DFS_Curs 5 - 17.03.

2015

Dezvoltarea membrelor

Incepe in ziua 26 in care pe fetele laterale ale corpului embrional apar crestele membrelor. Din
ele, in urmatoarele 2 zile se vor forma mugurii membrelor superioare la limita dintre zonele craniana si
cervicala. Ele se dezvolta din somitele C4-T1, dupa aproximativ 2 zile la nivelul somitelor L4-S3 apar si
se dezvolta mugurii membrelor inferioare. Mugurii sunt inveliti in ectoderm din care va lua nastere
tegumentul. In interiorul lor patrund celule mezodermale si enzodermale din care se vor forma scheletul,
aparatul articular, musculatura si elementele vasculare ale membrelor.
In saptamana 6 si 7 apar 2 santuri transversale care vor delimita mai intai segmentele distale
mana/picior si ulterior pe cele proximale ale membrelor. Initial, membrele se dezvolta perpendicular pe
corp, dar sufera un process de rotatie cu 90 gr ajungand paralele cu axul longitudinal al corpului
embrional.
Rotatiile sunt in sensuri opuse la nivelul membrelor superioare fata de cele inferioare astfel incat
cotul se pozitioneaza posterior pe cand genunchii se situeaza ventral. Perioada cuprinsa intre saptamanile
4 si 8 se caracterizeaza printr-o mare sensibilitate a embrionului la actiunea factorilor externi in special
de natura toxica, care afecteaza mama. Cele mai mici perturbari in mecanismele complexe de inductie si
diferentiere vor putea induce aparitia unor anomalii.
Teratogeneza la actiunea factorilor externi este conditionata de mai multe elemente:
- momentul actiunii agentului teratogen,
- afinitatea preferentiala a diversilor agenti pt anumite organe sau structuri
- perioada de actiune factorului teratogen.
In aceasta perioada, medicamentele administrate mamei prezinta risc major pt aparitia diverselor
malformatii la nivelul organismului in formare. Malformatiile se pot clasifica in:
- anomalii prin lipsa segmentelor sau dezvoltare insuficienta: amelie (lipsa membrelor), focomelie
(dezvoltare insuficienta a segmentelor proximale ale membrelor), adactilie (lipsa unor degete).
- dezv. incompleta sau oprirea evolutiei unor segmente: micromelie, microdactilie, microfalangie
- dezvoltarea exagerata a unor membre: macrodactilia, hiperfalangia, macromelia
Alte malformatii:
- elenteromelia: rotatia anormala a genunchiului
- sindactilia: alipirea degetelor pe lungime
- polidactilie: mai multe degete
- sirenomelie: fuzionarea partial/complete a membrelor inferioare
- amputatii congenitale: membrele se dezvolta intrauterin, dar in urma unor factori patogeni materni cum
ar fi bride in cavitatea uterine sau aderente, segmentele in evolutie sunt sectionate.
- luxatia congenitala de sold care se produce prin dezvoltare insuficienta a capului femoral si/sau a
cavitatii acetabulare de pe osul coxal.
- buza de iepure: cheiloschisis
- gura de lup: palatoschisis sau gnato-palatoschisis.
- spina bifida

Scolioza

Este o boala evolutiva caracterizata prin una sau mai multe curburi laterale ale coalanei laterale
evidentiate in plan frontal insotita de rotatia vertebrelor.
Atitudinea scoliotica este o deposturare simpla care corecteaza sau hipercorecteaza in ortostatism
sau in decubit dorsal.
= Deviatie majora - triplanare a coloanei vertebrale caracterizata prin prezenta uneia, a doua sau
mai multe curburi de sensuri opuse in plan frontal.
= Torsiunea corpurilor vertebrale care deviaza de partea convexitatii - Gibozitate costala de partea
convexitatii vertebrale. Se asociaza excavarea toracica de partea concavitatii si asimetria sau inegalitatea
centurilor scapulara si pelvina.
Incidenta:
- la nivel mondial: 0.2%
- Romania pe primul loc, 3.5% fiind luate in evidenta aproximativ 60.000 cazuri,13.000 de cazuri la
copii.
1
 In 80% din cazuri scoliozele sunt idiopatice (fara cauza precizata) sau primitive.
Factorul gen este determinant 72% dintre cazuri inregistrandu-se la fete, proportia intre genuri a
cazurilor grave fiind de 10 la 1 pt genul feminin.
Etiologia poate fi diferita la copil si la adult.
La copil are importanta predispozitia individuala si/sau familiala, anumite afectiuni prezente la nastere
(spina bifida), factori hormonali si particularitati de crestere in perioada pubertara respectiv crestere
brusca in inaltime.
Insuficienta musculo-ligamentara, inegalitatea membrelor inferioare, anumite afectiuni genetice si
congenitale cum sunt: sindromul Marfan….Distrofii musculare si alte dezechilibre de tip muscular care
pot aparea in urma afectiunilor neurologice de tipul poliomielitei, paraliziei cerebrale infantile care
determina paralizie asimetrica a unor grupe musculare provocand dezechilibru muscular la nivelul
coloanei.
Factori favorizanti:
- spondilolistezis: luxatie anterioara a unor corpuri vertebrale lombare de cele mai multe ori, poate sa
apara si la nivel cervical si poate sa intereseze si mai multe vertebre.
- absenta, malformatia sau amputatia de membre inferioare sau alte tulburari corelate cu diferentierea si
dezvoltarea tisulara in perioada de viata intrauterina.
La adult:
- un process inflamator: apendicita, pleurezie
- un process aderential sau cicatricial: la nivel toracal sau pleural
- AVC
- hernia de disc lombara
- contracturi musculare
- un fenomen dureros vertebral: lombosciatica
- un traumatism vertebral sau de tren inferior
- procese infectioase
- tumori
O scolioza aparuta dupa incheierea cresterii este in majoritatea cazurilor secundara.
Au fost emise mai multe teorii care sa explice aparitia scoliozei la anumiti subiecti, desi conditiile si
factorii ii afecteaza pe toti.
1. Teoria tinutei vicioase: la scoala, in banca, ghiozdan prea greu. Aceasta ar putea explica scolioza totala
sau atitudinile scoliotice.
2. Teoria osteo-paralitica: potrivit careia tulburarile de cauze mecanice ale procesului de osificare ar
induce deformari vertebrale in special la nivelul corpurilor si respectiv deviatii laterale de coloana.

Clasificare:
- dupa prezenta sau nu a unui factor etiologic de certitudine scoliozele se impart in idiopatica si
secundara.
- dupa modul de raspuns la tratament s-au impartit in scolioza nestructurala (functionala) si scolioza
structurala.
- dupa nr curburilor scoliozele sunt:
 cu o curbura (sau in C) ele fiind denumite dupa sensul convexitatii, adica drepta sau stanga.
 cu 2 curburi (sau in S) care sunt denumite dupa curbura principala (toracala) sau dupa sensul
convexitatilor incepand de la curbura superioara
 cu 3 curburi: una fiind principala, iar celelalte 2 compensatorii. In general se considera
principala curbura cea mai intinsa sau cea situata la coloana dorsala.
- dupa intindere sau dupa amploarea deposturarii scoliozele sunt partiale, (limitate la nivelul uneia sau
a 2 regiuni) si totale cuprinzand intreaga coloana.
- dupa stadiul evolutiv si mobilitate scoliozele sunt mobile, initiale sau reversibile.
In aceste cazuri scoliozele sunt de curand instalate, iar coloana a pastrat un grad mare de
mobilitate. Au in general un grad mare de recuperare. Scolioze cu mobilitate redusa sau semimobile se
caracterizeaza prin grad mic de recuperare, prin metode compensatoare. Scoliozele fixe sau stabilizante
care deriva din scolioze aparute in perioada copilariei la pubertate si adolescent sau dup ace procesul de
crestere a organismului s-a incheiat.Scoliozele fixe au cele mai mici sanse de recuperare.
- dupa gravitate:

2
  scolioze de gr 1 au frecvent o singura curbura recent instalata, supla cu unghi de deviatie mic si
care nu antreneaza tulburari la nivelul altor segmente. Ele raspund cel mai bine la tratament
kinetic.
 scolioza de gr 2 in care coloana mai pastreaza o oarecare mobilitate si care se compenseaza prin
aparitia altor curburi, ele se caracterizeaza prin aparitia deformarilor toracale si a gibozitatii
costale de amploare variabila pastrand insa sanse de recuperare.
 scoliozele de gr 3 in care deviatiile sunt mai ample, mai numeroase si intereseaza structuri situate
la distanta de coloana, in aceste scolioze apar si disfunctii cardio-circulatorii si respiratorii, au
sanse mici de corectie prin metode conservatoare (kinetoterapie si ortezare).
 scoliozele de gr 4 in care deviatiile sunt foarte mari determinand complicatii algice si functionale
redutabile.
- dupa momentul de aparitie scolioza poate sa fie:
 congenitala (prezenta la nastere) mai frecvent nu prin curburi ale coloanei ci prin zone de
rigiditate la nivelul coloanei.
 scolioza infantila in care momentul de aparitie este intre 1-3 ani, scolioza juvenila apare in
perioada 3-13 ani (la fete), 3-15 ani (la baieti).
 scolioza adolescentului care debuteaza dupa aceasta varsta, poate aparea pana la incheierea
procesului de crestere, 13-18 ani fete,15-22 baieti.
 scolioza adultului care este cel mai frecvent secundara spre deosebire de cele antecedente care
sunt mai frecvent idiopatice.
 scolioza batranului (sau senila) tot secundara in principal osteoporozei si/sau insuficientei
musculare sau hiptoniei musculare de varsta.