Sunteți pe pagina 1din 17

Rolul kinetoterapiei in recuperarea luxatiei

scapulo-humerale

1
CUPRINS
Introducere………………………………………………….. 3
Motivatie……………………………………………………. 4
Capitolul I- Cadrul teoretic al problemei studiate…………… 5
I.1. Anatomia articulatiei scapulohumerale……………….. 5
I.2. Biomecanica articulatiei scapulohumerale………………6
I.3. Luxatia scapulohumerala. Tablou clinic……………..... 7
I.4. Rolul kinetoterapiei in recuperarea luxatiei scapulohumerale…7
Capitolul II- Material si metode……………………………..9
II.1.Scopul si obiectivele cercetarii……………………… 9
II.2. Sarcinile si ipotezele cercetarii……………………...10
II.3. Ipoteza cercetarii………………………………….. 10
II.4. Metodologia cercetarii…………………………….. 12
II.5. Designul cercetarii………………………………… 12
Capitolul III- Prezentarea si interpretarea datelor………… 15
Conculzii……………………………………………………16
Bibliografie………………………………………………… 18

2
INTRODUCERE
Luxatia umarului este un traumatism foarte sever si des intalnit in
clinicile de ortopedie. Afectiunea produce rupturi de ligamente si
dislocari de capete osoase cu pierderea contactului partial sau total a
oaselor din regiunea scapulo-humerala.
De cele mai multe ori, luxatiile la umar sunt cauzate de un
traumatism violent, de exemplu o cadere, si mai rar de o miscare de
rasucire fortata. Astfel, se produce deplasarea si alunecarea
extremitatii osului intr-o parte, capul humeral iesind partial
(subluxatie) sau complet (luxatie) din cavitatea glenoida a scapulei.
Luxatia de umar este des insotita de fractura capului humeral sau a
cavitatii glenoide, cateodata de leziuni ale coafei muschilor rotatori si
mai rar de leziunii ale arterei axilare.
Cei mai des afectati de luxatia umarului sunt atletii care practica
sporturi ce implica contact violent cu adversarul, contre sau caderi
accidentale pe suprafete dure sau neregulate.
Foarte rar se intampla ca dislocarea sa apara in urma unui stres
articular ce nu implica o lovitura in umar, ci doar o rasucire gresita sau
o aruncare. Astfel de luxatii sunt cazuri izolate, fiind foarte probabil sa
aiba ca si cauza laxitatea ligamentelor umarului.
In cazul pacientilor ce nu fac sport, fie ca sunt tineri sau varstinici,
luxatia la umar apare tot in urma unui contact dur cum ar fi de
exemplu, un accident auto, o cazatura de la inaltime sau o alunecare
pe gheata.

3
MOTIVATIE
Am ales acest domeniu al practicii medicale de recuperare , ca
subiect al prezentării lucrării , pe de o parte din motive personale,
datorită multitudinii de pacienți cu luxatie scapula-humerala pe care
i-am întâlnit de-a lungul timpului și pe de altă parte, datorită relativei
banalizări ale acestui tip de luxatie, de cele mai multe ori neglijate sau
tratate în comunitatea din care provin.
Motivul alegerii acestei teme reiese din dorința de documentare
asupra acestei afecțiuni , o afecțiuni pe care am întâlnit-o la mai multe
persoane din familie.
Kinetoterapie joacă un rol important deoarece calitatea vieții
reprezintă evaluarea în ansamblu a individului, luând în considerare
starea de bine asociată cu evenimentele sau condițiile influente în
urma aplicării unui tratament.

4
CAPITOLUL I
CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE

I.1. Anatomia articulatiei scapulo-humerale


Articulatia scapulo-humerala este articulatia de la nivelul umarului,
care reprezinta jonctiunea intre membrul superior si trunchi. Este o
articulatie foarte flexibila ce permite miscari de mare amplitudinte a
bratelor in toate directiile.
Capul humeral cu forma sferica, neteda, reprezentand 2/3 dintr-o
sfera. Acesta prezinta in partea mediala o suprafata articulara convexa,
neteda prin care se articuleaza cu cavitatea glenoida a scapulei, cu
forma ovalara, concava, cu axul mare vertical. Toata cavitatea
glenoida se articuleaza doar cu 1/3 din capul humeral, ceea ce il
confera articulatiei umarului cea mai mare libertate de miscare. In
luxatiile umarului, labrumul este desprins odata cu capsula articulara
si cu periostul, capul humeral intr-un buzunar format, anterior, din
capsula si muschi si posterior de scapula. In luxatiile recidivante de
umar, labrumul impreuna cu capsula articulara se reinsera la marginea
cavitatii glenoide.
Articulatia este unita cu ajutorul capsulei articulare, care este un
manson cilindric, fibros, lax, situat in jurul capetelor osoase, asigurand
libertatea necesara miscarilor si indepartarea suprafetelor articulare cu
cca 20 de mm. Este formata din fibre superficiale longitudinale si
circulare mai profunde.
Capsula porneste de la nivelul scapulei si se insera pe capul
humerusului, astfel incat cei doi tuberculi humerali raman in afara
cavitatii articulare. Partea inferioara a capsulei este subtire si laxa,
aceasta zona generand o incidenta crescuta a luxatiilor antero-
inferioare de umar. Deasupra capsulei se gaseste muschiul
supraspinos, anterior muschiul subscapular, posterior muschii
infraspinos si rotund mic. Practic in jurul ei se gaseste coafa rotatorie.

5
I.2. Biomecanica articulatiei scapula-humerale
Articulaţia scapulo-humerală este cea mai mobilă articulaţie.
Are trei grade de libertate: Ea acţionează în strânsă corelaţie
funcţională cu articulaţiile centurii scapulare, mărindu-se astfel
amplitudinea de mişcare a membrului superior faţă de trunchi.
Mişcarea de abducţie (de îndepărtare a braţului). În această
mişcare cele două extremităţi ale humerusului suferă o deplasare în
sens invers. Extremitatea inferioară urcă iar cea superioară coboară.
Mişcarea se face până când marea tuberozitate se loveşte de
porţiunea superioară a bureletului glenoidian.În acest moment,
suprafaţa articulară a capului humeral părăseşte aproape cavitatea
glenoidă şi intră în contact cu porţiunea inferioară a capsulei
articulare.
Mişcarea de adducţie se face în sens invers, un rol important revine
greutăţii membrului şi gravitaţiei, miscarea fiind controlata tot
de muschii abductori care, prin contractia lor izometrica, dirijeaza
apropierea membrelor superioare de trunchi.
Miscarile de anteducite si retroucite se fac: cu bascularea capului
humeral înapoi, în anteducţie şi cu bascularea capului humeral înainte,
în retroducţie, in timp ce extremitatea inferioara a humerusului se
deplaseaza in sens invers, pe un arc de cerc dispus sagital.
Amplitudinea proiecţiei înainte este de 95° iar cea a proiecţiei
înapoi de 20°.
Amplitudinea lor se poate mări prin intervenţia centurii scapulare
şi a coloanei vertebrale până la 180° în anteducţie şi 35° în
retroducţie.
Miscarile de rotatie interna si exetrna se realizează în jurul unui ax
longitudinal ce trece prin capul humeral in jurul axei anatomice lungi
a humerusului. Amplitudinea lor este de 80° pentru rotaţia externă şi
95° pentru rotaţia internă.
Miscarea de circumductie însumează mişcările precedente care se
execută in jurul celor trei axe.

6
I.3. Luxatia scapula-humerala . Tablou clinic
Indiferent de varietatea de luxaţie, simptomatologia este dominată
de durere localizată la nivelul umărului şi impotenţă funcţională
cvasitotală. În cazul luxaţiilor scapulohumerale anterioare, pacientul
se prezintă cu membrul superior de partea traumatizată în poziţie de
abducţie şi rotaţie externă, sustinându-şi antebraţul cu mâna sănătoasă
(aşa numita atitudine “umilă”). Dacă privim umărul din faţă
(comparativ cu cel din partea controlaterală), el apare deformat “în
epolet”, deoarece capul humeral, care dă rotunjimea caracteristică a
umărului, nu se mai găseşte în cavitatea glenoidă şi acromionul se
continuă la unghi drept cu regiunea deltoidiană. Dacă încercăm să
apropiem braţul de corp pentru areduce abducţia, vom constata că
acesta revine în aceeaşi poziţie după încetarea apăsării (semnul
abducţiei elastice al lui Berger)

I.4. Rolul kinetoterapiei in recuperarea luxatiei scapulo-humerale


Luxatia de umar, ca orice luxatie, reprezinta o urgenta ortopedica si
trebuie redusa cat mai repede. Reusita depinde de gradul de relaxare
musculara, care se obtine prin anestezie intravenoasa sau generala.In
functie de gradul de complianta al pacientului,reducerea se poate
realiza si in camera de garda.Recent s-a stabilit un protocol care
presupune efectuarea unei anestezii locale intraarticulare cu
lidocaina,prin care se urmareste relaxarea musculaturii umarului,
conditia necesara reducerii acestei luxatii. Reducerea se efectueaza cu
blandete prin una din urmatoarele metode:
-procedeul Hipocrates(medicul isi plaseaza piciorul in axila
pacientului,si trage in acelasi timp in ax bratul pacientului)
-procedeu Milch( trectiune blanda in ax a bratului,cu membru in
elevatie)
-procedeul Stimson(pacientul este asezat pe burta-decubit ventral-
si se monteaza o tractiune in axul bratului)
-procedeul Von Artl (tractiune in axul bratului,axila pacientului
sprijinindu-se pe spatarul unui scaun)

7
-procedeul Kocher (manevre succesive)
-Daca reducerea inchisa nu se poate obtine,pacientul trebuie dus in
sala de operatii,unde se reiau manevrele de reducere sub o analgezie
mai puternica, sub atenta supraveghere a medicului anestezist.
-Daca nici in acest mod nu se obtine reducerea, se practica
reducere deschisa.
-Dupa reducere, membrul superior se imobilizeaza intr-un bandaj
Dessault.
Ultimele studii si tehnologii dezvoltate in chirurgia ortopedica
releva avantajele pe care tratamentul chirurgical le aduce mai ales
pacientilor tineri, activi. Astfel, in ultima vreme artroscopia umarului
este preferata tratamentului conservator de fiecare data cand luxatia
apare la adolescenti sau sportivi.
Chirurgia artroscopica a umarului are numeroase avantaje printre
care enumeram eficienta in repararea sau reconstructia ligamentelor
lezate, diagnosticarea precisa si tratarea corecta a leziunilor asociate,
reducerea durerilor si eliminarea rigiditatii articulare.
Platelet Rich Plasma sau PRP este un tratament cu infiltratii ce
poate fi utilizat in luxatiile de umar, in timpul sau dupa ce perioada de
imobilizare se incheie.
Necesitatea de a reintra cat mai rapid in competitie este principalul
motiv pentru care sportivii de top din SUA (NBA, NHL, NFL) sau
jucatorii profesionisti de fotbal din UE apeleaza frecvent la terapia
PRP atunci cand sufera accidentari precum luxatiile de umar

8
CAPITOLUL II
MATERIAL SI METODE

II.1. Scopul si obiectivele cercetarii


Scopul cercetarii de fata a fost evidentierea importantei
kinetorapeutului in recuperarea pacientilor cu luxatie apulo-humerale
si a exercitiilor de reabilitare al articulatiei scapula-humerale, cu
ajutorul carora putem ajunge la imbunatatirea si la reeducarea acesteia
intr-un timp cat mai scurt.
Obiectivele cercetarii.
Obiective teoretice:
• Culegrea informatiilor teoretice si prezentarea aspectelor privind
descrierea mijloacelor kinetice utilizate in recuperarea pacientilor;
• Descrierea notiunilor de anatomie referitoare la persoanle cu
luxatie scapulo-humerala;
Obiective aplicative:
• Identifiacarea celor mai eficiente exercitii si tehnici
complementare in reeducarea acestei deficiente;
• Prezentarea si descrierea acestor exercitii de recuperare a
persoanelor cu luxatie scapula-humerala.

II.2. Sarcinile si ipotezele cercetarii


• Documentarea teoretica si selectionarea informatiilor din
literatura de specialitate asupra cazului, documentarea teoretica
privind anatomia si biomecanica articulatiei scapula-humerale;
• Selectarea pacientilor cu luxatie scapula-humerala;
• Stabilirea ipotezei de cercetare;
• Selectarea testelor de evaluare;
• Stabilirea diagnosticului functional;
• Stabilirea obiectivelor , metodelor si mijloacelor de recuperare;
• Descrierea programului kinetic si aplicarea acestuia;
• Prezentarea datelor finale si interpreatrea lor;
• Formularea concluziilor si recomandarilor.

9
II.3. Ipoteza cercetarii
Aplicarea si selectarea unor tehnici kinetice in cazul persoanelor cu
luxatie scapulo-humerala, va conduce la recuperarea acestei afectiuni
si prevenirea efectelor negative induse de afectiune .

II.4. Metodologia cercetarii


 Metoda studiului bibliografica - a fost folosita pentru a oferi
posibilitatea informarii in ceea ce priveste intreaga problematica
a cercetarii, punand la dispozitie date despre diferenta articulatiei
scapulo-humerale, si anume despre luxatia scapulo-humerala.
Bibliografia studiata a permis realizarea si indeplinirea
metodelor kinetice de reeducare prin prezentarea diferitelor
exercitii de recuperare, creand posibiliatea obtinerii unor rezulate
obiective.
 Metoda observatiei- presupune urmarirea organizata a procesului
de instruire a participantilor in efectuarea exercitiilor de
reeducare a eficientei, aceasta metoda depinzand si de factorii
inconjuratori care pot aparea in momentul deafasurarii
procesului , precum si urmarirea diferitelor manifestari
comportamentale in diferite situatii.
 Metoda anchetei psihologice- prin aceasta metoda fundamentala
a, obtinut informatii asupra vietii fiecarui subiect prin folosirea
diferitelor metode precum interviul prin care subiectii se
concentreaza asupra temei, oferind raspunsuri sincere pentru a li
se rezolva problema cat mai repede posibil.
 Metoda experimentala – aceasta metoda fundamentala de
cercetare mi-a oferit posibiliatea indeplinirii programului de
recuperare, verificarea acestuia pentru obtinerea rezultatelor
optime, iar ca acest lucru sa fie indeplinit trebuie sa avem grija
ca pacientii sa fie motivati corespunzator.

10
 Metoda convorbirii- aceasta metoda permite sondarea vietii
interioare, a intentiilor, optiuniilor si s-a folosit inca de la faza
initiala pentru a se creea o relatie si o comunicare buna intre
mine si pacient, pentru a putea duce la capat exercitiile,
informandu-l la fiecare program despre importanta acestor
exercitii, corectandu-le si oferindu-i un sprijin. S-a stabilit
comunicarea permanenta cu pacientul, s-a solicitat si analizat
radiografia, discutandu-se cu acesta despre posibilitatea de
recuperare.

II.5. Designul cercetarii


Cercetarea s-a desfășurat la domiciliul pacientului în perioada.....
de 3 ori pe săptămână timp de 40-50 de minute fiecare ședință pe
un pacient de sex masculin în vârstă de 30 de ani.
Anamneza
N.K. in varsta de 30 de ani, sportiv de performanta, handbalist al
lotului national de handbal al Romaniei si al echipei de club CSM
Bucuresti, se interneaza in serviciul de recuperare al clinicii Enescu,
avand diagnosticul de ”luxatie scapulo-humerala”.
Afectiunea a avut loc in urma cu o saptamana, datorita unei
accidentari suferite intr-un meci de handbal prin fortarea si lezarea
articulatie scapulo-humerale. Pacientul a prezentat simptome specifice
acestei afectiuni, simtind cracment, durere ascutita si furnicaturi in
momentul impactului. Sunt prezente tumefieri, deformare articulara
iar pacientul sesizeaza o imposibilitatea a miscarii bratului. Pacientul a
fost investigat, facandu-i-se un R.M.N., iar medicii specialisti au decis
imobilizarea articulatiei timp de 3 saptamani, urmand apoi un program
de recuperare kinetic.
In realizarea anamnezi s-a stabilit comunicarea permanenta cu
pacientul si cu membrii familiei, s-a solicitat si analizat radiografia,
discutandu-se cu membrii familiei despre posibilitatea recuperarii, s-a
realizat examenul clinic si s-a stabilit examenul functional.

11
Obiectivele programului de recuperare:
Ca tratamentul luxatiei de umar sa fie complet exista niste obiective
care trebuie urmarite in functie de particularitatile fiecarui pacient,
acestea sunt: relaxare generala si locala; reducerea durerii si a
inflamatiei; prevenirea instalarii redorii; recuperarea mobilitatii
articulare complete; recuperarea fortei musculare; tonifierea
musculaturii periarticulare pentru a prevenii alte luxatii; imbunatatirea
stabilitatii articulare; combaterea edemelor; readaptarea si antrenarea
la efort.

Programul de recuperare
În acest stadiu, fizioterapeutul va începe mişcarea simplă fără bandă. Va
diminua înţepenirea umărului şi va calma durerea. Este important ca pacientul să
se concentreze pe postura corectă: ambii umeri traşi în spate, în timp ce pieptul
este ridicat în faţă. Această postură va menţine un echilibru normal al muşchilor
în jurul curburii umărului.
1.Mişcarea de pendul
Este un exerciţiu cu care se începe mobilizarea umărului după orice intervenţie
chirurgicală.
Mobilizează pasiv toate grupele musculare ale umărului.
Pacientul stă aplecat cu o mâna sprijinită de masă, iar braţul corespunzător
umărului afectat atârnă liber.
Cu trunchiul fix, se imprimă mişcări de înainte şi înapoi, de lateralitate şi apoi
circulare din umăr cu braţul cât mai relaxat.
Se fac 2-3 seturi de câte 10 repetări zilnic în fiecare zi.
2. Întinderea umărului
Asigură întinderea grupelor musculare care realizează rotaţia externă a
umărului.
Cu umerii relaxaţi se trage de braţul întins corespunzător umărului afectat
peste piept cât mai mult.
Se menţine poziţia 30 de secunde, apoi se relaxează 20 secunde. Se repetă de 5
ori. Se fac 2 seturi de câte 5 repeții în fiecare zi.
Asigură tensionarea mușchiului subscapular.
Pacientul ţine cu mâinile la spate un băț.
Cu spatele drept, se imprimă o mişcare pe orizontală a băţului care produce o
rotaţie internă la nivelul umărului de interes.

12
Se menţine poziţia 30 de secunde. Se relaxează 20 de secunde. Se fac 2 seturi
de câte 5 repeții zilnic.
4. Rotaţie externă pasivă
Asigură tensionarea muşchilor rotatori externi ai umărului.
Pacientul are coatele lipite de corp şi ţine cu ambele mâini un băț.
Menţinând coatele lipite de trunchi şi spatele drept, se imprimă băţului o mişcare
pe orizontală care produce o rotaţie externă la nivelul umărului de interes.
Se menţine poziţia 30 de secunde. Se relaxează 20 de secunde. Se fac 2 seturi de
câte 5 repeții zilnic.
5. Întinderea musculaturii în poziţia culcat
Asigură tensionarea musculaturii rotatorii a umărului.
Pacientul stă culcat în decubit lateral cu umărul de interes dedesubt şi cotul la
90º.
Asupra acestuia se imprimă cu cealaltă mâna o mişcare de coborâre a
antebraţului până la un punct maxim tolerat.
Se menţine poziţia 30 de secunde. Se relaxează 20 de secunde. Se fac 2 seturi de
câte 5 repeții zilnic.
6. Tonifierea mușchiului trapez
Pacientul stă în picioare, cu cotul îndoit pe lângă corp.
Cu mâna apucă o bandă elastică fixată la un capăt.
Ţinând omoplații apropiaţi trage de cot înapoi şi revine apoi uşor la poziţia
iniţială.
Se fac 3 seturi a câte 10 repetiţii pe zi, de 3 ori pe săptămână.
Pentru a creşte dificultatea se pot folosi aparate speciale, însă este necesară
supravegherea şi îndrumarea unui specialist în kinetoterapie.
7. Rotaţie externă cu braţul în abducție orizontală la 90º
Se urmăreşte tonifierea muşchilor infraspinos şi rotund mic.
Pacientul stă în picioare, cu braţul ridicat la orizontală şi cotul îndoit la 90º.
Cu mâna apucă o bandă elastică fixată la un capăt.
Ţinând cotul la acelaşi nivel cu umărul, trage de capătul benzii până la nivelul
capului şi revine apoi uşor la poziţia iniţială.
Se fac 3 seturi, a câte 10 repetiţii pe zi, de 3 ori pe săptămână.

13
8. Mobilizarea scapulei
Tonifică muşchii care se înşiră pe scapulă (omoplat). Pacientul stă în
decubit ventral cu capul pe o pernă pentru confort şi braţele pe lângă
corp. Din această poziţie, cu musculatura gâtului relaxată, trage de
umeri înapoi şi în jos încercând să apropie omoplaţii între ei. Când a
ajuns la un punct maxim, menţine poziţia 10 secunde şi apoi coboară
umerii. Se fac 3 seturi a 10 repetiţii zilnic.
9. Abducţia umărului la marginea mesei
Asigură tonifierea muşchilor rotatori externi al umărului, trapezul şi
muşchii scapulo-toracici.
Pacientul stă pe o masă de kinetoterapie cu umărul afectat în afară şi
braţul atârnat. În mâna ţine o ganteră de 0,5 kg. Din această poziţie
efectuează cu cotul întins ridicarea greutăţii la nivelul capului. Revine
apoi uşor la poziţia iniţială.
Se fac 3 seturi a câte 10-15 repetări pe zi de 3 ori pe săptămână.
Greutăţile se pot mări progresiv cu câte 0,5 kg. până la maximum de
2,5 kg, însă solicitarea musculară nu trebuie să producă durere.

14
CAPITOLUL III
PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

In vederea stabilirii diagnosticului functional, s-au utilizat


urmatoarele teste de evaluare: testul arcului dureros, testul Apley,
testul Jobe, testul Hawkins, testul Gerber, testul Patte, testul “belly
press” sau Napoleon.
Dintre testele enumerate mai sus , am folosit doua teste pentru
subiect:
 Testul arcului dureros-Acest test realizează identificarea
conflictului prezent între tendoanele muşchilor coafei şi
acromion şi constă în efectuarea abducţiei lente a braţului. Testul
se consideră pozitiv dacă pacientul acuză durere între 70 şi 120
de grade.
 Testul Hawkins-Constă în plasarea examinatorului lateral de
pacient, imobilizarea scapulei, poziţionarea braţului examinat
in abducţie, flexie 90 de grade şi rotaţie internă, iar apoi
efectuarea flexiei orizontale concomitent cu accentuarea
rotaţiei. Testul este considerat pozitiv dacă pacientul
acuză durere. Clinica este provocată de conflictul dintre
tendonul muşchiului supra spinos şi ligamentul coracoacromial.

In urma aplicarii testelor de evaluare , mobilitatea articulatiei


scapulo-humerale s-a imbunatatit. Pe parcursul acestor teste s-a
observat o schimbare considerabila a capacitatii de miscare a
pacientului , acesta reusind sa execute miscari pe care, inainte de
acesta perioada de recuperare , nu le poate executa cu usurinta.

15
Concluzii
Concluzii teoretice
…………………
Concluzii practice
In urma exercitii lor aplicate, s-a observat o imbunatatire
considerabila datorita tehnicilor complementare folosite in reeducarea
acestei afectiuni. Asadar, prin descrierea mijloacelor kinetice utilizate
in recuperarea articulatiei scapulo-humerale, culegerea informatiilor
teoretice, am constatat ca prin kinetoterapie putem recupera sau
diminua durerile diferitelor regiuni. Prezentarea unei abordari kinetice
a dus la solutionarea acestui caz, evidentiind modul in care se
realizeaza reabiliatrea unui pacient cu luxatie scapulo-humerala.
Indentificand dele mai eficiente exercitii si tehnici pentru respectivul
pacient, am constituit un program de recuperare din care s-au obtinut
rezultate remarcabile in recuperarea acestei afectiuni.
Prin urmare, spre sfarsitul perioadei de recuperare , s-a observat o
imbunatatire a posturii corporale si a modului de viata a pacientului ,
acesta fiind mai deschis spre a participa la sedintele de kinetoterapie .

16
Bibliografie
 https://www.ortopedie-arcalife.ro/luxatie-umar.html
 https://www.ortopedie-arcalife.ro/luxatie-umar.html
 http://www.kinetikmed.ro/Lista-tratamente-de-
recuperare/tratamentuluxatie-de-umar.html
 Conf. univ. dr. NENCIU G. ,2012, Biomecanica, Bucuresti, EDITURA
FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

17