Curs 7 –Luxatiile

Definitie- etiopatologie
• Pierdere contact suprafete articulare
• Cauza traumatica –articulatie anterior indemna ( ex. Accident de masina)
• Cauza patologica –articulatie anterior afectata (tabes(sifilis tertiar), tbc ,polio).
• Cauza congenitala –suprafete articulare malformate, displazice , insuf. dezv.

Luxatiile acromio-claviculare
-frecvente la tineri
-mecanism indirect: cadere pe umar
-varietati :complete (pe RX facuta in stres (greutati in maini), marg. inf a claviculei trece peste
marg sup. a acromionului ,incomplete.
Aparatul ligamentar (da deplasarile):
-ligamente situate la niv. apofizei coracoide, coracoclaviculare si lig. coracoacromial
-acestea pot fi doar intinse (entorsa), sa fie rupte doar lig. acromioclaviculare (luxatie
incompleta) sau sa fie rupte ligamentele acromioclaviculare + coracoclaviculare sau o situatie in
care se rup lig. plus capsula si apare o deplasare atat de mare incat clavicula apasa pe m.
trapez
-CLINICA:Durere in punct fix, Impotenta functionala partiala, Deformare “in treapta de scara “, E
reductibila dar nu se mentine, Palpare:semnul “clapei de pian”, Rx. bilaterala cu greutate –test
Moosley- rx de fata
-TRATAMENT: Ortopedic:se reduce usor, se mentine greu; imobilizare in aparat cu presiune pe
art. acromioclaviculara fie cu bratul tinut in abductie, vindecare – 6 saptamani, chirurgical: brosa
introdusa percutanat( daca pacientul vine in primele5 -7 zile ): repararea lig afectate cu scopul
de mentine reducere si de a da timp lig sa se refaca; daca pacientul vine mult mai tarziu trebuie
refacuta fc. ligamentelor pe care nu le mai putem reconstitui cu : surub cu saiba, buton cortical
cu bula ajustabila sau alogrefa; pt luxatiile vechi se poate tenta fixarea vf. apofizei coracoide cu
m. coracobrahial pe marg claviculei in zona de insertie a lig coracoclavicular

Luxatiile scapulo-humerale
-In scopul de a crestere gradul de contentie a cavitatii glenoide, natura a dezvoltat un aparat
fibro-cartilaginos numit “labrum” + multe ligamente in interiorul capsulei.
-In functie de locul unde ajunge capul femural, luxatiile se denumensc ca luxatii anterioare,
posterioare sau inferioare (care se mai numesc si “luxatia erecta” pt ca pacientul vine cu bratul
ridicat in abductie maxima).
-Exista o varietate antero-interna (90%): extra-,sub-,intracoracoidiana .
-CLINICA: durere foarte intensa, impotenta functionala totala.; atitudinea umilă.
-semn clinic: “umar in epolet” - acromionul si articulatia sunt foarte proeminente.
-bratul e scurtat si in rotatie externa; bratul revine la pozitia initiala de abductie
cand il punem pe langa corp.
-Rx: capul humeral paraseste cavitatea glenoida; capul humeral poate suferi fracturi parcelare
-Metode de reducere: luxatiile sunt urgente absoulute; se face preferabil sub anestezie;
procedeul Hipocrat “al calcaiului” - cu calcaiul in axila pacientului incercam sa repunem capul
humeral in cavitatea glenoida.
Procedeul Cocker - se face tractiune in axul bratului si adductie (alipim brat de
torace), ulterior rotatie externa maxima si urmata de rotatie interna maxima, pana
cand palma membrului ajunge pe umarul contralateral.
Reducerea luxatiei se aude si se simte (pacientul spune ca nu mai are durere).
Alta metoda: metoda scaunului - presiune blanda in axul bratului. Bratul sta in
unghi de 90°. Poate dura 2-5 minute.
-ne asiguram ca luxatia intr-adevar s-a redus. Apoi îi dam timp sa se repare prin imobilizare in
bandaj Dessault timp de 3 sapt pt tineri si 2 sapt pt varstnici (fac redoare de urmar). Tinerii au
mai mare risc de a recidiva, riscul de recidivare e accentuat de faptul ca pot exista si fracturi ale
glenei.
-COMPLICATII: Smulgere tuberozitati; smulgere rotatori; fracturi cap, col humeral, interceptare
nervi din px cervical - nervul circumflex, afectare artera axilara - intalnita mai frecvent dupa
manevrele bruște de reducere a luxatiei.

!!! FRACTURI + LUXATII

-Nu se poate face reducere ortopedica. Doar chirurgical prin reducere deschisa si fixare prin
placa cu suruburi sau suruburi.
-Luxatiile recidivante - Labrumul nu s-a vindecat. Apar in plus si largirea capsului, impresiuni ale
capului (nu mai are forma sferica), rupturi de structuri vecine.
-Astfel apare instabilitate cronica.
- Se verifica prin aceleasi teste ca la instabilitatea cronica la genunchi:
-Sulcus test - apasam pe antebrat flectat la 90° si apare un șanț la nivelul umarului.
-Sertar - hiperlaxitate
-Semnul abductiei pasive - in mod normal, daca la pacientul cu 90° abductie noi ne
opunem activ, oricat am incerca sa faca abductie peste 90°, nu reusim.
-Cel mai sensibil/patognomonic test pentru instabilitate cronica de umar - de
aprehensiune. Pacientul stie care e manevra care produce luxatia, pt ca a avut multiple
episoade. Pacientul se va retrage sau va acuza durere cand incercam manevra respectiva.
TRATAMENT
-La recidivanta, tratamentul e chirugical, prin deschidere sau artroscopie.
-Se face reinsertia labrumului. Se pun suruburi sau fire cu care se sutureaza labrumul.
-Daca glena e cea deficienta, i se adauga un bloc osos pt a i se creste suprafata si a-i
imbunatati contentia.
-Capsulomioplastia - daca luxatiile au fost repetate si a crescut foarte mult volumul - se face
sutura . Se sutureaza capsula si se pune parte peste parte sau se excizeaza o bucata.
-Tratamentul artroscopic are rata de recidiva mai mare decat tratamentul clasic.
-Riscuri multe => cea mai importanta e preventia (reducere si imobilizare).

Luxatiile de cot
-cotul este o artic. in care se desfasoara practic extensie si flexie
-este o luxatie frecventa, pe locul 2 dupa scapulo-humerala; mecanism indirect-cadere pe
palma
-se descriu varietati anterioare si posterioare in f de pozitia pe care o are complexul antebratului
-50% din aritc. pot fi ignorate (cea de cot si cea de genunchi); pot aparea spontan, nu da
simptome dar peste ani se agraveaza
-se observa o deformare a artic.,in extensie aliamenul epicodilior humeral cu vf. olecraniul nu
mai sunt pe aceasi linie, in flexie nu mai form. un triunghi isoscel .
-tratament prin reducere, se face usor prin misc. de roatie interna, externa, supinatie pronatie,
prin imobilizare-de foarte scurta durata 2 sapt, apoi se incepe mobilizarea cotului
-exista riscul de afectare a arterei radiale, nervilor cubital si median
-complicatii tardive pot fi ostem brahial (de la masaj), artroza poasttraumatic sau
instabilitate reziduala de cot
-se pot asocia cu fracturi

Luxatiile traumatice de sold

-capul femural este la distanta
-presupun un agent vulnerant de mare intensitate, mecanism indirect
-varietati anatomopatologice:
posterior sup. -iliac, inf. ischiatic, anterior sup. pubian sau anterior inf. obturariv
-cele mai frecvente sunt luxatiile posterioare:mecanism de bord, piciorul i se loveste de bord
-complicatiile: fractura acetabulului sau de cap femural; des poate fi in luxatiile post si paralizia
de n. isciatic
-pozitie caracteristica, durere, impotenta functionala totala, radiografie
-luxatia trerbuie redusa, e urgenta, daca au trercut 24h e risc de 100% sa se faca NACF(cap
femural); reducerea luxatiei se face cu anestezie/rahi-anestezie
-exista o sumedenie de metode prin care se reduce luxatia capului femural; se face tractiune in
ax, rotatie interna+externa; daca nu se reuseste, se foloseste masa ortopedica
-dupa reducere se poate face imobilizarea cu aparat gipsat/sa punem artic. in repaus cu o
extensie continua transccheletica-tractiune in ax (3-6 sapt) sau interventie chirurgicala
-complicatii: NACF= zone de desificare osteloliza, distrugerea conturului capului cu macinarea
lui treptata

Luxatii de genunchi
-sunt relativ frecvente, pot fi nediagnosticate, descoperite cu instabilitate cronica
-in f de deplasarea tibei cu epifiza femurala: cu deplasare in partea mediala sau externa
-risc pt. artera poplitee; 30-50% din aceste luxatii pot avea asociat afectare vasc. sau nervoasa
(n. sciatic popliteu extern)
-exista o varietate mixta, in cazuri greu reductibile trebuie deschisa artic. si repozitionat lamboul
format din capsula mediala, meniscul intern si o parte din lig. incrucisat sufera un fenomen de
incarcere in interiorul artic. si sa reducem luxatia
-reducerea in urgenta daca nu e posibila, trebuie deschisa. preferabil aceasta reducere se face
prin anestezie.
-instabilitate reziduala pt ca se pot rupe tot felul de ligamente, tendoane, toate elemntele de
stabilizare ale artic. pot fi lezate; risc de artroza de instabilitate
-se repara prima oara lig. incruciat post ; cele 2 lig incrucisate (pivotul central) se pot face cu
artroscopie, celelalte nu pot fi reparate asa, doar clasic; n. sciatic popliteu extern trebuie
verificat, daca nu e posibial flexia dorsala a piciorului atunci trebuie eliberat nervul din
compresiune

Luxatiile piciorului
a. tibio-astragaliene, destul de rare
b. subastragaliene
c. de la regiunea medio-tarsiana, mai frecvente in sitatuii patologice ex. piciorul diabetic
-cele (de glezna) t.-a. au traumatism violent, e de obicei deschisa, se asociaza cu complicatii
vasculare, nervoase si frecvent e afectat si tendonul ahilean; se reduc in urgenta pt toate artic.
post-picior - menevra de descaltare; apoi imobilizam artic 4-6 sapt iar glezna e o artic care se
poate videca cu instabilitate reziduala sau artroza
-cele subastragaliana, au 2 variante externa si interna; sunt varietati mai frecvente decat t.a.,
cea mai frecventa e cea interna, zona medie a piciorului e luxata intern;
preferabil anestezie, verificam radiologic; imobilizare-aparat gipsat, brose percutanate 4-6 sapt
-cele medio-tarsiene se produc spontan la diabetici; in cazurile traumatice se fac indirect prin
cadere si un fenomen de rasucire la aterizare; durere in medio-picior si echimoza plantara; este
o luxatie care poate fi neglijata si atunci impotenta funcionala secundara acestui subdiagnostic
este severa ; reducerea-fixare prin complex de suruburi si brose sau placute si brose pe fiecare
raza a zonei mediotarsiene; la diabetici osteosinteza e mai laborioasa exista zone din artodeza
care se intind din ante-picor pana in post-picior, in cel putin 3 dintre razele piciorului si sa nu
faca ulceratiile diabetice

O varietate particulara Enuclearea talusului; astragalul/talusul paraseste tibio-peroniera in

totalitate este o luxatie deschisa
-rata de NA de astragal depasete 50%-100%, la fel si rata de infectie , modificari de tip
generativ la niv. cartilajului
-tratament: se renunta la astragal, solutia este tripla artodeza: tibio-talo-calcaneana; sau se
poate pune alogrefa pe tija; interventia se face dupa ce trece riscul de infectie 6-8 sapt.

Luxatiile meta-tarsofalangiene
-stabilizare cu brose introduse percutan
-luxatii cu prognostic bun

Plagile articulara=solutie de continuitate creata la niv. artic dupa un traumatism

-pot avea marigini netede, afractuase
-lichidul sinovial se evacueaza in ext. si cartilajul artic. poate sa ajunga in contact cu exteriorul
-tr. incepe cu toaleta mecanica si chimica, aric. trebuie pusa in repaus si antibioterapie
-in f. de cum arata orificiul de intrare se desciu 4 grade:
de gr.1 simple fara afectarea t. moi
de gr. 2 in care penetrarea e simpla sau multipla (mai multe orificii) afectarea t. moi e mica
de gr. 3 la afectarea partilor moi se asociaza fracturi periartiuculare, creste riscul de infectie
de gr.4 la care se asocieaza si o luxatie deschisa
Tote sunt boli cronice, toate au patologie autoimuna cu manif. locale periferice dar si
viscerale

1. Poliartitra reumatoida
-manif. viscerale avem pulmonara, cardio-vasc, hemologie si neurologice
-elementul definitoriu este sinovita=infl sinovialei care duce la hipertrofie viloasa, edem,
vasodilatatie, hiperplazie cu sinoviocite, depozite de fibrina, apar leziuni cartilagionase, osul
subcondral e afectat; hipertrofia sinoviala de la genunchi e factorul care stimuleaza accentuarea
si dezv. bolii reumatodie, de la 2 mm ajunge sa aiba 2 cm. (10-100 ori)
-pacientii au simptome prodromale: oboseala, febra, inapetenta, scade in greutate
-exista perioada de debut:1. acut cu febra si dureri tumefactie articulara 2. poliartragii 3.
monoarticular 4. asemanator reumatism palindromic
-sepcific e afectarea artic. mici ex.interfalangiene proximale, metacarpo-falangiene, coatelor,
umerilor, gleznleor, genuchii sunt afectati precoce; artic. e calda durereroasa tumefiata,
evolueaza centripet , are evolutie bilaterala si ajunge sa dea deformari caracteristice, anchiloze
ex. defo. in butoniera, defo. interfalagiana distala=in gat de lebada, deviatia ulnara a
artic.metacarpo-felagiene=>degete spiralate, despartie
-semne clinice:
1. generale: sunt palizi, anemici, inapententi
2. periarticulare- Sindrom de tunel carpian-tenosinovita- e bilaterala, nu e rezolutiva; Chistul
poloiteu Baker, pot sa aiba dimensiuni impresionabile 10-15-20 cm-pot face compresiune
vasculara sau nervoasa
3. hematologice: sunt anemici, alterari ale trobocitelor si leucocitelor; au mare susceptibilitate la
infectii
4.viscerale: fenomene de splenomegalie, pericardita, pleurezie, sclerita
-testele de inflamatie: vsh, prot-c, fibrinogen; factor reumatoid +/- exista si boli reumatoide
seronegativa sau doar in lichidul articular; tot in lichid artic. putem sa vedem prezenta unor
celule mai multe; in lichid sinovial >2000/mm
-dpcv radiologic pacientii au osteoporoza regionala - tratament-miscare ; pensarea spatiului
articular; eroziuni marginale si geodele; deformari-subluxatii-ankiloze ; alte elemente caract:
afectare bilaterala, afectarea mainii -redoare matinala=dureri intense la artic. mici de la mana,
eroziune incepe usor dar se tot extinde, la fel si la picioare
-diagnostic: pe critetiile asociatiei americane de reumatologie (minim 4 din 7 criterii):
1. redoarea matinala
2. artitrata la mai mult de 3 artic
3. artrita afectand mana
4. artrita simetrica
5. noduli reumatoizi
6. factor reumatoid
7. semne radiologice
-sunt boli cronice cu pusee si remisiuni ( in care se simt bine)
-sunt extrem de susceptibili la infectii si risc de subluxatia atlanto-axoidiana
-durerea de tip reumatoid, durerea nu e de tip mecanic, nu e infl. de miscare, poate doar de
vreme; nu se amelioreaza la repaus
-tratament igieno-dietetic antiinflamatoare steriodiene (din pacate-accentueaza osteoporoza) si
nesteriodiene; tratament de fond contine grupe antimalarice de sinteza, saruri de aur,
sulfalalzina, ionosupresive), tr. biologice si tr. adjuvant vitamine antiosteoporotice
-rolul ortopezilor e de a opri sinovita-sinovectomie la genunchi care se face artroscopie; ortreze;
artoplastie, corectia deformarilor; corectia antepicior deformat-e o complicatie grea, risc de
cicatrizare intarziata

2. Spondilita ankilozanta
-boala adultuilui tanar, cu Ag HLA-b-27 in 90% cazuri
-infl. zonelor de insertie a tendoanelor (entezita) ex.insertia tendonului ahilian
-afectarea coloanei vertrebale, durere lombara iradiatra pe tr n. sciatic, 30% artic. periferice;
caracteristica este afectarea artic. mari
-afectarea insertilor tendoanelor, afectari oculare (iridociclita acuta);
-apare si diminuarea mobilitatii la niv. coloanei vertebrale, din cauza sindesmofitelor, 3 coloane
de osteofite
-semne: test Schober-se apleaca in ortostatism, distanta degete-sol in mod normal e 0, la
bolnavi se noteaza si se urmareste; masuram distanta intre cele 10 apofize spinoase, distanta
trebuie sa creasca cu 10 cm, daca nu creste nu e bine.
Evolutia
-prima artic. afectata este cea sacro-iliaca=sacro-ileita
-stadiul lombar
-stadiul dorsal, scade expansiunea toracica
-stadiul cervical
-stadiul extravertebral cu pozitii vicioase ex. coxa flecta si genum flexum
-Laborator: teste de inflamatie acuta, Ag hla-b-27 care nu e criteriu de diagnostic
-aspectul radiologic de la niv artic. sacro-iliace
1. stadiu 0 e normala
2. stadiu 1 flou, ce dtraduce o inflamatie
3. stadiu 2 avem rezorbtii subcondrale si o pseudolargire a spatiului artic, aspect dantelat
4. densificare/scleroza articulara “timbru postal”
5. complet anchilozata
-aspect aproape patrat al corpilor vertebrali, intrer corpii vertebrali avem osteofite atat medio-
vertebral cat si pe linia proceselor spinoase
-aspectul e de pensare cu eventuale leziuni; in spodilita evolutia e spre anchiloza; poate fi
nevoie de scintigrafie osoasa sau RMN
-Exista mai multe tipuri de evolutie: latenta, grava; topografie fenomene descendente proxi-
central sau bipolar- in ambele sensuri
-durerea lombara si redoarea vertebrala >3 luni; scaderea mobilitatii coloanei lombare, si a
expansiunii toracice-spirometrie; documentam sacro-ileita
-are complicatii uveita recidivanta, litiaza renala, afect. pulmonara
-tr. e igieno-dietetic, kinetoterapie pt coloana, chirurgical: osteotomii vertebrale de corectie,
artroplasii de sold, dezartodezari=sa desfiintam o artrodeza

Lupusul eritematos sistemic

-afecteaza vasele si tesutul conjunctiv
-caract e vascularita
-mai frecventa la femei la fel si poliartrita
-dpdc. anatomopatologic: prezenta in lichidul sinovial a corpilor hematoxilinici si necroza
fibrinoida si fibrinoidul
-sunt afectata: vase, rinichi, tegument, seroase, sistemul nervos central
-semne generale: febra, astenie, scadere ponderala; artrita simetrica; necroza aseptica osoasa;
eritem in “fluture”, fotosensibilitate cu eritem la nivelul zonei decolteului, leziuni vasculitice,
poliserozita
-au manif. cardiovasulare: endocardita, coronare; manif pulm pneumopatia lupica, manif.
neuropsihice organic brain syndrom
-laborator: au anemie, leucopenie, trombocitopenie; VSH e crescut, prez anticopri antinucleari,
anti-fosfolipidici, anti-E,T,L; complexe imune circulante
-diagnostic se pune pe minim 4:
1. RASH-UL MALAR
2. LUPUS DISCOID = eroziuni cronice prezente la nivelul suprafetelor expuse la razele
ultraviolete
3. FOTOSENSIBILITATE
4. ULCERATII ORALE
5. ARTRITA
6. SEROZITA
7. AFECTARE RENALA
8. AFECTARE NEUROLOGICA : convulsii ,psihoza.
9. AFECTARE HEMATOLOGICA : anemie,leucopenie,trombocitopenie.
10. ANOMALII IMUNOLOGICE : celule LE,ac anti AND,ac anti Sm.
11. ANTICORPI ANTINUCLEARI

-tratament: igienodietetic, medicamentos (putin mai specific):AINS,antimalarice de sinteza ,

corticoizi, imunosupresoare; plasmafereza; chirurgical :artroplastii,interventii de revascularizare.