Luxatiile

- spre deosebire de entorse, se insotesc de pierderea contactului articular normal.

- apar preponderent la membrul superior (articulatiile mb superior sunt mai mobile, dar mai
instabile)

I. Luxatia acromioclaviculara – intre extremitatea laterala a claviculei si acromion

- capsula articulara este intarita de ligamentele acromioclaviculare si de cele doua
ligamente coracoclaviculare (trapezoid, conoid)
Mecanism de producere : accidente sportive, cadere pe umar (miscare de forfecare),
cadere pe corp
Clasificare: Rockwood (6 grade/tipuri)

 Tipul 1 – entorsa – elongatie a capsulei articulare si a ligamentelor

acromioclaviculare
 Tipul 2 – rupere a capsulei, rupere a ligmentelor acromioclaviculare,
ligamentele coracoclaviculare sunt intacte; exista subluxatie.
 Tipul 3 – rupere a capsulei si ligamentelor acromioclaviculare, la care se
adauga si ruperea ligamentelor coracoclaviculare. Clavicula este
ascensionata, in contact cu acromionul la marginea inferioara
 Tipul 4 – clavicula se suprapune peste acromion, in spatele lui
 Tipul 5 – clavicula pierde contactul complet cu acromionul, se gaseste
sub trapez
 Tipul 6 – clavicula sub procesul coracoid (ft rara)
Clinic:
- proeminenta extremitatii laterale a claviculei
- durere in articulatia acromioclaviculara, impotenta in abductie
- luxatia se poate reduce prin apasare, dar in momentul indepartarii mainii aceasta se
reproduce – semnul clapei de pian
- pacientul impinge cotul in sus, in pozitie antalgica.
- radiografia se face cu o greutate legata de membrul lezat.
Radiologic – vezi slide ppt
Reducerea unei luxatii reprezinta o urgenta (majora). Daca nu reducem luxatia, partile moi nu
vor mai permite reducerea acesteia.
Tratament – Luxatiile de tipul 1 si 2 ortopedic, conservator
- Luxatiile > = tipul 3 – bucla de sarma ce ancoreaza clavicula de procesul
coracoid/ suruburi/ Brose Kirschner/ Acroplate. Se insoteste de sutura ligamentelor
coracoclaviculare. 3 saptamani, dupa care retragem mijlocul de fixare.
Complicatii: Luxatie neredusa – tratament chirurgical

 Dewar- Barrington – presupune sectionarea varfului coarcoidei,

unde se insera capul scurt al bicepsului si coracobrahialul si
transplantarea acestuia pe clavicula.
 Weaver- Dunn – reconstructia ligamentelor coracoclaviculare
folosint ligamentul coracoacromial
II. Luxatia scapulohumerala
- cea mai instabila articulatie a corpului, cu o mare nepotrivire osoasa – o cavitate glenoida mica
si foarte ingusta cu un cap humeral mare, capsula este subtire.
-este o articulatie cu conducere musculara – muschii limiteaza miscarile in aceasta articulatie.
Este deosebit de mobila.
- pe suprafata cavitatii glenoide se gaseste labrumul glenoidal – un cartilaj ce mareste
suprafata articulara.
- capul humeral se poate luxa in orice directie fata de cavitatea glenoidala

 rar – luxatii superioare si inferioare (luxatia erecta in crize comitiale)

 des – luxatii anteroposterioare
o anterioara – cea mai frecventa (96%)
o posterioara – 4%

- in functie de pozitia pe care o ia capul humeral in raport cu procesul coracoid:

 extracoracoidiene – lateral de procesul coracoid

 infracoracoidiene - sub procesul coracoid
 intracoracoidiene – medial de procesul coracoid
 subclaviculare – cel mai medial – sub clavicula
Mecanism – caderea de la acelasi nivel cu bratul in abductie, extensie si retroductie.
Clinic:
- durere + impotenta functionala
 - atitudine umila – rotatie externa si abductie elastica ( dupa ce facem adductia pasiva a
bratului, el revine in pozitie de abductie)
- examinand din fata – asimetrie a umerilor – umar in epolet
La palpare se poate evidentia suprafata cartilaginoasa a cavitatii glenoide, iar capul humeral
este palpabil.
Anatomie patologica: capsula articulara desirata/ leziuni ale labrumului.
Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului radiologic. De asemenea, acesta
reprezinta singurul document medico-legal care atesta luxatia pacientului.
Complicatii:
- la nivelul partilor moi din jur

 la nivelul n. axilar – trece prin spatele colului chirurgical, prin spatiul

humerobirondotricipital => pareza (leziune functionala)
 vasculare – vasele axilare
=> examinarea pulsului periferic si examen neurologic inainte si dupa reducerea
luxatiei
- fractura de trohiter (tubercul mare) – de obicei se reduce spontan dupa reducerea
luxatiei
- fractura marginii anterioare a glenoidei => fragment marginal anterior intracapsular
- fractura de tubercul mic (trohin)
- fractura de col chirurgical de humerus (= fractura luxatie)
Tratament:
- reducerea luxatiei

 metoda lui Hipocrate – parghie de gradul I

 metoda Kocher – in 4 etape ( se apuca cu o mana articulatia
radiocarpiana si cu cealalta mana cotul pacientului; se executa in
urmatoarea ordine : tractiune interna – rotatie externa – adductie –
rotatie interna si asezarea mainii pe umarul contralateral); este
periculoasa pentru persoanele in varsta – se pot produce fracturi de
diafiza humerala.
 metoda scaunului – spatarul scaunului se fixeaza in axila pacientului; se
apuca cu o mana antrbratul si cu cealalta mana cotul; rotatie externa,
capul humeral sare si intra in cavitatea glenoida
 - pentru a reduce luxatia este necesara anestezia/ analgezia (exceptie la pacientii
varstnici, care pot avea contraindicatii la anestezice/analgezice si au de obicei musculatura
hipotrofica – permite reducerea fara anestezie).
- dupa reducere – imobilizare 3 saptamani in bandaj Dessault.
Leziunile capsulei articulare nu se vindeca intotdeauna. Cu cat varsta la care se produce luxatia
este mai mica, cu atat reproducerea luxatiei este mai probabila. Daca luxatia se reproduce –
avem de a face cu o luxatie recidivanta, ce va duce in timp la artroza articulatiei. Pentru a
observa mai bine leziunile de parti moi ale umarului – RMN.
- punga lui Broca/ leziune Bancart (? punga lui Broca cred ca e spatiul care se face in tesutul
conjnctiv din jurul articulatiei atunci cand luxatia nu este redusa). Leziunile Bankart sunt
leziunile labrumului glenoidal, in partea anterioara (anteroinferioara), asociate cu luxatia
scapulohumerala.
Tratament chirurgical:
- Bristaw – Latarjet – se “spliteaza” (desparte, pe romaneste) tendonul muschiului
subscapular, iar in aceasta fanta se introduce varful procesului coracoid ( in prealabil
detasat, impreuna cu capul scurt al bicepsului si m. coracobrahial) pentru a mentine
capul humeral in articulatie. Dupa operatie – imobilizare 3 saptamani in orteza, apoi
recuperare.
- Bankart – pentru leziunile Bankart. Presupune reatasarea labrumului (bureletului)
glenoidal la marginea anterioara a cavitatii glenoidale. Odata cu aceasta, in cazul
interventiilor deschise, se realizeaza si o plastie a muschiului subscapular – se sutureaza
perete peste perete, ceea ce duce la o tensionare suplimentara a muschiului (operatia
Putti – Platt).
III. Luxatiile de cot
Cotul este o articulatie foarte stabila. Majoritatea luxatiilor de cot reprezinta luxatii posterioare
(datorita m. triceps care se contracta). Luxatiile posterioare pot fi posteromediale sau
posterolaterale.
Examen clinic:
-cot globulos, marit de volum, deformat
- nu poate face extensia completa
- brat aparent scurtat, olecranul poate proemina lateral
Diagnostic clinic : la un cot neluxat, tinut in flexie 90o – epicondilul lateral cu epicondilul medial
si olecran trebuie sa formeze un triunghi echilateral. In extensie, cele 3 repere sunt coliniare. La
un cot luxat, se strica reperele.
Complicatii:
- deschiderea luxatiei (rar)
- compresie vasculara in partea anterioara (a. brahiala)
- compresie nervoasa – nervul median sau/si ulnar
- leziuni osoase asociate

 fractura epicondilului medial

 fractura apofizei (procesului) coronoid ulnar – compromite major
stabilitatea cotului
- prinderea nervului median intre cele 2 fragmente osoase
Tratament:
- reducere – un ajutor mentine contraextensia (sau o chinga). Operatorul apuca cu o
mana antebratul pacientului si cu cealalta mana varful olecranului – pentru a permite
ulnei sa sara varful coronoid, reducem luxatia si mentinem o pozitie de flexie. Manevra
se poate realiza si in decubit ventral.
- dupa reducere – imobilizam 2 saptamani (pentru a evita complicatiile – la cot)
Luxatia divergenta (rara) – paleta humerala patrunde intr cele 2 oase, rupe ligamentul inelar si
poate produce si fractura unuia dintre oase.
IV. Luxatia de sold
Soldul este o articulatie ligamentara, cu ligamente puternice. Capul femural este cuprins in
totalitate de cavitatea acetabulara.
Clasificare: 4 tipuri de luxatii
- posterosuperioara (iliaca) – cea mai frecventa, pozitie patognomonica (extensie,
rotatie interna si adductie)
- posteroinferioara (ischiadica) – flexie, rotatie interna, adductie
- anteroinferioara (obturatorie) – flexie, rotatie externa, abductie
-anterosuperioara (pubiana) – extensie, rotatie externa, abductie
Mecanism de producere:
- mecanismul “tabloului de bord” – se loveste de bordul masinii (de obicei pasagerul din
dreapta, cel din stanga fiind oprit de volan)
- poate avea loc o luxatie cu protruzie acetabulara
Leziuni asociate:
- fractura peretelui posterior de cotil (acetabul)
- fractura parcelara a capului femural
-paralizia de nerv sciatic – leziuni ale nervului sciatic comun (cel mai frecvent) – 1/5 din
totalul luxatiilor.
Imagistic – CT,RMN
Tratament – reducere
- manevra Bohler – apucam gamba si formam 90o flexie (coapsa pe bazin, gamba pe
coapsa) – atunci cand capul este situat in spatele cavitatii acetabulare
- pacientul in pat, medicul in sezut langa pacient, isi pune piciorul peste umar
- pacientul in decubit ventral, cu mb. inferior atarnat, formeaza 90 o bazin- coapsa-gamba
Complicatii tardive
- necroza de cap femural – montarea unei tractiuni continue
- coxartroza.