UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

PROGRAMUL DE MASTERAT: KINETOTERAPIA ÎN AFECȚIUNI LOCOMOTORII

PROGRAM DE ELECTROTERAPIE ÎN CAZUL RECUPERĂRII

TRAUMATISMELOR ȘOLDULUI CU IMPLICAREA NERVULUI

FEMURAL

Prof. univ. doctor:

Sidenco Elena Luminița

Masterand:

Crivăț M. Veronica Adriana

CUPRINS

1. Anatomia șoldului...................................................................................................................................... 3
1.2 Programul general în recuperarea șoldului ........................................................................................ 3
1.3 Șoldul post traumatic ............................................................................................................................ 4
2. Paralizia de nerv crural ............................................................................................................................ 5
3. Recuperarea prin electroterapie .............................................................................................................. 10
3.1 Curenții interferențiali ........................................................................................................................ 10
3.2 Curenții diadinamici: (curenti diadinamici,pentru efectele antalgice si miorelaxante si
vasculotrofice). ................................................................................................................................................. 13
3.3 Curentul Galvanic ............................................................................................................................... 14
3.4 Ultrasunetul: ........................................................................................................................................ 17
4. Bibliografie:.............................................................................................................................................. 20
 1. Anatomia șoldului

Este o articulație sferoidă, enartroză cu 3 grade de libertate. Șoldul joacă rolul deosebit de
important între bazin și Membre Inferioare. liber fiind și capătul lanțului kinetic al Membrele
Inferioare. Funcționalitatea șoldului se leagă de bazin și colona vertebrala. Având în vedere faptul că
funcționalitatea șoldului este complexă elementul central urmărit îl constituie stabilitatea. Stabilitatea
care este esențială pentru statică pentru dinamică și funcționalitatea globală: mersul.

Ca în orice fel de articulație stabilitatea șoldului este dependentă de 3 categorii de factori:

osoși , ligamentari, musculari.

Osoși: sunt repezentați de 2 elemente centrale, coaptarea superioare articulare(potrivirea) și

oblicitatea axului colului femural.

Ligamentări: ligamentele de la nivelul șoldului sunt extem de puternice și susțin centura.

1. Ligamentul rotund (intraarticular) nu are rol biomecanic curent

2. Ligamentul lio-femural este de departe cel mai important ligament poziționat în

picioare, el se opune extensiei rot… externe și abducțiilor exagerate.

3. Ligamentul pubo-femural se opune rotatie externe și abducției.

4. Ligamentul ischio-femural se opune rotatie interne și abducției.

5. Ligamentul inelar care reunește pe primele 3 .

Musculari: se remarcă 2 mușchi a căror funcționalitate este esențială în menținerea staticii

dinamicii și locomoției șoldului.

Stabilitatea antero- posterioară : Fesierul mare.

Stabilitatea antero-posterioară e realizată de Ilio psoas.

Stabilitatea laterală: fesierul mijlociu,tensor l fasciei lata asigură echilibrul cu adductorii.

1.2 Programul general în recuperarea șoldului

Dacă discutăm despre patologia șoldului domeniile de patologie sunt extrem de diverse,
didactic patologia șoldului s-ar putea definii pe trei direcții: șoldul osos, articular și peri-articular.

Patologia șoldului osos include: displaziile secundare, luxațiile și subluxațiile, tumorile,

fracturile (col femural, inter-trohanteriene, palcelare); tulburările metabolice pot să afecteze șoldul,

3
 boala pagent (tulburările sunt majore, oasele lungi sunt afectate , ele se îngroașă la nivelul
diafizei și la nivelul oaselor late); tulburările ischemice, din păcate au devenit din ce în ce mai
frecvente, vascularizația capului fel este de tip terminal; necroza vasculară a capului femural:
N.A.C.F.N, stările post operatorii.

Patologia șoldului articular (procesele patologie dezvoltate în articulații), pot fii procese
inflamatorii specifice sau nespecifice (în cazul boliilor inflamtorii cronice). În timp leziunile
degentrative, în cazul coxartozelor care sunt artroze primitive, secundare, apar pe un fond patologic
preexistent.

Patologia șoldului peri-atticular, tendo, miozite, bursite etc.

Obiectivele programului de recuperare sunt obiectivele clasice:

Refacerea forței musculare analitic, pe fiecare grupă musculară, flexori, extensori, abductori,
adductori, rot externi, interni.Ca orientare se lucrează exerciții globale și apoi se fac exerciții pentru
fiecare mușchi din grup.

Refacerea mobilității, evident se va face analitic, reeducare flexiei, extensii, abducții, add,
rotații.Pentrut fiecare din aceste mișcări vom utiliza posturăriile corectate, mobilizări pasive, auto-
pasive, mișcările active (sunt utile metodele de facilitare), active cu încărcare progresivă.

Mobilizări active analitice, combinate. Sunt utile urmatoarele cuplaje de mișcări

Extensie+add+rot externă, Flexie+add+rot internă, extensie+abd+rot internă.

Pentru facilitare este util să folosim tracțiuni specifice șoldului: caudale în axul mecanic sau
externe, după ce atingem aceste prime elemente.

Refacerea stabilit mișcării controlate, abilității.

Refacerea stabilității controlate prin antrenarea echilibrată a lanțului kinetic flexie ext abd,
add și rotații.

1.3 Șoldul post traumatic

Luxațiile de șold apar în condiții post traumatice, recuperarea este destul de scurtă de 2
săptămâni, exercițiile se efectuează din suspendat sau hidrokinetoterapie. Cele mai multe condiții
patologice sunt fracturile.

Fractura de cotil: este o fractură, destul de complexă care se poate prezenta sub 2 forme
majore anatomo-patologice, fără deplasare, care nu necesită intervenție chirugicală. În acest caz

4
 subiectul păstrează o imobilizare totală în pat, timp în care face doar Kinetoterapia generală(
mobilizări active la nivelul tuturor articulațiilor neimplicate în traumatism) cu mișcări active. După
prima săptămână poate să ajungă în așezat, Decubit ventral. și își continuă programul de
kinetoterapie în pat, acestă etapă durează în săptămâna 2-3. Iar în săptămâna 4 subiectul poate să stea
fără sprijin. După 3 săptămâni de la traumatism, subiectul poate să stea în cârje sau cadru , poate să
înceapă programul de kinetoterapie, și sub încărcare graduală în sala de kinetoterapie, pe masură ce
începe exercții din extensie cu încarcare.

Dacă discutăm despre fracturile de cotil cu deplasare este nevoie de osteosinteză, dar e foarte
important să se compenseze înfundarea, subiectul trebuie să stea în extensie.

Ideal ar fii să se facă o tracțiune în suspensie, care poate să fie până la 45 zile, pentru
aducerea în poziție normală a capului, evident după intervenția chirurgicală, la 2-3 săptămâni
subiectul se verticalizează progresiv și încep mișcările active din suspendare. La o luna poate să
înceapă exercițiile pentru creșterea stabilității și a coordonării. Din păcate fracturile de cotil cu
înfundare se încadrează la coxartoză. In acest caz programul de conxartoză se începe prococe.

Fractura epifizi superioare a femurului.

Fractura de col femural sau inter trohanteriene, trohanteriene propriu zise.

În condițiile în care nu există o deplasare prin o deplasare majoră, nu există deplasare de loc
între fragmentele fracturate se agrează tratament conservator care va urmării pașii premergători
recuperatori în fractura fără deplasare. Din păcate majoritatea sunt cu deplasare și necesită
osteosinteză, care sunt diverse, cu plasă, tije ender pot sa fie parala sau în ax).Fractura de col femural
se împarte în patru categorii "dupa Garen".

2. Paralizia de nerv crural

Crurarul este un nerv mixt constituit din unirea rădăcinilor L2, L3, L4, la nivelul bazinului,
între marginea externă a psoasului și muschiul iliac. Merge sub arcada crurala, in afara vaselor si
ajunge iin triunghiul Scarpa unde se divide in cele 4 ramuri terminale:

- nervul musculo-cutanat extern care inerveaza muschiul croitor si un ram senzitiv pentru
fata externa a coapsei si interna a genunchiului;

- nervul musculo-cutanat intern care inerveaza muschiul pectineu si adductor mijlociu si

senzitiv regiunea antero-interna a coapsei;

5
 - nervul cvadricepsului – pentru muschiul drept anterior, vastul intern si extern si cruralul;

- nervul safen intern care este de fapt o ramura senzitiva pentru fata mediala si interna a
gambei si regiunii anterioare a rotulei.

Actiune: – muschiul psoas iliac:

 flexor al coapsei pe bazin;

 cel mai mportant ridicator al coapsei cu rol in mers;

 contribuie la realizarea posturii verticale;

 cand ia punct fix pe femur si se contracta bilateral, si realizeaza flexia trunchiului si

inclinarea de aceeasi parte;

Actiune: – muschiul croitor:

6
  flexor al gambei pe coapsa si al coapsei pe bazin;

 rotator extern al coapsei si intern al gambei;

 abductor al coapsei;

Actiune: – muschiul cvadriceps;

 extensor al gambei pe coapsa – rol decisiv in ortostatism si mers;

 dreptul anterior este flexor al coapsei pe bazin;

 muschiul pectineu – sinergic in miscarea de flexie a coapsei pe bazin si rotator extern al

coapsei;

Etiologie:

Leziunile proximale (in interiorul bazinului):

 procese patologice vertebrale (traumatisme, discopatii, tumori vertebrale);

 tumori si abcese in micul bazin – rahianestezia;

 dupa histerectomii;

 inflamatia muschiului psoas;

 apendicele retrocecal operat;

 limfoame retroperitoaneale maligne;

 anevrismul de artera aorta abdominala;

 hematomul muschiului psoas in tulburari de coagulare (hemofilii si in tratamente cronice

cu anticoagulante);

 agiopatia diabetica sau aterosclerotica (foarte sensibil la ischemie).

Leziunile distale sunt rare:

 lovire la nivelul arcadei crurale – elongatie cu flexie si rotatia excesiva a coapsei;

 inglobarea in tesutul cicatricial dupa cura herniei inghino-crurale;

 traumatism prin hiperextensia soldului – rar;

Primele 3 ramuri terminale contin si fibre senzitive care inerveaza tegumentul coapsei din
partea antero-interna.

7
 Cruralul este nervul flexiei coapsei pe bazin si al extensiei gambei, iar pareza lui este
compensata partial de tensorul fasciei lata. Atrofia musculaturii coapsei apare repede si determina o
pozitie caracteristica de genum recurvatum. Reflexul rotulian este abolit, se poate asocia si
hidrartroza.

Exista paralizii totale interesand psoas-iliacul si cvadricepsul si paralizii partiale (mai

frecvente), in care doar cvadricepsul este paralizat.

Clinic: deficitul motor intereseaza flexia coapsei pe bazin si extensia gambei pe coapsa si ca
urmare ortostatismul si mersul sunt ingreuiate, bolnavul taraste membrul inferior si adduce piciorul
bolnav langa cel sanatos, nu poate urca scarile, la cea mai mica incercare de flexie a genunchiului
cade.

Deseori se poate intalni o hidrartroza a genunchiului. Mersul inapoi se face cu multa usurinta,
pe teren plat mersul este mai usor. Este prezenta atrofia lojei antero-externa a coapsei. In pozitia
ortostatica bolnavul prezinta tendinta la genurecurvatum. Reflexul rotulian este abolit.

Tulburarile se sensibilitate obiectiva se limiteaza la teritoriul senzitiv inervat, anestezia

interesand fata interna a gambei inervata de safenul intern si fata antero-externa a coapsei.

Teste clinice:

- cand deficitul e bilateral, bolnavul nu poate sta in picioare;

- flexia coapsei pe bazin contrarezistenta nu se executa;

- extensia gambei pe coapsa concomitent cu palparea tendonului cvadricepsului nu este

posibila;

- proba urcatului scarilor este negativa;

Prognosticul

Paralizia nervului este o afectiune grava deoarece antreneaza o dificultate in mentinerea

pozitiei ortostatice. In leziunile bilaterale a nervului crural mersul este imposibil, bolavul devine
paraplegic. Bolnavul va putea presta munci doar din pozitia sezand, fara deplasare.

Tratamentul

Medicamentos – consta din vitamine din complexul B. In cazul paraliziilor definitive se va

aplica orteza care sa suplineasca deficitul cvadricepsului in timpul mersului.

Tratamentul kinetoterapeutic:

8
 1. Etapa I – perioada de imobilizare.

2. Etapa a II-a – de la F0 la F1

3. Etapa a III-a – de la F1 la F3

4. Etapa a IV-a – de la F3 la F5+

Programul kinetic de recuperare in paralizia de nerv crural va urmari:

1. Prevenirea diformitatii genu-recurvatum – complicatie a paraliziei aparatului extensor al

genunchiului. In formele severe se recurge la folosirea unei orteze de fixare a genunchiului. In
formele moderate se urmareste tonifierea ischiogambierilor.

2. Prevenirea contracturilor lombare de aceeasi parte cu paralizia, care apare ca o incercare

(nefunctionala) de compensare. Aceste contracturi devin dureroase , afectand mai mult mersul. Se
foloseste:

- electroterapia(curenti stimulo-motori);

- masajul tonifiant al cvadricepsului si relaxator a musculaturii posterioare al gambei si

a celei lombare;

- exercitii de relaxare a muschilor contracturati,

- exercitii de mobilizare fara incarcare a rahisului.

3. Pregatirea compensarilor pana la recastigarea fortei musculare pierdute, prin:

- tonifierea musculaturii membrelor superioare pentru utilizarea bastonului sau carjelor,

folosind gantere cu greutati crescande precum si schemele bilaterale ale membrelor superioare din
cadrul diagonalelor Kabat cu rezistenta;

- tonifierea musculaturii trunchiului, mai ales a abdominalilor si dorsalilor, utilizand

schemele bilaterale asimetrice ale membrelor inferioare;

- tonifierea fesierilor mari si a tricepsului sural folosind tehnicile de facilitare

neuromusculara si proprioceptiva (IL, ILO, SI, IzA, SR, IA);

4. Mentinerea tonusului in musculatura denervata, pentru a nu permite instalarea atrofiei,

prin:

- flexii pasive fortate a ale genunchiului, pentru declansarea reflexului de intindere in

cvadriceps si extensii de coapsa pentru promovarea strech-reflex-ului in muschiul psoas;

- exercitii de flexie in coxo-femurala si de extensie a genunchiului contralaterale;

9
 - aplicarea tehnicilor de facilitare neuro-musculara si proprioceptiva ca: IL, CR, SI,
marind efectul lor prin asocierea elementelor facilitatorii ( vibratia, atingerea cu calupul de gheata,
periajul);

– mobilizari ale intregului membru inferior pe schemele Kabat D1F si D2F, cu asocierea
extensiei genunchiului.

5. Cresterea fortei musculare pe masura ce capacitatea de contractie a muschilor interesati

progreseaza.

Exercitiile utilizate sunt:

- exercitii pasivo-active;

- exercitii active asistate;

- scripetoterapia – mobilizari autopasive;

- exercitii analitice pentru fiecare muschi;

- exercitii izometrice;

- exercitii izotonice cu rezistenta progresiva.

6. Reeducarea functionala a genunchiului in cadrul lantului kinetic al membrului inferior. Se

vor utiliza exercitii complexe in lant kinetic inchis, ca si exercitii de mers, coborat-urcat scari, asezat.

3. Recuperarea prin electroterapie

3.1 Curenții interferențiali

Curenți interferențiali cu efect decontracturant si antalgic.

Curenții interferențiali rezulta din suprapunerea a doi curenți de medie frecventa decalați cu 100Hz .

In acest mod apare un curent de medie frecventa (interferențial ) a cărui modulație in

amplitudine se produce cu o frecventa de la 0 la 100 Hz.

EFECTELE FIZIOLOGICE

1. Efect excitomotor pe musculatura striata.

Se produce la frecvente ale modulaței in amplitudini mici de la 0 la 10 Hz.

10
 Acest efect se exercita numai asupra musculaturii cu inervație păstrată,motiv pentru care
acești curenți pot fi folosiți si in scop diagnostic .

Dacă mușchiul nu răspunde la curenți interferențiali prin contracție ,înseamnă ca inervația sa

este afectata.

2. Efect decontracturant

Obținut la frecventele medii de 12-35 Hz ,dar mai ales la frecventele variabile intre 0-100Hz .

3. Efect vasculotrofic ,hiperemiant si reasorbit,realizată prin acțiunea directa pe vase si

prin gimnastica musculara .

4. Efect analgetic,produs prin diminuarea excitabilități dureroase .Apare la frecventele

rapide intre 80-100Hz.

5. Efect excitomotor pe musculatura neteda,realizată de orice forma de curent

interferențial,mai ales intre 12-35Hz.

MODALITATI DE APLICARE

- Interferenta plană

Se folosesc patru electrozi,cate doi așezați in cruce pentru fiecare din cei doi curenți care
realizează interferența.In mijlocul pătratului format de cei patru electrozi se afla zona de tratat .

Efectul se produce numai in planul in care se afla electrozii.

- Interferenta spațiala

Permite prin adăugare unei al treilea circuit ca efectul sa se producă in mai multe planuri .

Electrozii folosiți poarta numele de electrozii steltii.

- Vectorul interferențial

Pentru a nu exista direcții preferențiale de exercitare a efectului s -a inventat un dispozitiv

care realizează o rotație periodica cu 450 grade a vectorului principal de acțiune .In acest fel toate
direcțiile din spațiu sunt excitate succesiv cu aceeași intensitate .

- Interferenta dinamica

Este o modalitate de rotație a vestorului de acțiune cu 360 grade la fiecare ciclu,ca un radar .

Corecția distanței,exista cazuri in care electrozii pot fi plasați la distanta egala intre ei .

11
 Unele aparate sunt prevăzute ca un egalizator de distanta ,care permite folosirea intensității
optime necesare in condiții de buna tolerantă.

TEHNICA DE APLICARE

Se folosec doua tehnici de aplicare :statica si dinamica.

În tehnica statică ,electrozii se mențin in timpul procedurii in același loc si asupra lor se
exercita o presiune constantă.Electrozii clasici sunt de tip placa ,introduși intr -o textura umeda .

Ei fixează cu benzi elastice sau cu săculeti de nisip .Se mai folosesc si electrozi de tip pernița
si electrozi de tip vacuum .

În tehnica dinamică sau cinetica se utilizează doi electrozi de tip mănusă,care se aplica pe
măinile asistentului .Ceilalți doi sunt ficși.

Alegerea frecventei

Frecventa constantă

Acestă modalitate mai poartă numele de manual si permite alegerea unei frecvențe fixe intre
0-100Hz,in funcție de efectul dorit .

Frecventa variabila

Mai poartă numele de ‘’spetru’’ si permite o modulatie a curentului de interferenta

crescătoare si descrecătoare in 15 secunde intre anumite limite;

- spectru 0-10 Hz

- spectru 90-100 Hz

- spectru 0-100 Hz

Durata ședințelor

In general se indica durate 15-20 de minute ,in prima parte făcăndu-se o aplicație de tip
manual ,iar in cea de a doua de tip spectru.

Numărul ședințelor

Este variabil după reacția pacientului .Sunt cazuri in care sunt suficiente 6-8 ședințe si altele
in care se ajunge la 14-16.Aplicatiile se pot face zilnic sau la doua zile.

12
3.2 Curenții diadinamici: (curenti diadinamici,pentru efectele antalgice si miorelaxante si
vasculotrofice).

Curenții diadinamici (CDD) sunt curenți de joasa frecventa ce provin din redresarea
curentului sinusoidal de rețea de 50 Hz.

In timpul aplicării curentilor diadinamici predomina una din următoarele proprietăți ale lor
inhibiție si dinamogenie.

La frecventele joase 50 Hz predomina dinamogenia ,la cele inalte 100 Hz efectul inhibitor .

În condițiile nemodificării intensității si frecventei in timpul unei ședințe ,se manifesta și o a

treia proprietate si anume obișnuința .Aceste efecte ale curenților diadinamici se manifestă asupra
sensibilității ,modalității si troficități

Forme de curenți diadinamici

Forme de curenți diadinamici

1. Monofazat fix (MF) – curent pulsatil obținut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin anularea
semiundei negative. Are efect dinamogen; efectul analgetic apare tardiv. Subiectiv, se produc vibrații
care acționează ca un masaj profund.

2. Difazat fix (DF) – curent pulsatil obținut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin redresare,
adică prin transformarea semiundei negative în semiundă pozitivă. Rezultă astfel un curent cu
frecvența de 100 Hz. Efectul său principal este acela inhibitor. Se folosește ca forma de introducere
înaintea aplicării celorlalte forme.

3. Perioada lungă (PL) – se obține prin alternarea lentă a formelor MF si DF într-un interval de
12 secunde. Efectul dinamogen este diminuat, dominând efectul inhibitor (analgetic, miorelaxant).
4. Perioada scurta (PS) – se obține prin alternarea brusca între MF si DF cu ritm de 1 secundă.
Efectul dominant este cel dinamogen (resorbit).

5. Ritm sincopat (RS) – se obține prin întreruperea ritmica a formei MF cu pauze de 1 secundă.

Este forma de curent folosită pentru electrostimulare musculară.

TEHNICA DE APLICARE

Aplicații pe puncte dureroase circumscrise.

13
 Se utilizează electrozi mici, rotunzi, egali. Polul negativ se aplică direct pe zona dureroasă,
iar pozitivul proximal la 2-3 cm distantă;

Aplicații transversale (transregionale)

La nivelul articulațiilor mari, a zonelor musculare mari ale trunchiului şi membrelor se

folosesc electrozi plați, suficient de mari, așezați de o parte și de alta a zonei dureroase;

Tehnica de aplicare:

Pacientul se așezată în funcție de regiunea de tratat pe paturi sau scaune de lemn.

Electrozii se aplică prin intermediul unor învelișuri hidrofile, bine umezite.

Aparatul va avea la început potențiometrele la 0.

Intensitatea se creste progresiv la un nivel corespunzător efectului urmărit: analgetic sau

dinamogen. Pe parcursul ședinței trebuie crescută intensitatea pentru menținerea senzației de vibrație
nedureroasă, senzație care scade prin acomodare.
Durata tratamentului

Este scurtă, de 4-8 minute sau chiar mai puțin.

Ritmul ședințelor

Se stabilește în funcție de stadiul afecțiunii.

În stadiile acute se pot aplica de două ori pe zi sau cel puțin o data pe zi, zilnic.
În scop analgetic este inutil să se aplice mai mult de 6-8 ședințe.

Acestea se pot relua după o pauza de 7 zile.

În scop dinamogen şi hiperemiant se pot face peste 10 ședințe, în funcție de caz.
În cazul gonartrozei posttraumatice se efectuează ședințe de 6-12 minute cu intensitate de 8-15 mA.

3.3 Curentul Galvanic

Este un curent continuu sau cu frecvența 0. Se poate propaga în țesuturi sub următoarele
forme:
- electrolitic
- electroforetic
- electroosmotic
- conducere protonica (în mică măsură)

14
 TEHNICĂ DE APLICARE

a) cu ajutorul unor electrozi din plumb sub forma de placi de diverse dimensiuni (galvanizare simpla)
b) ca baie hidro-electrolitica

c) ionogalvanizarea (metoda de introducere a unor substanțe medicamentoase prin tegument cu

ajutorul curentului electric).

EFECTELE CURENTULUI GALVANIC

a) creșterea metabolismului tisular local;

b) hiperemie, atât la nivelul tegumentului, cât și în țesutul muscular subiacent;

c) creșterea difuziunii tisulare, ca efect al modificării permeabilității membranelor;
d) reducere a edemelor locale și înlăturare a substanțelor locale ce determină tendința la extravazare
tisulară;
e) efecte asupra excitabilității musculare: la stabilirea şi la întreruperea bruscă a curentului continuu
se produce contracție musculară datorită probabil modificărilor bruște de concentrație ionică din
jurul membranelor celulare;

f) efecte polare:

– creșterea excitabilității la catod (catelectrotonus)

– scădere a excitabilității la anod (anelectrotonus)

g) efect sedativ și hipotensor în cazul aplicării descendente a electrozilor.

BĂI GALVANICE

Aplicație sub formă de băi ( băi galvanice ) : este vorba de instalații care sunt compuse din 4
incinte (vane sau cuve), racordate la un panou de comandă. Aceste incinte au perete dublu și în
interior au electrozi de cărbune, orientați spre peretele vanelor dar izolați.

Panoul distribuitor de curent asigură dirijarea și sensul curentului galvanic.

Există posibilitatea alegerii polarității la vane. De obicei, apa trebuie să aibă temperatura
cuprinsă între 34-37° C.

Cu cât temperatură este mai mare, cu atât se pot aplica intensități mai mari de curent
galvanic, pe care subiectul le poate suporta. De regulă, nu se depășește temperatură de 37-38° C.

Posibilitățile de aplicație sunt multiple :

15
 -aplicații 4 celulare, descendențe (membrele superioare la + și cele inferioare la -) care cresc
aportul sanguin în trenul inferior, sau ascendente (membrele superioare la – și membrele inferioare la
+) care cresc aportul sanguin în trenul superior, dar se folosesc mult mai rar deoarece încarcă cordul
exagerând efortul acestuia (risc de accidente),

-membrele hemicorpului drept la același semn, membrele hemicorpului stâng la semn contrar

-racordarea tuturor vanelor folosite (4-3-2 sau 1) la aceeași polaritate, și plasarea unui
electrod-placă indiferent pentru închiderea circuitului pe altă regiune a corpului, de ex. pe torace.(în
evantai)

-un membru la polul pozitiv, un membru la polul negativ

De regulă, aplicațiile la nivelul membrelor, de tip longitudinal sau transversal, pe zone mai
mici, au intensități de 8-12 mA. Durată unei ședințe-este între 10-30 min. Și ritmul de aplicare este
zilnic sau la 2 zile. Numărul de ședințe-este de 10-15 ședințe.

Are efect excitomotor, vasodilatator, trofic, de stimulare a excitabilității musculare.

IONOGALVANIZAREA
Ionogalvanizarea este metoda de introducere în tegument cu ajutorul curentului galvanic a
diverse substanțe cu efect terapeutic.

Se folosesc soluții electrolitice în care se îmbibă unul din cei doi electrozi, soluții care
disociază în cămpul electric,pătrunderea ionilor activi terapeutic făcându-se la nivelul foliculilor
piloși și glandelor sudoripare.

Profunzimea pătrunderii are ca limita corionul, unde se realizează depozite de substanța

activă care se va resorbi în circulație.

Exemplu de substanțe folosite: CaCl2, MgSO4, xilină, acetilcolină.

Avantajele ionogalvanizării:

- se pot introduce doze relativ mari, folosind cantități mici de medicament;

- în regiunea tratată se realizează o repartiție egală a substanței introduse;

- posibilitatea delimitării precise a suprafeței de tratat;

Electrozii utilizați pentru galvanizarea simplă, confecționați din plăci metalice (plumb), au
forme şi dimensiuni diferite în funcție de regiunea pe care se aplică şi de efectele urmărite.

16
 Cel mai adesea se folosesc plăci dreptunghiulare de mărime egală sau diferită între ele de 6/8,
8/10, 10/15 cm. Electrozii se aplică ferm pe tegument prin intermediul unor învelișuri hidrofile din
tifon îmbibate în soluții fiziologice sau apă simplă.

Dacă se urmărește obținerea unui efect analgetic, electrodul activ este cel pozitiv, iar dacă se
urmărește obținerea unui efect excitant, electrodul activ este cel negativ.

TEHNICĂ DE APLICARE

Se utilizează două modalități de așezare a electrozilor:

- transversal, de o parte și de alta a regiunii afectate pe care o încadrează astfel fața în fața

(umăr, glezna, genunchi );

Intensitatea curentului aplicat se dozează de la potențiometru în funcție de toleranța

individului și de toleranță la locul de aplicare, senzația corectă fiind cea de furnicătură placută.
Aceasta corespunde unei intensitati a curentului de 0,1-0,2-0,3 mA pe cm2 de electrod.
Durata tratamentului trebuie sa fie suficient de lunga, an general 20-30 minute.

3.4 Ultrasunetul:

- efecte antalgice, decontracturante antifibronzante, de asuplizarea structurii

periarticulare

Ultrasunetele sânt vibrații mecanice care rezultă din transformarea variațiilor de potențial
electric ale unui curent de înaltă frecventă prin intermediul efectului piezoelectric.
Efectul piezoelectric se referă la proprietatea unor cristale tăiate într-un anumit ax de a se
dilata și contracta când sânt supuse variațiilor de potențial electric ale unui curent electric de înaltă
frecvență.

FORME DE ULTRASUNET

Ultrasunetul în câmp continuu.

Este forma de undă ultrasonoră longitudinală neintreruptă cu acțiune continua asupra

mediului în care se propagă şi care produce așa-numitul ”micromasaj tisular intern“.
Ultrasunetul an cămp discontinuu.

17
 Este forma de ultrasunet care în timpul aplicării este întrerupt ritmic, cu o anumită frecvență.

EFECTE FIZICO-CHIMICE

1. Efectul mecanic este reprezentat de vibrația care se produce şi care se transmite din
aproape în aproape, fiecare moleculă fiind pusă în mișcare cu o frecvența egala cu cea a sursei.
2. Efectul termic apare prin transformarea unei paţti din energia ultrasonoră în energie
termică. Acest efect este mai pregnant în mediile neomogene, cum este corpul omenesc.
3. Efectul de cavitație consta în producerea de goluri în interiorul lichidului traversat,
fenomen vizibil în apă prin formarea de bule. În acest moment se eliberează mari cantități de energie
cu efecte distructive locale.

4. Efectul de difuziune se referă la creșterea permeabilității membranelor.

5. Efecte chimice, de tipul oxidare, reducere, depolarizare și alterarea structurii chimice a
substanțelor.

EFECTE BIOLOGICE

- creșterea permeabilității membranelor;

- hiperemie tegumentară şi musculară;

- acțiune fibrolitică;

- pe os dozele mici produc osteoporoza, dozele mari osteonecroza;

- acțiune termică de profunzime.

EFECTE TERAPEUTICE

- efect analgetic produs prin intermediul sistemului nervos central, printr-un mecanism asemănător
ca și la curenții de joasă frecvenţa;

- efect miorelaxant, explicat prin acțiunea vibratorie a ultrasunetului asupra receptorilor nervoși din
mușchi si tendoane;

- efect hiperemiant, prin vasodilatația arteriolelor și capilarelor, cu activarea corespunzătoare a

circulației;
- efect reflex, la distanța, prin aplicarea:

18
- pe zonele paravertebrale corespunzătoare rădăcinilor nervoase medulare ale membrelor;
- pe zonele cutanate corespunzătoare organelor interne;

- pe ganglionii simpatici (ganglionul stelat).

TEHNICA DE APLICARE

- Traductorul (emițătorul) se aplică pe tegument pe masa muscular în jurul rotulei prin

intermediul unui strat uleios, deoarece ultrasunetele nu se propagă prin aer.
- Se reglează intensitatea între 0,05 și 2 W/cm2.- gonartroză-0,4W/cm2-1-2 mHz
- Durata ședințelor este în general de 3-6 minute pentru o zonă.
- Ritmul ședințelor este zilnic sau la două zile, efectuându-se în general un număr de 6
până la 15 ședințe.

19
4. Bibliografie:

- Sidenco E.L, Cursul nr. 7 “Șoldul”

- file:///C:/Users/Vera/Downloads/104995753-32310819-Soldul-Posttraumatic%20(1).pd

- Proiect Metode de Recuperare Medicala BFT in Paralizii de Nervi Periferici ale Membrelor
Inferioarehttps://biblioteca.regielive.ro/proiecte/medicina/metode-de-recuperare-medicala-bft-in-
paralizii-de-nervi-periferici-ale-membrelor-inferioare-141706.html

- https://www.google.ro/search?q=Scribd&oq=Scribd&aqs=chrome..69i57j0l5.1391j0j7&sourceid=c
hrome&ie=UTF-8

- https://biblioteca.regielive.ro/licente/medicina/ingrijirea-pacientului-cu-traumatism-de-bazin-
286528.html

- 190069286-184117022-Curs-de-Electroterapie.pdf

20