Deviatiile coloanei vertebrale

(scolioza, cifoza)

Dr. Robu Bogdan

Indrumator Dr. Ioan Petcu
Anatomia
 Scolioza
• DEFINITIE: - deviatie a coloanei vertebrale in
plan frontal (Galen)
- Frecvent este prezenta o asimetrie vertebrala, de
aprox 10˚
- Orice deviatie > 10˚ este considerata patologica
- O prima diferentiere se face intre scoliozele
functionale (atitudinile scoliotice sau scoliozele
nestructurale) si scoliozele structurale
- Scoliozele functionale, nestructurale = deviatiile in care
anatomia vertebrelor si a discurilor este normala, doar
aliniamentul in plan frontal este perturbat. Deviatia este
complet reductibila clinic si radiografic in pozitie culcata.
- Scoliozele structurale = vertebrele prezinta modificari
structurale (rotatii, cuneiformizari). Deviatia nu este
reductibila in pozitie culcata, avand o tendinta evolutiva.
 Scoliozele functionale

• CLASIFICAREA STAGNARA
1. Defecte de postura - fara o cauza evidenta, apar in cursul
copilariei si dispar spontan in cursul puseului pubertar de
crestere. In aceasta categorie se gasesc si scoliozele pitiatice
(isterice)
2. Curburi scoliotice reductibile – simptomatice unor afectiuni
vertebrale sau juxtavertebrale (atitudini antalgice). Ex: un
conflict disco-radicular poate determina aparitia unei
scolioze antalgice care dispare o data cu disparitia cauzei.
3. Curburi de compensatie – ale unor defecte cu sediul la
distanta de rahis. Ex: inegalitatea de lungime a MI, torticolis
congenital.
 Scoliozele structurale
Clasificarea “Scoliosis Research Society”

I. Idiopatice

• A. Infantile – daca apar intre 1-3 ani (pot fi rezolutive sau progresive)
• B. Juvenile – cand apar intre 4 (6-8-10) ani si debutul pubertatii
• C. Ale adolescentului – intre debutul pubertatii si maturitatea osoasa
 Scoliozele structurale

II. Neuromusculare

• A. Neuropatice:
• 1. Prin leziunea neuronului motor central in:
• a) Paralizia cerebrala
• b)Degenerescente spino-cerebeloase ca maladia Friedreich, maladia Charcot-Marie-Tooth, sau sindr. Roussy-Levy
• c) Siringomielie
• d)Tumori medulare
• e) Traumatisme medulare f)altele
• 2. Prin leziuni ale neuronului motor periferic in:
• a) Poliomielita
• b)Alte mielite virale
• c) Traumatisme
• d) Atrofia musculara spinala de tip I (Werding-Hoffman), tip II sau tip III (Kugelberg-Welander)
• e) Mielomeningocel (paralitice)
• 3. Disautonomia Riley-Day
• 4. Altele
 Scoliozele structurale

II. Neuromusculare

• B. Miopatice in:
• 1. Artrogripoza
• 2. Distrofie musculara de tip Duchenne (pseudohipertrofica), a centurilor sau facio-scapulo-humerala
• 3. Disproportia tipului de fibre musculare
• 4. Hipotonia congenitala
• 5. Miotonia distrofica 6. altele

III. Congenitale

• A. Defecte de formare:
• 1. Vertebra cuneiforma
• 2. Hemivertebra
• B. Defect de segmentare:
• 1. Bara nesegmentata unilateral
• 2. Bara nesegmentata bilateral (fuziune vertebrala)
• C. Mixte
 Scoliozele structurale
IV. Neurofibromatoza

• A. Sdr. Marfan
• B. Homocistinurie
• C. Sdr. Ehlers-Danlos D. altele

V. Tulburari mezenchimale

• A. Fr sau dislocatii vertebrale (neparalitice)

• B. Chirurgicale:
• 1. Post laminectomie
• 2. Post toracoplastie.
• C. Iradiere

VI. Traumatice
 Scoliozele structurale

VII. Contracturi extra-vertebrale

• A. Post empiem
• B. Arsuri
• C. altele

VIII. Osteocondrodistrofii

• A. Acondroplazie
• B. Displazia spondilo-epifizara
• C. Disrafism diastrofic
• D. Mucopolizaharidoze
 Scoliozele structurale
IX. Tumorale
• A. Tumori ale coloanei vertebrale:
• 1. Benigne
• 2. Maligne
• B. Tumori medulare

X. Afectiuni reumatoide
• A. Rahitism
• B. Osteoporoza juvenila
• C. Osteogeneza imperfecta

XI. Boli metabolice

• A. Spondiloliza si spondilolistezis
• B. Anomalii congenitale.

XII. Scolioze legate de regiunea lombo-sacrata

• A. Acute B. Cronice

XIII. Infectii osoase

 Scoliozele indiopatice
Cea mai intalnita forma a scoliozei structurale.
Definitie: incurbarea laterala a coloanei vertebrale care apare la un copil, de altfel
sanatos, si la care nu poate fi decelata nici o cauza.

Scolioza este o deviatie tridimensionala a coloanei. (lordoza intervertebrala, rotatie

axiala si inclinare laterala)
Scolioza infantila apare intre 1 – 3 ani.
Scolioza juvenila apare intre 4 ani si debutul pubertatii.
Scolioza adolescentului apare intre debutul pubertatii si maturitatea osoasa.

Limita dintre scolioza juvenila si cea a adolescentului – la debutul puseului pubertar de

crestere (in varsta osoasa, in jur de 11 anu la fete si 13 ani la baieti)

Prevalenta: 0,3 – 15,3 ‰

Etiologie: - factorul ereditar
- rezultatul unei tulburari multifactoriale

• Scoliozele idiopatice au o predispozitie de a dezvolta curburi toracice drepte si

lombare stangi.
 Scoliozele indiopatice
Istoria naturala a curburii scoliotice (evolutie fara tratament):
 progresiunea curburii
 dureri vertebrale
 alterarea functiei pulmonare
 mortalitate
 efecte psihosociale
 influenta graviditatii si nasterii asupra curburii scoliotice

Factorii legati de potentialul de crestere:

1. Cu cat pacientul este mai tanar in momentul diagnosticului, cu atat este mai mare
riscul de agravare al curburii
2. Riscul de agravare al curburii este mai mare inainte de aparitia primei menstruatii la
fete si a parului pubian la baieti – Tanner 2
3. Cu cat este mai mic gradul testului Risser, cu atat este mai mare riscul agravarii
curburii
Factorii legati de particularitatile curburii:
4. Dubla curbura majora are o tendinta mai mare de agravare decat o singura curbura
majora
5. Cu cat este mai mare gradul curburii in momentul diagnosticului, cu atat este mai
mare riscul de agravare
 Scoliozele idiopatice
Factori corelati cu riscul de agravare al curburii (scolioza idiopatica a
adolescentului):
1. Sexul – agravarea apare mai frecvent la fete
2. Varsta – risc mai mare la o varsta mai mica a adolescentului
3. Menarha - agravarea e mai putin frecventa dupa aparitia menstruatiei
4. Semnul Risser – incidenta agravarii scade pe masura ce nucleul de osificare a
crestei iliace evolueaza spre sudarea la creasta iliaca
5. Tipul curburii – in general, curbura dubla majora evolueaza mai frecvent decat cea
unica;
Curburile care au cel mai mare risc de agravare:
• dubla toracica
• dubla toracala si lombara
• unica toracala dreapta
Curbura cu cel mai mic potential de agravare este cea unica lombara
6. Gradul curburii – incidenta agravarii creste odata cu gravitatea curburii.
7. Agravarea diformitatii spinale este mai mare in perioadele de crestere rapida.
 Curbura majora = curbura a carei valoare in grade este mai mare, care este cea mai
putin reductibila si care are rotatia cea mai importanta. Este o curbura structurala.
 Curburile de compensatie = curburi sau semicurburile care permit rahisului sa-si
gaseasca aliniamentul deasupra si dedesubtul curburii structurale (majore)

 Curbura majora = Curbura primara

 Curbura compensatorie = Curbura secundara

 Curbura este denumita dreapta sau stanga, dupa cum convexitatea este localizata
la dreapta sau la stanga planului medio-sagital.

 Vertebra apicala = vertebra cea mai rotata si cea mai deplasata fata de linia gravitatii
corpului
 Vertebra limita sup = vertebra de la limita sup a curburii si al carei platou sup este cel
mai inclinat spre concavitatea curburii
 Vertebra limita inf = vertebra de la limita inf a curburii si al carei platou inf este cel
mai inclinat spre concavitatea curburii
 Vertebra neutra = vertebra de la limita sup sau inf a curburii care nu mai este rotata;
uneori poate fi si vertebra limita sup sau inf
 Zona apicala = este cea mai lateral si sagital deplasata fata de linia gravitatii
 Tipuri de curburi scoliotice

Unica toracala inalta (cervicotoracala)

Unica toracala
Unica toracolombara
Unica lombara
Dubla majora, toracala si lombara
Dubla majora toracala
Dubla majora toracala si toracolombara
Multiple curburi

Ordinea nu reflecta si frecventa (incidenta) tipului de curbura.

 Clasificarea King (1983)
• Defineste 5 tipuri de scolioza idiopatica
• Severitatea cazului este determinata de urmatorii parametrii:
– Unghiul Cobb
– Determinarea indexului de flexibilitate pe baza radiografiilor in bending

Dezavantajele clasificarii:
1. Profilul sagital nu este inclus in evaluare
2. Scoliozele cu 2 sau 3 curburi majore nu sunt incluse
 Clasificarea LENKE (2001)
 Clasificare radiologica, a scoliozei idiopatice
 Necesita radiografii in 2 planuri + bending lateral stang si drept

Defineste 6 tipuri de curburi

Tipul curburii este determinat de localizare, unghi, si flexibilitatea curburilor
manifeste. Apexul curburii este definit dupa cum urmeaza, din motive de
localizare:
Localizare toracica superioara – apexul curburii intre T2 si T6
Localizare toracica – apexul curburii intre T6 si discul intervertebral T11-T12
Localizare toraco-lombara – apexul curburii intre T12 si L1
Localizare lombara – apexul curburii intre discul intervertebral L1-L2 si L4
Determinarea flexibilitatii curburii
Flexibilitatea este estimata pe baza curburii reziduale pe radiografia in bending, fie
pe baza gravitatii cifozei. O curbura este definita ca structurala daca unghiul Cobb
in bending >250 sau daca unghiul cifozei >200.
 Clasificarea LENKE (2001)
Urmatoarele 6 tipuri de curburi pot fi definite pe baza acestor parametrii:
 Tipul I – (toracica principala, numai o curbura toracica principala). Curba majora este
structurala, celelalte nu
 Tipul II – (dubla toracica, 2 curburi toracice). Curbura majora toracica si curbura mica toracica
superioara sunt structurale; celelalte curburi sunt nestructurale.
 Tipul III – (dubla principala, 2 curburi principale). Curburile toracica, toraco-lombara sau
lombara sunt structurale; curbura toracica este mai mare decat cea toracolombara sau
lombara. Daca exista o curbura toracica superioara, ea nu este structurala.
 Tipul IV – (tripla principala, 3 curburi principale). Toate cele 3 curburi sunt structurale; curbura
toracica este cea principala.
 Tipul V – (principala toracolombara/lombara, curbura majora doar toracolombara sau
lombara). Curbura principala este localizata in regiunea de tranzitie toraco – lombara sau in
coloana lombara si este structurala; curbura toracica superioara sau curbura mica toracica nu
sunt structurale
 Tipul VI – (principala toracolombara/lombara si principala toracic). Curbura toracolombara sau
lombara principala este structurala; curbura toracica mica este de asemenea structurala, dar
unghiul ei Cobb este cel putin mai mic de 50.
 Clasificarea LENKE (2001)
Modificatorul lombar
• Deformarile din regiunea lombara afecteaza echilibrul coloanei vertebrale precum si
curburile proximale.
• 3 modificatori – A, B, C
• Pentru a determina tipul modificatorului, se traseaza o linie perpendiculara pe orizontala
dusa prin centrul sacrumului pe imaginea unei radiografii cu o incidenta AP
• Vertebra taiata in 2 jumatati egale, de aceasta linie verticala este numita “vertebra stabila”
(SV). Daca aceasta diviziune centrala se aplica pe un disc intervertebral, vertebra de sub
ea este considerata vertebra stabila.

CSVL = center sacral vertebral line

Tipul A – linia verticala trece prin pediculi
pana la vertebra stabila. Aceasta este o
curbura lombara minima.

Tipul B – linia verticala trece prin marginile

concave ale vertebrei apicale si marginile
mediale ale marginii concave a pediculului.
Reprezinta o curbura lombara moderata.

Tipul C – linia verticala este in intregime

mediala fata de vertebra apicala.
Reprezinta o curbura lombara mare.
 Clasificarea LENKE

Modificatorul toracic sagital

Acest ultim parametru reprezinta gradul manifest al cifozei in profilul sagital.
Valorile masurate sunt introduse cu urmatorii indici: -, N, +.
Au fost definite urmatoarele valori ale unghiului Cobb pentru cifoza:
Unghiul Cobb al cifozei intre T5 si T12 < 100 : -
Unghiul Cobb al cifozei intre T5 si T12 intre 100 si 400: N
Unghiul Cobb al cifozei intre T5 si T12 > 400: +
Clasificarea
LENKE
CSVL = center sacral vertebral line
 Examen clinic
 Anamneza – antecedente - familiale
- personale (fiziologice si patologice)
 Examen clinic – ortostatism – fata
- lateral
- aplecat in fata
- asezat

 Parametrii clinici:
 Echilibrul bazinului
 Lungimea membrelor inferioare
 Echilibrul umerilor
 Firul cu Pb
 Triunghiul toraco-brahial
 Masurarea gibozitatii (scoliometru)
 Caractere sexuale secundare (Tanner)
 Examenul neurologic
Examen clinic

• Pete de culoare “café au lait” pot

semnala o neurofibromatoza
• O zona de hiperpilozitate la
nivelul sacrului sau a coloanei
lombare poate indica o spina
bifida sau o malformatie
medulara
Criterii
Tanner
 Examen neurologic

O curbura toracala stanga trebuie

suspectata ca avand alta etiologie,
nu idiopatica. Cele mai frecvente
cauze ale acestor curburi toracice
stangi sunt malformatia Arnold
Chiari si siringomielia.
 Examen radiologic

 In ortostatism
 Incidenta AP si profil
 Radiografii “in bending”
 Test de tractiune – orizontal
- in suspensie
 Testul Risser [varsta osoasa Greulich si Pyle]
 Osificarea listelului marginal
 Masurarea unghiului Cobb
 Masurarea rotatiei vertebrale (Nash si Moe)
 Examen CT
 Examen RMN
Scolioza idiopatica toracica
dreapta si lombara stanga
radiografii in ortostatism,
incidenta AP si L
Radiografii bending
Scolioza lombara stanga, dezechilibrata-test de tractiune
Forme topografice de scolioze idiopatice (dupa KING):
• Toracica dreapta
• Toracolombara stanga
• Lombara stanga
• Dubla majora
• Dubla toracica
Unghiul Cobb
Masurarea consta in 3 pasi:
1. Localizarea vertebrei neutre superioare
2. Localizarea vertebrei neutre inferioare
3. Masurarea unghiul format de tangenta la platoul sup
al vertebrei neutre sup, cu tangenta la platoul inf al
vertebrei neutre inf (sau de perpendicularele ridicate
de pe aceste 2 tangente) unghiul scoliozei.

 Daca suprafetele nu sunt

vizibile se pot folosi pediculii.

 Unghiul Cobb se calculeaza si

pentru contracurburi.
Masurarea rotatiei vertebrale apicale dupa Nash si
Moe, torsiometru Perdriolle
Testul Risser
Aspect anatomic si radiologic al vertebrei toracice apicale
Aspect CT cu reconstructie 3D al unei scolioze idiopatice infantile grave
Scolioza toracica stanga, rapid evolutiva

Examen RMN – leziune siringomielica la C7

 Tratamentul scoliozelor idiopatice

Kinetoterapeutic

Ortopedic

Chirurgical

• Kinetoterapie – in atitudine scoliotica si scolioza neevoluata cu un unghi de

max 15˚
• Atat tratamentul ortopedic cat si cel chirurgical necesita kinetoterapie
 Tratamentul ortopedic

• Corsete gipsate (s-a renuntat aproape in totalitate) sau ortopedice

• Se adreseaza scoliozelor peste 30˚ la pacienti cu imaturitate a scheletului
(Risser 0-2, premenstrual sau postmenstrual sub 1 an) ca si scoliozelor in
jur de 20˚ care si-au facut proba evolutivitatii (agravare de 6˚ intre 2
controale, la 6 luni interval)
• Actualmente se considera limita superioara a posibilitatilor tratamentului
ortopedic de 40˚, maximum 45˚pentru formele toracice si de max 30˚
pentru formele lombare.
• Este constrangator si de lunga durata.
Corset Milwaukee

 tratamentul scoliozei infantile si juvenile,pt ca nu

aplica presiuni asupra toracelui, presiuni ce ar
determina deformarea acestuia
Corset Cheneau

 tratamentul scoliozei cu 2
curburi toracice
 Corset Lyon/Stagnara

 tratamentul scoliozei cu 2
curburi toracice
Corset Malaga
Corser Spinecor
Corset Sforzesco
Corset Providence
Corset BOSTON si EUROBOSTON

 tratamentul curburilor
din regiunea lombara
 Tratament chirurgical
• Artrodeza vertebrala posterioara
- artrodeza vertebrala posterioara “in situ” sub corset gipsat (Hibbs, Abott,
Goldstein, Moe)
– instrumentatia Harrington, cu o tija (1950) sau 2 tije de elongatie (Gordon
Amstrong) si tija de compresie (Moe)

- instrumentatia Luque (1973), foloseste sarme trecute sublaminar, la nivelul fiecarui

etaj vertebral si fixate de tije netede de otel

- intrumentatia spinala segmentara (sistem care utilizeaza mai multe puncte de

fixare), incepand cu anul 1980:
- instrumentatie Cotrel – Dubousset (ICD), alcatuita din bare, carlige laminare
(care se fixeaza pe lamele vertebrale) si pediculare, carlige pentru situatii
speciale (modificari ale carligelor laminare), suruburi transpediculare si
conectoare transversale.
- pornind de la ICD, alte instrumentare: USS (Universal Spine System), TSRH
(Texas Scottish Rite Hospital), Isola, Colorado etc.
- instrumentatia SCS (Spine Contourning System), realizeaza o modelare “in
situ” a barelor, dupa ce acestea au fost fixate la coloana, realizand in acest fel
corijarea segmentara a deviatiei scoliotice (J.P. Steib) .
 Scolioză idiopatică toracală dreaptă 62o, King III

J.A.M. 16 ani ♀
Scolioză idiopatică toracală dreaptă 100o, si lombara stanga 34˚ King II

B.I.D. 16 ani, ♂
 50o
42o

34o

0o
21o

Artrodeză vertebrală cu instrumentaţie Harrington-Luque

 Instrumentatie spinala
segmentara XIA (Stryker)

B.A., 14 ani, Scolioză

diopatică toracică dreaptă 600 King II, Lenke 1B-
Aspect intraoperator – artrodeza
vertebrala post cu instrumentatie
segmentara
P.E. 15 ani ♀

Scolioză idiopatică toracică dreaptă 78o lombară stângă 75o

Tractiunea halo-pelviana sau halo-
gravitationala
Acelasi pacient, aspect radiografic, pre si postoperator
 Tratament chirurgical
• Artrodeza vertebrala anterioara:

- instrumentar Dwyer (1964)

- instrumentar VDS (Ventral Derotation Spondylodesis) – Zielke

- instrumentatia TSRH (Texas Scottish Rite Hospital)

- instrumentatia Kaneda

- instrumentatia Jurgen Harms

I C 14 ani, Scolioză idiopatică TL stângă 43o Lenke 5 B N
I C 14 ani – aspect intraoperator
 I C 15 ani control 1 an po
Imagine pre- şi post operatorie
 Tratament chirurgical
Instrumentatia si artrodeza ant realizeaza o corectie
importanta in plan frontal, si diminueaza nr de vertebre
artrodezate, in special in regiunea lombara, lasand mai multe
discuri libere sub zona de fuziune.

In prezent, cea mai folosita este instrumentatia segmentara

posterioara in tratamentul scoliozelor idiopatice, dupa varsta
de 12 ani, indiferent de localizarea curburii. Ea este singura
metoda indicata in curburile duble sau triple majore.

Instrumentatia si fuziunea anterioara sunt utilizate in special pt

corectia scoliozelor toracolombare si lombare. Poate fi
utilizata si in curburile toracice unice, prin toracotomie sau
toracoscopie.
 Cifozele
Curburile cu concavitatea ant=cifoze (gr. kifos= incovoiat)
Curburile cu concavitatea post=lordoze (gr. lordos=curbat)
Din profil, postura normala se apreciaza cu ajutorul firului cu
plumb. Coborand de la protuberanta occipitala ext, firul cu
Pb va atinge sacrul in santul interfesier, fiind tangent la
coloana toracala, la niv T7-T9.
Exagerarea curburii normale toracale=hipercifoza toracala
(clinic: spate rotund cu umerii coborati si adusi inainte)
Exagerarea curburii normale lombare=hiperlordoza lombara
(existenta unei cambrari marcate lombare cu proeminenta
exagerata anterioara a abdomenului).
Asocierea hipercifozei toracale cu hiperlordoza lombara.
 Posturi anormale
• Hipercifoza dorsala (toracala)
• Hiperlordoza lombara
• Cifo-lordoza
• Cifoza totala
• Cifoza lombara cu
inversiune vertebrala
• Spate plan (plat)
 Cifozele toracale
• Definitie: accentuarea curburii vertebrale, determinand o
diformitate cu o convexitate post si o concavitate ant excesiva
• Accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate a
coloanei in plan sagital
• Clasificare:
– Cifozele functionale (posturale): nu se insotesc de modificari de
structura ale corpilor vertebrali si ale caror curburi sunt
reductibile; ex: atitudinea astenica prepubertara si pubertara,
miopia necorectata antreneaza o cifoza toracala. Persistenta
acestor deviatii functionale duce la structuralizarea lor.
– Cifozele structurale: curburi rigide, fixe, care nu se pot redresa
decat partial, insotite de modificari de structura ale corpilor
vertebrali
 Cifozele structurale
• Etiologii:
Categorii Cauze specifice

Traumatice Traumatism unic, microtraumatisme

Iatrogenice Post laminectomie, post iradiere
Inflamatorii PR, SA
Infectioase Infectii piogene, tuberculoza
Posturale
Cifoza Scheuermann
Degenerative Fr osteoporotice, Maladie Paget, Discartroze
Congenitale Defect de formare, defect de segmentare
Neoplazice Tumori primare, tumori metastatice
Displazice Acondroplazia, pseudoacondroplazia, displazia
distrofica
De dezvoltare Idiopatice
Neuromusculare Mielodisplazie, paralizie cerebrala
 Evaluare clinica si imagistica
• Anamneza: poate evidentia caracterul ereditar al unei cifoze
• Istoricul deformatiei: varsta aparitiei, instalarea progresiva sau brusca, dupa un
accident, agravarea ei lenta, legata de anumite perioade de varsta, eventualele
interventii anterioare la nivelul coloanei
• Examen clinic: sistematizat, cu pacientul dezbracat, in ortostatism (in pozitia
obisnuita a pacientului), pozitie sezanda, culcata (peste marginea unei mese),
semnele pubertare (cotatia Tanner), eventualele semne neurologice si capacitatea
vitala, exam cu firul de Pb in plan frontal si sagital. Se masoara in plan sagital,
sageata lordozei cervicale si lombare
• Examenul radiologic: al intregii coloane de fata si de profil in ortostatism, va
evidentia si masura (metoda Cobb) diformitatile vertebrale de fata si profil.
Masurarea cifozei va tine cont de vertebra intermediara, cea mai inclinata, dintre
curbura toracica si cea lombara. La partea superioara a curburii toracice se poate
utiliza pt masuratori T4. Intre tangenta la platoul superior al corpului vertebral T4 si
tangenta la platoul inferior al vertebrei intermediare, se masoara valoarea
unghiulara a cifozei toracale.
• Radiografia de profil va evidentia tipul cifozei, regulata sau unghiulara.
• Cifozele regulate=unghiulari vertebrale sau/si discale repartizate pe mai mult de 4
segmente vertebrale consecutive (aspect rotunjit)
• Cifozele unghiulare=schimbari bruste de directie, foarte localizata, in general
superioara a 20˚, unghiulatia interesand 1,2 sau maxim 3 segmente consecutive,
toate modificate patologic
• Intr-o cifoza unghiulara trebuie masurata unghiulatia apicala (intre platoul
sup al vertebrei sup si platoul inf al vertebrei inf, modificate patologic, in
apexul curburii), curbura adiacenta (intre vertebrele limita situate la
jonctiunea curburii principale cu curburile de compensatie) si curburile de
compensatie.
• Aprecierea reductibilitatii cifozei unghiulare va preciza daca unghiulatia
apicala, curbura adiacenta si curburile de compensatie, sunt sau nu
reductibile.
• Frecvent o cifoza in plan sagital, se poate asocia cu o scolioza in plan frontal (ceva
mai putin de jumatate din cifozele Scheuermann se asociaza cu o scolioza, in
general de mai mica valoare unghiulara si neevolutiva).
• Daca unghiul cifozei este superior celui al scoliozei, componenta cifotica este
predominanta; problemele terapeutice sunt cele ale cifozelor.
• CT (pentru leziuni osoase), RMN (indicata in orice suspiciune de risc neurologic)
Cifoza Scheuermann
 Holger Werfel Scheuermann
1921
Scheuermann HW. Kyphosis Dorsalis Juvenilis. Orthop Chir.
1921, 41:305

Sorenson KH.
Scheuermann’s kyphosis:
clinical appearance,
radiography, etiology and
prognosis.
Munsksgaard, Copenhagen,
1964
DEFINITIE: o cifoza juvenila, cu leziuni
vertebrale tipice, care poate fi diferentiata de
cifozele posturale sau de spondilitele de
diferite etiologii. Ea este, alaturi de “spatele
rotund” astenic, cauza cea mai frecventa a
cifozei adolescentului.

Incidenta: 0,4 – 8%
Etiopatogenia: este inca disputata.
 Necroza aseptica a listelului marginal vertebral
 Prezenta herniilor intraspongioase vertebrale
 Factori mecanici
 Contractura musculara
 Persistenta santului vascular vertebral anterior
 Factori endocrini +/- nutritionali (osteoporoza,
deficiente vitaminice, malnutritia, tulb. ale metab
osos)
Factori care stau la baza aparitiei si agravarii cifozei din
maladia Scheuermann

I. Alterarea armaturii fibrilare a placii cartilaginoase vertebrale,

printr-o tulburare a metab mucopolizaharidelor.
II. Factorul mecanic – in timpul puseului pubertar de crestere,
atitudinile in cifoza atat de frecvente in viata zilnica (ex: statul in
banca), fac ca presiunile sa fie distribuite inegal, sa supraincarce
peretele vertebral ant

Procesul de osificare a inelului marginal este incetinit, sau chiar oprit, la

partea anterioara. Ulterior se instaleaza o cifoza structurala, care evolueaza
progresiv catre agravare si apoi rigidizare la terminarea cresterii.
Pentru a redresa trunchiul, pacientul cifotic isi va crea o lordoza
compensatorie, predominant lombara, completand astfel tabloul clasic al
cifozei juvenile.
 Anatomie patologica
• Cele mai sugestive modificari sunt cele ale perioadei de stare
• Impresiunile discale sunt amprente anormale, adanci, la nivelul fetelor sup si inf ale
corpilor vertebrali
• Incastratea nucleului pulpos in corpul vertebral adiacent duce la aparitia pensarii
discale
• Slabiciunea placii cartilaginoase (prin care creste corpul vertebral) si presiunea
accentuata din partea ant vor determina o intarziere in osificarea listelului marginal
in portiunea sa ventrala.
• Corpul vertebral va aparea deformat in partea sa ant, unde din cauza presiunilor
ridicate, osificarea este tulburata.
• Daca tulburarile de osificare sunt mai profunde, partea ant a corpului vertebral se
deformeaza cuneiform. Frecvent, aceasta cuneiformizare intereseaza mai multi
corpi vertebrali adiacenti, determinand forma rotunjita a cifozei toracale din
maladia Scheuermann. Leziunile predomina la 1-2 vertebre, dar ele se intind, mai
putin grav si la segmentele supra- si subiacente. Localizarea leziunilor este
predominant toracala, dar se pot intalni si la nivel toracolombar si lombar.
 Simptomatologie clinica
• Initial este discreta
• Debutul bolii apare in jurul varstei de 10 ani
• Cuneiformizarea vertebrelor nu este evidenta radiologic inaintea
acestei varste, deoarece nu a aparut listelul marginal, corpurile
vertebrale avand mai degraba un profil curbiliniu decat rectangular.
• Prezenta cifozei care nu poate fi redresata spontan (voluntar) poate fi
unicul semn.
• Durerea este rara in stadiile de debut, devenind frecventa in perioada
florida (50%). Incidenta durerii creste in cazurile in care cifoza
intereseaza prima si a doua vertebra lombara (78%) si atunci cand
diformitatea devine rigida (64%).
• Simptomele neurologice sunt absente in cursul perioadei de crestere.
 Localizari ale cifozei in maladia
Scheuermann
1. Toracala
2. Toracolombara
3. Lombara

1.Forma toracica – apexul este situat intre vertebrele T7-T9.

- aplecand pacientul pe marginea mesei de examen, cifoza toracala nu
dispare
- cifoza este adesea asociata cu o scolioza structurala in 20-30% din
cazuri
2.Forma toracolombara – apexul curburii situat la nivelul vertebrelor T10-T12
- provoaca o mai importanta reducere a activitatii fizice in timp decat
cifoza toracala
3.Forma lombara – caracterizata prin prezenta aproape constanta a durerii.
- sunt prezente toate modificarile anatomopatologice ale bolii cu
exceptia cuneiformizarii vertebrelor
- este frecventa detasarea portiunii anterioare a listelului marginal
 Examenul imagistic
• Respecta protocolul investigarii oricarei cifoze
• Radiografia de profil va evidentia modificarile structurale vertebrale
caracteristice bolii
• Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann (Bradford):
1. Neregularitati ale placilor vertebrale sup si inf
2. Ingustarea spatiului discal
3. Cuneiformizarea cu peste 5˚ a uneia sau mai multor vertebre
4. O cifoza mai mare de 40˚
Pentru a sustine diagnosticul de cifoza Scheuermann nu trebuie sa
fie prezente toate criteriile:
- cel putin 3 vertebre adiacente trebuie sa aiba o cuneiformizare de peste 5˚
(Sorensen)
- cifoza trebuie sa depaseasca 45˚ (Canale)
CT poate evidentia mai precoce hernieri ale discului in corpul vertebral.
 Aspect CT in cifoza Scheuermann

• Scheuermann kyphosis in a 15-year-old boy. A, Sagittal 2D CT reconstruction

image demonstrates midthoracic kyphosis with anterior wedging of at least 3
consecutive vertebrae with presence of Schmorl nodes. B, Sagittal 3D CT
reconstruction image demonstrates midthoracic kyphosis with anterior
wedging of at least 3 consecutive vertebrae with the presence of Schmorl
nodes.
 Istoria naturala

• Este variabila
• Agravarea progresiva a cifozei la copii care nu au atins
maturitatea osoasa, impune tratarea lor cu corset ortopedic
anticifoza.
• Dureri vertebrale cu caracter mecanic.
• Istoria naturala, clinica si functionala a cifozei Scheuermann
este benigna
• Cifozele mai mari de 50˚ se agraveaza semnificativ pe tot
parcursul vietii
• Frecventa crescuta a discopatiilor si spondilartrozelor
dureroase ce survin in decada a 4-a de viata
 Tratament
Ne
Ch
ch
iru
iru
rgi
rgi
cal
cal

Tratamentul este indicat in 4 categorii de cazuri (Stagnara):

1. Agravarea curburii
2. Accentuarea leziunilor vertebrale si a cuneiformizarii vertebrelor din apexul
curburii
3. Durerea datorata unei severe cifoze toracale, care nu cedeaza la tratament
medicamentos si kinetic
4. Alterarea functiei respiratorii legata de diformitatea vertebrala
 Tratament ortopedic
• Inainte de atingerea maturitatii osoase, cat timp listelul marginal nu
este sudat la corpul vertebral, scopul tratamentului este de a
descarca zonele vertebrale vulnerabile pt a permite refacerea zidului
vertebral ant si a impiedica cuneiformizarea corpilor vertebrali.
(reducerea cifozei patologice)
• In cifozele la limita sup a normalului (45˚) sau usor peste (pana la
55˚), suple, cu modificari vertebrale reduse si cu cuneiformizari
apicale in jur de 5˚, se indica o reeducare functionala si mai ales o
corectie a posturilor defectuoase. Controale repetate, la 6 luni.
– Orteza tip Picault
– “ham de memorie”
• Daca kinetoterapia singura nu da rezultate, se trece imediat la
tratamentul corector cu aparate gipsate sau ortotic.
 Tratament ortopedic
• In localizarile lombare, la care cifoza nu apare decat in pozitie sezanda, ea este
complet reductibila – corset ortopedic scurt (TLSO), lordozant
• In localizarile toracale si toracolombare – cel mai utilizat este corsetul Milwaukee
 Indicat in cifozele sub 70˚, cu un semn Risser sub gradul 3 si cu o cuneiformizare minima a mai
putin de 3 vertebre (Bradford)
 Mentine curbura cifozei cat mai aproape de 50˚ la maturitatea osoasa a pacientilor, si este
utilizat in cazurile flexibile, imature, care nu depasesc 60˚
• In cifozele toracale cu apexul sub T9 si pentru cele toracolombare s-a mai incercat
utilizarea corsetelor scurte, indicate numai in cifozele cu o buna flexibilitate a
curburii si ca o terapie dupa corectia gipsata.
• Cand curbura cifotica este rigida, ea trebuie corectata initial cu ajutorul aparatelor
gipsate, dupa care tratamentul se continua cu purtarea unui corset Milwaukee sau
a unuia din plexidur.
• Aparat gipsat corector tip Stagnara
 Tratament chirurgical
• 5% din pacientii tratati ortopedic, necesita
tratament chirurgical, din cauza agravarii rapide a
curburii, in pofida masurilor terapeutice
• Pentru cei netratati, chirurgia este indicata
adolescentilor cu curburi ce depasesc 65˚(risc de
evolutie si in viata adulta)
• Pentru adultii cu cifoze grave si rigide se indica o
elongatie progresiva preoperatorie cu ajutorul
haloului (de tip halo-suspensie), gradul maxim de
corectie obtinandu-se in general dupa 30 de zile
(Stagnara).
 Tratament chirurgical
• Corectia cifozei pe cale posterioara – rezectia completa a apofizelor articulare din
aria cifotica, urmata de aplicarea instrumentatiei posterioare in compresiune.

• Instrumentatie Harrington, cu aplicarea a 2 bare filetate (dr si stg), fiecare cu 6

carlige, cate 3 aplicate pe apofizele transverse deasupra apexului cifozei si celelalte
sublaminar, cate 3 de fiecare parte, sub apexul curburii.

• Instrumentatia cu multiple carlige sau suruburi transpediculare este astazi cea

mai utilizata

• In cifozele grave, rigide, in care testul reducerii preoperatorii arata persistenta unei
curburi mai mari de 50˚ se recomanda o artrodeza anterioara, premergatoare
timpului posterior (rezectia discului cu artrodeza somatica)
 T.S. 20 ani

Hipercifoză toracică după epifizită Scheuermann (75grade) instrumentatie Harrington

V.A,♂,23a, cifoza 83° rigida, toracotomie stgC4,
discectomie-grefa T4-T5-T6-T7-T8-T9,
V.A,♂,23a, cifoza 83° rigida – timpul II:
osteotomie PONTE T6-T7-T8, artrodezaT2-T12,
postop37°, recul 5ani p.o.41°
U.A-G, ♂, 22a, cifozaT4T12 72°, reclinatie 52°, Osteotomie PONTE
T6-T7-T8-T9, artrodezaT2L2, 1an postoperator 38°
P.R,♀,17a, cifozaT4T12 63°, anteversie cu hiperlordoza, retractie ischiogambieri, artrodeza T2L2, buna
rebalansare a sacrului (incidenta pelviana normala) dupa 2 ani p.o.
D.A,♂,18a, cifoza TL
T11L1 50° rigida,
T10T11 coalescenta,
TFL stg, osteotomie
vertebrala T10T11+
discectomie T11-L2,
artrodeza T3L4,
profil sagital normal
S.C,♂,18a, cifoza TL T11L3 50°supla, osteotomie Smith Petersen T12-L1-L2, artrodezaT10-L3,
control 1an, de urmarit: cifoza jonctionala proximala si timp II anterior !!!!
 Bibliografie

• Netter’s Orthopaedics – Walter B. Greene

• Netter’s Orthopaedic Clinical Examination 2nd edition - Joshua A. Cleland, PT, PhD
• Patologia aparatului locomotor – Dinu Antonescu
• Campbell's Operative Orthopaedics, 11th ed - Canale & Beaty
• Spine Surgery Information Portal · Prof. Dr. Jürgen Harms · www.harms-spinesurgery.com
• On the Geometric Characterization of the Lenke Classification Scheme for Idiopathic Scoliosis - Dean A.
Entrekin
• Encyclopédie Médico-Chirurgicale
• Miklós Szendrői · Franklin H. Sim (Eds.) Color Atlas of Clinical Orthopedics
• http://www.spinal-deformity-surgeon.com/classification.html
• http://www.fixscoliosis.com/entries/20-Understanding-Scoliosis-in-3D
• http://www.uihealthcare.com/topics/medicaldepartments/orthopaedics/kyphosis/index.html
• http://boneandspine.com/spine/kyphosis/
• http://ecofrenhealth.wordpress.com/2011/02/10/what-is-kyphosis/
• http://www.concordortho.com/patient-education/topic-detail-popup.aspx?topicID=4cdc554cbf052d95d
0c6218dca340a98
• http://www.ajnr.org/content/31/5/787/F4.expansion.html
• http://chospine.com/conditions-treated/procedures/#