
Exerciiul analitic este foarte simplu:
mana cu palma pe mas
se extind simultan toate degetele
apoi unul cate unul impotriva unei rezistene progresive
aplicat pe faa dorsal a falangelor I, II si III

Exerciii terapeutice:
Antebraul sprijinit pe marginea mesei, pumnul relaxat, mana in afara mesei: se
efectueaz mobilizri active de flexie-extensie a pumnului.
Cu antebraul si mana cu varful degetelor sprijinite pe mas se efectueaz percuii
repetate pe planul mesei meninand degetele in semiflexie.
Prinzand in man o minge de tenis, cu degetele desfcute se efectueaz flexii, extensii,
rotaii la nivelul pumnului.
Mingea poate fi prins printr-un fir elastic intrun punct fix, executand in acest fel
aceleasi miscri cu contrarezisten
Din poziie eznd cu antebraul sprijinit pe mas se prinde un baston in man cu policele
asezat in axul bastonului si se ridic bastonul de 20 de ori
Din poziia sezand, bolnavul prinde buretele cu degetele si strange de mai multe ori
concomitent cu extensii ale pumnului si presiuni asupra buretelui cu partea volar a
regiunii RCC

Din aceeasi poziie bolnavul rsfoieste cu degetele filele unei cri concomitent cu
extensii ale pumnului, ajungand in final cu degetele in palm, policele fiind inut in
abducie maxim
Cu mana sprijinit pe mas, pe marginea sa cubital,se execut presiuni repetitive
polidigitale (cu fiecare deget in parte), terminal, asupra unui burete cu consisten ferm.
Antebraul sprijinit cubital pe mas, palmele apropiate, degetele impreunate: se
efectueaz extensii ale degetelor in buretele fixat in faa degetelor sau contrarezistenei
opuse de kineziterapeut.
Din poziia de plecare cu palmele sprijinite pe mas se efectueaz miscri de abducie a
degetelor contrarezistenei opuse de terapeut (sau mana opus a bolnavului) si aceleasi
miscri contra rezistenei unor burei asezai interdigital sau unui elastic.
Aceleasi exerciii pentru interososi se pot efectua cu palmele lipite si mainile
sprijinite pe marginea cubital.
Antebraul sprijinit pe mas, pumnul sprijinit cu partea volar pe un burete, cu MCF in
flexie de 90 si IF flectate: se exercit presiuni asupra buretelui prin extensia ultimelor
dou falange cu pumnul meninut fix.
Terapia ocupaional - este o metod de elecie pentru reeducarea mainii in poliartrita
reumatoid si un element de reinserie familial si social.
Activiti si jocuri recomandate:
scris cu inele corectoare;
rularea unei fesi sau a altor materiale in direcie radial
invartind sfarleaza radial, antiorar
joc cu bile
DEFORMAIA N GT DE LEBD
Degetul "in gat de lebd" apare datorit hiperextensiei articulaiei IFP si flexia
concomitent a IFD.
Corectarea acestei deformaii se face prin mobilizarea articulaiilor IF numai cu pumnul
in extensie (pentru a limita extensia IFP). In timpul mobilizrii pumnului, degetele se
menin in flexie.
Se tonific selectiv flexorul superficial al degetelor si extensorii pumnului
Posturi:
de repaus in atel din gips sau material termoplastic in poziie funcional;
de repaus al mainilor

Se tonific flexorul superficial al degetelor care este flexor al F2, printr-un exerciiu
simplu
cu MCF si IFP in flexie, se fac presiuni asupra unui burete asezat in palm
Pentru tonifierea extensorului carpului se poate folosi extensia pumnului contrarezistenei
oferite de un burete, cu mana sprijinit cubital sau dorsal pe mas
Terapia ocupaional:
cusut, brodat cu acul
impletit cu andrele
crosetat
modelare de materiale semimoi (plastilin, lut) etc.

 Jocuri: - jocul cu bile cu ajutorul cruia se poate exersa aparatul extensor al degetelor prin
impingerea cu fiecare deget separat a bilelor spre nisele receptoare (celelalte degete fiind
stranse in pumn)
DEFORMAIA N BUTONIER
Degetul "in butonier" este datorat hiperflexiei articulaiei IFP si hiperextensiei IFD.
Odat instalat, aceast deformaie are tendina spre agravare rapid.
Surprins la debut, poate fi limitat prin imobilizare si exerciii active care vizeaz,
in principal, tonifierea flexorului comun profund al degetelor
In paralel, se lucreaz activ miscrile de flexieextensie in articulaiile metacarpofalangiene
Posturi recomandate:
in perioada puseului acut inflamator IFP, repaus in atel in poziie funcional
(intermitent diurn si nocturn);
repausul mainilor in timpul unor activiti care nu necesit folosirea acestora (ex.:
spectacol, audiie muzical, T.V. etc.): mainile vor fi inute in flexie usoar IFP, IFD
mainile cuprind genunchiul sau in cate o minge de tenis).
In etapa iniial caracterizat prin artrite IFP cu tendin la deformaie in "butonier"
kinetoterapia se adreseaz in mod special flexorului profund al degetelor, paralel cu exerciiile
MCF
Se exclud exerciiile de flexie IFP pentru a evita alunecarea bandeletelor laterale ale aparatului
extensor
Exersarea extensiei degetelor se va face pentru IFP cu MCF in flexie si la nivelul MCF cu IF in
rectitudine
Cu regiunea IFP imobilizat de kineziterapeut se efectueaz flexii active la IFD.
Cu palmele sprijinite pe mas, ultima falang rmanand in afara mesei, kineziterapeutul
imobilizeaz zona IFP cu o man, iar cu cealalt opune o rezisten gradat la flexia IFP
Flexia MCF se efectueaz cu articulaia IF in rectitudine, cu marginea cubital a mainii
sprijinit de mas, contra unei rezistene opuse de un burete elastic
Extensiile la nivelul IFP se efectueaz cu zona MCF meninut in flexie de
kineziterapeut, prin tensiuni efectuate cu ultimele 2 falange contrarezistenei oferit de un
burete sau manual

POLICELE N Z
Policele "in Z" este frecvent intalnit in PR si se caracterizeaz prin flexia articulaiei
MCF cu hiperextensia concomitent a articulaiei IF
Are repercusiuni serioase asupra prehensiunii afectand in special pensa polici-digital de
tip termino-terminal
Posturi:
Repausul mainilor se va face cu policele in abducie maxim, meninand aceast poziie,
sprijinind policele si indexul in unghi drept, pe laturile unei cri, pe marginea mesei

Exerciii care solicit prehensiunea termino-terminal polici-digital:

Antebraul sprijinit pe mas cu degetele 2-3-4-5 in semiflexie cu sprijin pe varful lor;
se fac abducii, adducii repetate cu policele aflat in rectitudine.
Fixarea manual a articulaiei MCF.I si flexiei libere cu F2
Policele in opoziia indexului, cu buretele aflat intre ele: tensiuni repetitive in burete cu
degetele aflate in rectitudine
Apucarea unui baston inut vertical la capt, cu policele in axullui: se fac prehensiuni
repetate lsind bastonul s alunece in jos
Apucarea si mutarea unor bile (diametrul 2 cm) cu policele si celelalte degete pe rand,
folosind varful degetelor
Mainile spriinite cu palmele pe mas, policele in abducie inut contra cu policele
mainii opuse
Flexii cu falanga a II-a intr-un resort