Sunteți pe pagina 1din 8

Luxatiile

Definitie: - prin luxatie intelegem pierderea permanenta a raporturilor dintre


extremitatile osoase care participa la formarea unei articulatii
- complete
- incomplete
- insotita frecvent de leziuni asociate
In articulatiile
tip sindesmoza ( glezna ) = diastazis
tip diartroza ( simfiza pubiana ) = disjunctie
tip sinartroza ( suturile oaselor craniene ) = diastazis

Clasificare:
1. posttraumatice
2. posttraumatice neglijate
- nveterate : cand reducerea a fost amanata
- ireductibile : cand reducerea nu mai poate fi facuta decat chirurgical
- incoercibile : cand s-a pierdut dreptul de domiciliu
- recidivante ( habituale ) cand se repeta dupa traumatisme minime sau se reduc la fel de
usor cum s-au produs
3. ce apar in contextul unor afectiuni :

- congenitale : apar in urma malformatiilor suprafetelor articulare ( luxatia congenitala de


sold )
inflamatorii, infectioase,tbc, poliomielita
Mecanismul de producere: - direct
o indirect

= se produce o bresa capsulara prin care extremitatea articulara paraseste articulatia, apoi
intervine contractura musculara
Anatomie patologica:
-

capsula se rupe longitudinal , paralel cu directia osului lezat


sinoviala se rupe in acelasi loc cu capsula - hemartroza
ligamentele sunt smulse, rupte , dilacerate
ligamente puternice rezistente ( lg Bertin la sold ) pot impune o atitudine vicioasa
caracteristica membrului luxat
epifizele prezinta leziuni discrete : smulgeri osoase ,fracturi parcelare, fisuri
osteocartilaginoase
alte leziuni: smulgeri , dezinsertii si luxatii ale tendoanelor periarticulare, compresiuni
vasculare, nervoase, luxatii deschise, devitalizari tegumentare

Simptomatologie:

durere = violenta, socogena


impotenta functionala = poate fi totala

Semne clinice:
-

atitudinea vicioasa a membrului luxat


deformarea regiunii = pierderea reliefului normal si a pozitiei relative a reperelor osoase

! examenul clinic al unei luxatii trebuie sa se sfarseasca cu cercetarea prezentei


complicatiilor vasculo-nervoase si daca exista trebuie aduse la cunostiinta pacientului
Examenul radiologic:
-

stabileste diagnosticul
stabileste prezenta fracturilor asociate
intotdeauna se efectueaza inainte de reducerea luxatiei

Tratament :
1. reducerea de urgenta a luxatiei
o
o
o
o

sub anestezie
epifiza luxata trebuie sa parcurga drumul invers al luxatiei
posibilele leziuni vasculo-nervoase asociate trebuiesc cautate inainte de efectuarea
reducerii
in caz de imposibilitate de reducere se intervine chirurgical = reducere sangeranda

2. imobilizare ( mentinerea reducerii )


3. recuperare functionala : incepe precoce- contractii izometrice
! Reducerea tardiva - modalitati de abordare
LUXATIA ACROMIO-CLAVICULARA VI tipuri dupa Rockwood si Green
Se clasifica in functie de gradul leziunii ligamentelor acromioclavicular si coracoclavicular
! Tipurile IV si VI sunt foarte rare (<1%) si necesita reducere deschisa
LUXATIA STERNO-CLAVICULARA
presternala = ant
retrosternala = post
suprasternala = superioara

LUXATIILE SCAPULO-HUMERALE
2

VARIETATI CLINICE :
Luxatiile antero-interne = cele mai frecvente (95%)
1.
2.
3.
4.
5.

subcoracoidiana
extracoracoidiana = foarte rara
intracoracoidiana
subclaviculara = rara
intratoracica = exceptional de rara- capul humeral intra in torace prin fracturarea
coastelor C 3 sau C 4

Luxatiile posterioare bratul in rotatie interna


Luxatiile antero inferioare ( luxatia erecta )- humerusul in abductie in catarg
Luxatiile superioare - in fracturile de acromion sau coracoida
SIMPTOMATOLOGIE :
-

durere + impotenta functionala


luxatia antero-interna antebratul flectat sustinut cu mana controlaterala
1. impotenta functionala aproape totala
2. inspectie umar cu aspect de epolet, relieful deltoidului fiind coborat brusc prin lipsa
capului in cavitatea glenoida si reliefarea sub m.pectoral in fosa subclaviculara
3. bratul scurtat aparent, rotat extern cu cotul in abductie
4. semnul Berger =semnul abductiei elastice la incercarea de a apropia bratul de corp
acesta revine in abd
5. palpare lipsa capului humeral in cav glenoida
6. luxatia posterioara durerile sunt accentuate, semnele clinice sunt sterse, forma
umarului pare nemodificata-luxatia reusind sa ramana neobservata
7. semnele principale : ireductibilitatea rotatiei interne palparea capului sub unghiul
acromionului
Rx f+p
Ex neurologic

COMPLICATII :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

osoase fracturi-luxatii
Vasculare
Nervoase
ruptura tendonului lung al bicepsului
luxatia recidivanta
instabilitatea anterioara a umarului
TRATAMENT = reducerea ortopedica ce trebuie practicata de urgenta +/- anestezie

! Toate metodele de reducere sunt urmate de imobilizare


3

! Se urmareste paralizia n.axilar cu pierderea functiilor deltoidului fizioterapie etc


- daca dupa 6 sapt nu sunt semne de revenire se practica teste de conductibilitate
Variante de reducere a luxatiilor anterioare
1.Metoda Kocher cea mai populara metoda - la varstnici diazepam iv, pentru restul grupelor
de varsta (adulti) se foloseste pethidina im/ anestezie generala
= in decubit dorsal - tractiune + rotatie externa - clonc- se flexeaza urmarul prin ridicarea
cotului peste piept- se roteste intern mb sup cu palma pe umarul opus
2.Metoda Hipocrate = decubit dorsal - tractiune in ax cu calciul in axila si bratul in extensie si
add
3.Metoda Stimson =200 mg pethidina i.m. + pacient in pronatie (decubit ventral) 4 kg de
incheietura pumnului de obicei in 6 min reducerea este obtinuta spontan
= daca nu se obtine reducerea, se fixeaza unghiul sup-medial al scapulei si se impinge medial
unghiul inferior al scapulei
4.Metoda Milch +/- variatii =se neutralizeaza puterea muschilor umarului prin abd in articulatie
- policele palpeaza capul humeral se practica abd + rotatie externa in brat - la abd max se
preseaza cu policele si capul humeral intra in glena
5. Metoda von Arlt =axila pe spatarul unui scaun inalt - tractiune continua in jos a antebratului
( flectat la 90 grd ) - 5-10 min apoi rotatie ext de 10-12 grd
6. Metoda Morthes =decubit dorsal - tractiune a mb in abd de 90 grd + contraextensie cu o
chinga - ajutorul impinge capul humeral - dupa mobilizarea capului humeral se creste abd apoi
rotatie int + anteductie
7. Metoda Djanelidze
Luxatia posterioara =decubit dorsal - 90 grd abd a bratului - cotul flectat la 90 grd - se
practica : tractiune + rotatie externa
- reducere stabila imobilizare in bandaj Desault / esarfa
instabila imobilizarea in aparat gipsat : 40 grd abd umar + 60 grd rotat extern +
extensie maxima
Luxatia erecta = decubit dorsal tractiune in abductie apoi add
Luxatiile cotului
4

1.
2.
3.
4.
5.

-posterioare cele mai frecvente posteroexterne / posterointerne


-anterioare
-laterale
-mediale
-divergente

Luxatiile cotului
Tratament:
1. reducere sub anestezie, urmata de imobilizare in atela gipsata posterioara, cu cotul in
flexiune la 90grd, timp de 2 saptamani
2. daca nu se reuseste reducerea ortopedica se practica reducerea sangeranda
Luxatiile soldului
DEFINITIE : luxatiile traumatice ale soldului sunt definite de pierderea completa a relatiilor
normale dintre capul femural si cotil, raporturi stranse atat din punct de vedere anatomic cat si
biomecanic
Articulatie
1. de tip sferoidal = enartroza
2. cu conducere ligamentara
3. 3 grade de miscare
flexie / extensie
- abductie / adductie
- rotatie interna / externa
Stabilitatea articulatiei soldului
-

factori ososi = configuratia extremitatilor osoase


factori capsulo-ligamentari
factori musculari

Capul femural = 2/3 dintr-o sfera imperfecta, avand mai multe diametre
Capul femural si acetabulul sunt unite de o capsula intarita de ligamente foarte rezistente la
tractiune :
-

lg ilio-femural ( Bertin - Bigelow ) = Y (cel mai puternic din organism rezista la 3-5 / 6 kN)
lg pubo-femural
lg ischio-femural
lg inelar ( zona orbiclaris )
lg rotund = intraarticular

ETIOLOGIA LUXATIEI TRAUMATICE - totdeauna consecutiva unui traumatism violent


MECANISM DE PRODUCERE- CLASIFICARE
5

numai dupa ruptura lg rotund

functie de pozitia pe care o ocupa capul femural luxat :


1. luxatii posterioare = cele mai frecvente
- inalte = iliace
- jose = ischiatice
2. luxatii anterioare
- inalte = ilio-pubiana
- joase = obturatorie

- leziuni asociate = frecvente


-

osoase = fracturi ale sprancenei posterioare, femur( cap, col, masiv trohanterian
sau diafiza )
leziuni parti moi ( mm.crural,gemeni,tendonul obturatorului int )
leziuni sciatic

SIMPTOMATOLOGIE
-

subiectiv = dureri vii, impotenta functionala


obiectiv = atitudine vicioasa functie de forma anatomo-patologica

luxatia posterioara inalta ( iliaca )


- mb inf extensie aproape completa + adductie + rotatie interna
- capul femural se palpeaza in fosa iliaca externa deasupra liniei Nelaton-Roser
- scurtarea poate atinge 6-7 cm
- miscarile de abductie si rotatie externa imposibile
luxatia posterioara joasa ( ischiatica )
- mb. inf flexie 90 grd + rotatie interna + adductie
- capul femural se palpeaza deasupra si inapoia ischionului
- scurtarea poate atinge 3-5 cm ( se flecteza coapsa sanatoasa pe bazin )
- miscarile de abductie si rotatie externa imposibile
luxatia anterioara inalta ( pubiana )
- mb. inf rectitudine + rotatie externa + abductie accentuata
- capul femural se palpeaza sub arcada femurala
- scurtarea neinsemnata 1-2 cm
- miscarile de adductie si rotatie interna imposibile
luxatia anterioara joasa ( obturatorie )
- mb. inf flexie accentuata a coapsei + abductie + rotatie externa
- genuchiul se proiecteaza in afara iar pe fata interna se evidentiaza clar coarda adductorilor
6

- mb inf alungit cu dureri si parestezii in partea sup si interna a coapsei prin compresiunea
n.obturator
COMPLICATII :
- imediate compresiuni/elongatii nervoase, compresiuni vasculare, fracturi

asociate

- tardive necroza aseptica de cap femural (cea mai frecventa), coxartoza, sold instabil
TRATAMENT :
-

de urgenta, frecventa complicatiilor tardive creste proportional cu intarzierea reducerii


luxatiei
pentru reducerea oricarei varietati de luxatie a soldului trebuie sa se imprime capului
femural un drum invers celui parcurs in cursul traumatismului
reducerea se practica sub anestezie generala sau rahidiana
dupa reducerea luxatiei si controlul Rx se recomanda tractiune continua sau imobilizare in
aparat gipsat 3-4 saptamani

!Luxatiile asociate cu fracturi de cotil


Metode de reduceri al luxatiilor
-

anterioare
posterioare

Metode de reducere a luxatiilor posterioare de sold


1.
2.
3.
4.
5.

decubit dorsal
bazin imobilizat fixat apasand pe spinele anterosuperioare
se flecteaza gamba pe coapsa la 90grd
Se flecteaza coapsa pe bazin la 90 grd,
Corectandu-se adductia si rotatia interna - cand se simte capul femural sub acetabul se
flexeaza si se ridica genuchiul, se aude un zgomot de resort caracteristic

Metoda Bigelow
1.
2.
3.
4.
5.

In decubit dorsal se practica flexie maxima a soldului


abductie
rotatie externa
extensie graduala
rotatie in pozitie normala

Metoda Stimson
1. pacient asezat in pronatie, cu partea terminala a mesei de reducere scoasa
2. membul neafectat sustinut de asistent
3. pelvisul fiind la marginea mesei

4. gamba este flectata pe coapsa si membrul inf este tinut de glezna in pozitie neutra
5. reducerea se obtine apasand pe capul femural,
6. Daca nu exista fractura de femur asociata , reducerea se obtine prin aplicarea unei presiuni
pe partea superioara si posterioara a gambei, imediat sub genunchi
Procedeul Bohler
Procedeul Enhalt
Metode de reducere a luxatiilor anterioare de sold
- pacientul in decubit dorsal cu bazinul fixat de asistent
1. Se flexeaza soldul
2. Se corecteaza abductia si rotatia externa convertindu-se in luxatie posterioara, apoi se
ridica capul femural in acetabul
Metoda Bigelow
- se practica in cazurile dificile
- circumductia bazinului trece prin urmatoarele faze
1.
2.
3.
4.
5.

sold flexie maxima


adductia soldului
rotatie interna
extensie
aducere in pozitia neutra

Luxatiile genunchiului
1. anterioare
2. posterioare
3. laterale
- mixte
! Asociate frecvent cu complicatii vasculare/nervoase