Sunteți pe pagina 1din 6

Piciorul (numit și laba piciorului în limbajul popular) este o structură biologică aflată la extremitatea

membrelor inferioare care se găsește la multe animale.[N1]

Omul folosește piciorul pentru stațiunea și locomoția bipedă. Structura picioarelor și cea a mâinilor
omenești reprezintă, din punct de vedere anatomic, variații ale unei structuri pentaradiale (cu cinci
degete), la fel ca la multe alte vertebrate. Mâinile și picioarele sunt structurile osoase cele mai
complexe din corp.

Scheletul piciorului este format din:

oasele tarsiene, grup format din șapte oase

oasele metatarsiene, grup format din cinci oase

falangele (oasele degetelor) cu paisprezece oase

Cuprins

1 Tarsul

1.1 Talusul sau Astragalul

1.2 Calcaneul

1.3 Navicularul

1.4 Cuboidul

1.5 Cuneiformele

2 Metatarsul

2.1 Carcatere generale

2.2 Caractere proprii

3 Oasele degetelor

4 Tipuri morfologice ale piciorului la oameni

5 Patologia piciorului

5.1 Piciorul plat


6 Note

7 Note

8 Bibliografie

Tarsul

Oasele piciorului văzute lateral (după Sobotta's Atlas and Text-book of Human Anatomy 1909).

Scheletul piciorului. Faţa plantară (după Sobotta's Atlas and Text-book of Human Anatomy 1909).

Scheletul piciorului. Faţa dorsală (după Sobotta's Atlas and Text-book of Human Anatomy 1909).

Tarsul este format din șapte oase dispuse pe două rânduri:

un rând posterior cu două oase suprapuse: talusul sus și calcaneul jos;

un rând anterior cu celelalte cinci oase: navicularul, cuboidul și trei cuneiforme.

Oasele tarsului pot fi grupate și în două rânduri antero-posterioare: un rând medial ce cuprinde:
talusul, navicularul și cele trei cuneiforme și un rând lateral, în care se găsesc calcaneul și cuboidul.

Talusul sau Astragalul

Este situat în vârful masivului tarsian, fiind interpus între oasele gambei, respectiv calcaneu și
navicular. El este format dintr-un corp, un cap și un col ce unește primele două porțiuni. Porțiunile
talusului sunt bine izolate și ușor de recunoscut; cu toate acestea este considerat în întregime și
comparat cu un cuboid, căruia i se descriu șase fețe.

Unghiurile talusului. Corpul formează cu colul două unghiuri: unghiul de declinație și unghiul de
înclinație, unghiuri ce formează prin faptul că, la acest os, colul nu continuă direcția corpului, ci este
înclinat în jos și medial. Unghiul de înclinație este deschis în jos și are în medie 115°. Unghiul de
declinație este deschis medial și are 158°. Cele două unghiuri se modifică în unele deformări ale
piciorului. Unghiul se înclinație este cu atât mai deschis, cu cât piciorul este mai plat și, dimpotrivă, cu
atât mai închis, cu cât piciorul este mai bolit. Unghiul de declinație este mai mic și colul mult deviat
medial în piciorul varus.
Orientare Se așează înainte capul, în sus trobleea, lateral fața articulara triunghiulară.

Fețele talusului sunt: superioară, inferioară, laterală, mediala, anterioară și posterioară.

Calcaneul

Este cel mai voluminos os al tarsului. Are o formă prismatică, fiind alungit antero-posterior și ușor
turtit transversal. Are șase fețe: superioară, inferioară, laterală, medială, anterioară, posterioară.

Călcâiul sau regiunea calcaneană este format din tuberozitatea calcaneană și părțile moi care o
acoperă.

Orientare. Se așează în sus fața prevăzută cu trei fetișoare articulate; posterior extremitatea cea mai
voluminoasă; medial fața prevăzută cu un șanț adânc.

Navicularul

Este un os scurt, turtit dinainte înapoi. Este situat pe partea medială a piciorului, fiind cuprins între
capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Are șase fețe: posterioară, anterioară, dorsală,
plantară, medială, laterală.

Cuboidul

Este un os scurt, cu o formă neregulată cuboidală; este așezat pe partea laterală a piciorului. Are șase
fețe: superioară, posterioară, inferioară, anterioară, medială, laterală.

Cuneiformele

Sunt trei oase de formă prismatic triunghiulară:

Cuneiformul medial, este cel mai mare,

Cuneiformul medial, este cel mai mic,

Cuneiformul lateral.
Ele contribuie la edificarea bolții transversale a piciorului. Ocupă spațiul dintre cuboid si navicular.

Metatarsul

Este format din cinci oase metatarsiene. Numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea
laterala a piciorului, de la I la V.

Carcatere generale

Metatarsienii sunt oase lungi și perechi. Prezintă un corp, o bază și un cap.

Corpul este prismatic triunghiular, având o fată dorsală, altă laterală, iar a treia medială. Fața
dorsala face parte din dosul piciorului; celelalte fețe delimitează spațiile interosoase.

Baza numită și extremitate posterioară, se articulează cu oasele tursului și cu metatarsienii


învecinați.

Capul numit și extremitate anterioară, este turtit transversal și se articulează cu falanga proximală.

Caractere proprii

Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza osului se articulează cu cuneiformul medial și
cu metatarsianul II. Pe bază se găsește o tuberozitate care se poate explora prin palpare, pe ea se
însera mușchiul peronier lung.

Metatarsianul II este cel mai lung. Baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu
metatarsianul I și III.

Metatarsianul III. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv cu


metatarsianele II și V.

Metatarsianul IV. Bază se articulează cu cuboidul și cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele


III și V.
Metatarsianul V. Bază se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. Baza prezintă lateral o
tuberozitate ce se poate palpa sub piele.

Oasele degetelor

Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre cea laterală a
piciorului. Degetul I poartă numele încă de haluce, iar degetul V de deget mic.

Oasele care formează degetele se numesc falange. Se găsesc în total 14 falange: fiecare deget are
trei, în afară de haluce care are numai două. Falangele se prezintă după tipul celor de la mână cu
deosebirea că cele de la picior sunt mult mai reduse în dimensiune. În acest fel fiecare falangă
prezintă un corp, o bază sau extremitate posterioară și un cap sau extremitate anterioară. Falangele
halucelui sunt deosebit de puternice.

Falanga proximală este turtită transversal, prezintă și suprafață ovalară, concavă, pentru articularea
cu capul metatarsianului corespunzător.

Falanga mijlocie este scurtă, fiind formată aproape numai din bază și cap.

Falanga distală este de dimensiuni reduse. Capul este turtit. Pe fața plantară are o rugozitate numită
tuberozitatea falangei distale în raport cu pulpa degetului, în fața dorsală susține unghia.

Tipuri morfologice ale piciorului la oameni

Se disting trei tipuri morfologice:

tipul grecesc, numit așa deoarece se regăsește în sculpturiole grecești vechi: degetul al doilea este
cel mai lung pe urmă degetul mare, al treilea deget măsoară un pic mai puțin ca al doilea iar cel de-al
patrulea și al cincilea mai mici. La acest tip de picior greutatea se lasă pe partea din față a piciorului.
Aproape 15% dintre oameni au acest tip de picior.

tipul polinezian sau pătrat, ca cel care se regăsește în tablourile lui Paul Gauguin. În acest tip de
picior degetele au formă asemănătoare și o lungime aproximativ egală. Aproximativ 25% dintre
oameni prezintă acest tip de morfologie a piciorului.

tipul egiptean, prezent în statuile faraonilor: degetul mare reste cel mai impunător prin mărime și
lungime restul urmândul în ordine descrescătoare. Este tipul de picior cel mai expus bătăturilor și
artrozei metatarsofalangiene. Acest tip de picior este cel mai des întâlnit, fiind prezent la aproximativ
60% dintre oameni.