Katona Rebeca Bianca Catalina

AMG1
Deformari ale coloanei vertebrale

Cu totii stim cat de important e sa avem o postura corecta care aduce beneficii majore starii de sanatate
si întregului organism, insa din pacate pe tot parcursul zilei adoptam o postura gresita, fie in ortostatism
sau intins, fie la birou determinând astfel deformarea coloanei vertebrale.
Coloana vertebrală sau scheletul axial reprezintă segmentul central al aparatului locomotor uman, cu
important rol static și dinamic. Coloana vertebrală trebuie să asigure prin rigiditatea sa susținerea
corpului în spațiu, să reziste forțelor de gravitație, celor de inerție ca și tuturor solicitărilor din mediul
exterior la care este supusă în permanență și să protejeze conținutul nobil al canalului rahidian: măduva
spinării și rădăcinile nervoase. În același timp coloana vertebrală trebuie să fie suficient de mobilă pentru
a permite mișcările trunchiului și capului. Coloana trebuie să asigure protecția sistemului nervos fără să-
și limiteze mobilitatea. Acest lucru este posibil grație unui sistem complex de structuri osteo-ligamentare
și musculare. O multitudine de cauze pot strica acest echilibru armonios al coloanei vertebrale,
împiedicând îndeplinirea în condiții optime a funcțiilor ei.
Apărute în copilărie, aceste dezechilibre, în plan frontal sau sagital, se vor agrava, preponderent în
perioada puseelor de creștere, împietând asupra desfășurării normale a vieții prin tulburările funcționale
și structurale pe care le antrenează.
Deviațiile coloanei vertebrale sunt în general exagerări ale curburilor sale anatomice: exagerări în plan
frontal – scoliozele sau în plan sagital – hipercifozele toracale și hiperlordozele. De cele mai multe ori,
există o asociere între hipercifoza toracală și hiperlordoza lombară. Ștergerea curburilor în plan sagital
duce la apariția spatelui plat. Mai rar direcția curburilor poate fi inversată, cifoza toracală fiind înlocuită
de lordoză cu apariția spatelui scobit, iar în regiunea cervicală sau lombară lordozele sun înlocuite de
cifoze.

Din punct de vedere al modificărilor vertebrale și al reductibilității există două mari tipuri de deformări
ale coloanei vertebrale: funcționale sau posturale și structurale.
Deviațiile funcționale sau viciile de postură sunt deviații care nu se însoțesc de modificări de structură a
corpilor vertebrali, fiind perturbat doar aliniamentul coloanei vertebrale. Curburile sunt reductibile și se
pot redresa, dispărând în decubit sau prin contractură voluntară, corectivă, a musculaturii trunchiului.
Uneori sunt legate de modificări patologice la distanță și dispar odată cu corectarea lor. De exemplu,
miopia, necorectată prin ochelari antrenează apariția unei cifoze dorsale. De cele mai multe ori, viciile
posturale sunt provocate de insuficiența musculaturii spatelui, însoțită de o hiperlaxitate ligamentară și
un control postural insuficient. Coloana vertebrală își păstrează multă vreme mobilitatea normală, astfel
că deviațiile coloanei se pot corecta și hipercorecta activ sau prin manevre de redresare.
Deviațiile structurale sunt curburi rigide, însoțite de modificări de structură a corpilor vertebrali. Cea mai
frecventă deviație a coloanei vertebrale apărute în perioada de creștere (10-12 ani) la un copil până
atunci perfect sănătos, este Scolioza Idiopatică Juvenilă. ( SIJ).
SIJ este o deviaţie complexă, tridimensională a coloanei vertebrale, cu evoluţie progresivă, antrenând
multiple tulburări morfologice şi funcţionale, caracterizată prin una sau mai multe curburi laterale ,
vizibile în plan frontal, însoţite de rotaţia vertebrelor, cu tendinţă de compensare superioară şi inferioară
a curburilor şi cu răsunet asupra morfologiei trunchiului, cauzând formarea gibozităţii costale. În pofida
multiplelor cercetări efectuate, se cunoaște foarte puțin despre etiologia scoliozelor idiopattice. Diferiți
factori , cum ar fi o creștere asimetrică, modificări neuromusculare, anomalii ale țesutului conjunctiv sau
modificări ale configurației sagitale a coloanei verterbale au fost incriminați în apariția scoliozei. Factorul
ereditar este astăzi general acceptat, iar scolioza idiopatică este considerată ca fiind rezultatul unei
tulburări multifactoriale.
• Clasificare:
A. după forma anatomo-clinică :
scolioza dorsală – este cea mai inestetică şi mai gravă prin consecinţele cardiopulmonare pe care le poate
avea. Are o curbură de obicei cu convexitatea la dreapta şi curbură de compensaţie lombară minoră. Are
potenţial evolutiv sever, cu atât mai grav cu cât apare la o vârstă mai fragedă;
scolioza dorso-lombară – are curbură primară lungă, întinzându- se în regiunea dorsală şi lombară, cu
convexitatea spre dreapta (de obicei). Prezintă două curburi adiacente de compensare. Are de asemenea
un prognostic grav;
scolioza lombară – prezintă o curbură cu convexitatea de obicei spre stânga, mai moderată. Are o
curbură de compensaţie dorsală şi evoluţie mai puţin gravă, dar cu discartroză severă;
scolioza cervico-dorsală – de obicei cu convexitatea la stânga, cu o curbură de compensaţie toracală sau
toraco-lombară. Este mai puţin frecventă, cu prognostic bun şi cu o evoluţie mai puţin gravă. Este foarte
inestetică din cauza dezechilibrelor umerilor;
scolioza în S (cu două curburi majore) – are localizare mai frecvent toracal şi lombar, de obicei curbura
dorsală fiind mai importantă şi cu convexitate spre dreapta, iar cea lombară cu convexitate spre stânga.
Rar se întâmplă ca ambele curburi majore să aibă localizare dorsală, sau toraco-lombară mai înaltă.
Curburile au tendinţă de echilibrare reciprocă şi un prognostic satisfăcător, dar pot avea şi două curburi
de compensare.
Examinarea copiilor se face in urmatorii pasi:
1.Somatoscopia – sau examenul “ochiometric” al pacientului se va face privind copilul static, în
ortostatism, de la o distanţă de 2-3 m, din faţă, profil şi spate.Se urmărește :
– poziţia capului şi gâtului;
– axa umerilor și bazinului
– poziţia omoplaţilor și claviculelor
– triunghiurile taliei;
– încurbările coloanei;
– gibozităţile existente;
2. Examenul funcţional al coloanei vertebrale
În flexia coloanei, scoliozele funcţionale se corectează. Persistenţa curburii în flexie indică o scolioză
structurală, corecţia fiind
împiedicată de rotaţia vertebrală. Gibusul se accentuează în flexie, fiind indiciu sigur de scolioză
structurală.
3. Evaluarea mobilităţii coloanei vertebrale prin măsurarea distanţei dintre diferite repere.
• Diagnosticul este radiologic

• Prognosticul:
Evoluția naturală este spre agravare pe toată perioada de creștere și chiar și la vârsta adultă. Agravarea
curburii scoliotice este legată de potențialul de creștere al copilului și de particularitățile curburii
scoliotice. Cu cât vârsta de apariție este mai precoce, cu atât prognosticul este mai grav. Dubla curbură
majoră are o tendință mai mare de agravare decât o singură curbură majoră. Incidența agravării crește
odată cu gravitatea curburii.
Consecințele pe termen lung sunt și ele legate de particularitățile curburii . Pot apare : alterarea
discurilor intervertebrale , modificări la nivelul corpilor vertebrali și apofizelor articulare, alterarea
funcției respiratorii, malpoziții ale viscerelor cutiei toracice cu hernie hiatală sau viscerelor abdominale
cu ptoză renală.
Tratament:
Tratamentul SIJ este conservativ – pentru scoliozele până la 45 ° sau chirurgical ( instrumentație și
fuziune vertebrală), pentru scoliozele peste 45 °.
Tratamentul conservativ are ca și scop principal oprirea progresiei curburii scoliotice. Sunt de asemenea
importante îmbunătățirea funcției pulmonare și tratamentul durerii.
Tratamentul conservativ al SIJ este individualizat, strict supravegheat , trebuind să țină cont atât de
particularitățile fiecărui caz în parte cât și de mediul familial și de posibilitățile de urmărire a evoluției.
Terapia SIJ este o terapie de lungă durată, de obicei până la terminarea creșterii și maturizarea osoasă și
constă în :
– monitorizare riguroasă a evoluției – control la 3-6 luni
– educație specifică – corecție posturală , cu menținerea poziției corijate în activitățile cotidiene
– kinetoterapie : exerciții specifice pentru scolioză ( ESS) prin metode cu eficiență dovedită științific
( Schroth; Lyon; SEAS; Side-Shift; FITS; DoboMed;)
– corset individualizat

Cifoza,Lordoza,Scolioza

Aceste afectiuni sunt modificari patologice de ax ale coloanei vertebrale.

Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital (in planul vertical de simetrie), prin
exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale. Cifoza se manifesta prin curbarea excesiva a
coloanei in regiunea toracica, in fata, provocand cocoasa, compensata fiind, printr-o hiperlordoza
cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei. Cifoscolioza este o deviatie dubla a coloanei vertebrale,
cu convexitate posterioara si curbura laterala.

Scolioza este o modificare a curburilor fiziologice, mai ales in regiunea lombara, in plan frontal, mai mult
de 100, luand forma literei C, urmata uneori de o modificare compensatorie aparuta in zona urmatoare,
realizand litera S. Aceasta deformare, observata mai bine din spatele persoanei sau din fata, se poate
realiza spre dreapta sau spre stanga, in functie de greselile de pozitie ale coloanei.

Lordoza este normala doar in regiunea cervicala si dorsolombara, dar devine anormala atunci cand
afecteaza o alta parte a coloanei vertebrale sau atunci cand devine foarte accentuata.

Netratate, in timp, aceste afectiuni se pot permanentiza, iar in momentul in care copilul incearca sa
adopte o pozitie corecta, duc la aparitia durerilor de spate.

CIFOZA se manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea toracica, in fata, provocand cocoasa,
compensata fiind printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei.
LORDOZA este normala doar in regiunea cervicala si dorsolombara dar devine
anormala atunci cand afecteaza o alta parte a coloanei vertebrale sau atunci cand devine foarte
accentuata.
SCOLIOZA este o modificare a curburilor fiziologice, mai ales in regiunea
lombara, in plan frontal, mai mult de 100 , luand forma literei „C”, urmata uneori de o modificare
compensatorie aparuta in zona urmatoare, realizand litera „S”.

1.Cifoza

Cifoza reprezinta o curbare antero posterioara a coloanei vertebrale toracale cu proiectia gatului in fata si
rotunjirea toracelui posterior. Coloana vertebrala toracala prezinta in mod fiziologic o cifoza naturala
intre 20 si 45 de grade, insa anomaliile posturale sau structurale pot determina accentuarea curburii in
afara acestui interval cu aparitia hipercifozei.
Care sunt factorii care determina aparitia cifozei
Cea mai frecventa cauza a cifozei este reprezentata de fracturile vertebrale cauzate de osteoporoza,
afectiune des intalnita la persoanele varstnice de sex feminin. Alti factori de risc care favorizeaza aparitia
cifozei sunt reprezentati de catre:
Degenerare a discurilor intervertebrale care apare odata cu inaintarea in varsta;
Boala Scheuermann afectiune care debuteaza inainte de pubertate si determina aparitia cifozei mai ales
la baieti;
Defecte congenitale ale coloanei (cifoza congenitala apare datorita dezvoltarii improprii ale coloanei
vertebrale in perioada intrauterina de viata);
Sindromul Marfan si boala Prader-Willi;
Afectiunile tumorale si tratamentele chimioterapice/radioterapice ale acestora predispun coloana
vertebrala la fracturi de compresie care duc la aparitia cifozei;
Adoptarea frecventa a unei posturi vicioase, neadecvate, determina in timp deformarea coloanei
vertebrale cu aparitia cifozei.
Cum se manifesta afectiunea
Simptomele asociate cifozei depind de gradul de severitate al deformarii coloanei vertebrale si sunt
reprezentate de catre:
Dureri de spate;
Rigiditatea coloanei vertebrale;
Oboseala musculara;
Simptomatologie neurologica devine clinic manifesta ca urmare a compresiei radacinilor nervoase
datorate deformarii coloanei vertebrale;
Dificultati de respiratie, angina toracica si insuficienta pulmonara sau cardiaca in cazurile de cifoza
accentuata, severa.
Care sunt metodele de diagnostic ale cifozei
Diagnosticul de cifoza este stabilit in cadrul consultului medical ortopedic cu ajutorul anamnezei si
examenul clinic al pacientului. Suplimentar, medicul specialist poate recomanda realizarea unor
investigatii imagistice (radiografii toracice, rezonanta magnetica nucleara RMN) pentru evaluarea
gradului de curbura cifotica si stabilirea unui plan adecvat de tratament.

Cifoza: factori de risc, simptome si tratament

Tratamentul cifozei
Masurile terapeutice aplicate pentru tratarea cifozei este reprezentat de catre:
Tratamentul simptomatic utilizeaza analgezice si antiinflamatoare pentru diminuarea disconfortului
dureros;
Tratamentul etiologic medicamentos urmareste stoparea proceselor osteoporotice de la nivelul coloanei
vertebrale prin administrarea preparatelor medicamentoase care ajuta la intarirea oaselor;
Kinetoterapia si fizioterapia sunt utilizate pentru tonifierea musculaturii coloanei vertebrale si
imbunatatirea posturii;
Metodele de contentie externa reprezentate de corsetele toracice sunt utilizate în cazul cifozelor
structurale (cifoza Scheuermann) si al fracturilor de coloana vertebrala; purtarea corecta, continua a
corsetului poate ajuta pacientul sa evite interventia chirurgicala de corectie a cifozei;
Interventia chirurgicala reprezentata de fuziunea spinala urmareste corectarea cifozei, ameliorarea
durerii si imbunatatirea alinierii vertebrelor, fiind indicata in cazul curbelor >75 de grade; kifoplastia este
o procedură practicata pentru reducerea cifozei de cauza osteoporotica prin introducerea unui balon cu
lichid pentru restabilirea inaltimii vertebrale.
 2.Lordoza

Lordoza reprezinta curbura coloanei vertebrale cu convexitatea anterior si concavitatea posterior.

Lordoza fiziologica este intalnita in zona cervicala si lombara a coloanei. Zona toracala prezinta
convexitate posterior si concavitate anterior, adica cifoza. Aceste doua tipuri de curburi ale coloanei
vertebrale au rol in sustinerea acesteia, dar si in realizarea diferitelor miscari.
In limbajul medical, termenul de „lordoza” este folosit pentru a descrie modificarile patologice, dar si
starea fiziologica a coloanei vertebrale. Modificarile patologice pot fi reprezentate fie de o curbura
exagerata, denumita si hiperlordoza, fie de o aplatizare a curburii fiziologice.
• Cauze
Este asociata cu postura defectuoasa, o problema congenitala (prezenta la nastere) a vertebrelor,
afectiuni neuromusculare, diverse interventii chirurgicale la nivelul spatelui sau o problema la nivelul
pelvisului ori a soldului; spondilolisteza (din lb. latina, “corp vertical alunecat”, se caracterizeaza prin
alunecarea anterioara a unui corp vertebral fata de restul vertebrelor).
Coloana lombara, fiziologic este pozitionata in usoara lordoza, creand o curba cu concavitatea anterior in
plan sagital (profil). Cand aceasta curbura devine exagerata apar probleme de statica a coloanei
vertebrale si atrage dupa sine diverse afectiuni.
Managementul lordozei trebuie individualizat pentru fiecare copil, in functie de varsta, gradul de curbura
si timpul ramas pentru dezvoltarea scheletului. Pe masura ce copilul creste si se dezvolta, lordoza impune
consulturi frecvente pentru monitorizarea curburii. Depistarea timpurie este importanta.
Lordoza si cifoza nu sunt prezente de la nastere. Acestea se formeaza pe parcursul dezvoltarii
neuromotorii a copilului, astfel:
1 lordoza cervicala – apare in jurul varstei de 3 luni, cand sugarul isi poate sustine capul;
2 cifoza toracala – se formeaza la 6 luni, ceea ce permite copilului sa stea in sezut;
3 lordoza lombara – apare la aproximativ 1 an si permite realizarea mersului.
Definitivarea dezvoltarii coloanei vertebrale se realizeaza in jurul varstei de 6 ani. De aceea, mentinerea
unei pozitii corecte, dar si efectuarea corecta a miscarilor sunt importante pentru o dezvoltare
armonioasa.

• Simptome specifice sunt:

1 senzatia de amorteala;
2 slabiciunea musculara;
3 diminuarea controlului asupra miscarilor;
4 tulburari ale mictiunii (ca urmare a compresiei nervilor).
• Tratament:
Tratamentul se stabileste in functie de particularitatile fiecarui caz. De cele mai multe ori, tratamentul
este simptomatic si de intretinere. In cazurile grave, este recomandata interventia chirurgicala.
Pentru a ameliora durerea, sunt recomandate analgezicele, atat pentru copii, cat si pentru adulti. In cazul
copiilor, un ajutor pentru corectarea lordozei consta in purtarea corsetului. In ceea ce priveste
persoanele supraponderale, acestora le este indicata scaderea ponderala. Astfel, coloana lombara nu mai
este suprasolicitata in vederea realizarii echilibrului.
De asemenea, exercitiile fizice au un rol important atat in reducerea durerii, cat si in corectarea lordozei.
Acestea au multiple beneficii, dar este important a se efectua corect

3.Scolioza

Scolioza este o afectiune care duce la curbarea coloanei vertebrale. Poate afecta orice parte a coloanei,
insa mai ales zona toracica (scolioza toracica) si zona inferioara a spatelui (scolioza lombara). De cele mai
multe ori, cauzele schimbarii formei coloanei nu sunt cunoscute, insa medicii cred ca are de-a face cu:
Unele afectiuni neuro-musculare – acestea afecteaza muschii si nervii si includ poliomielita, distrofia
musculara si paralizia cerebrala;
Unele gene – se crede ca exista cel putin o gena implicata in transmiterea scoliozei;
Lungimea picioarelor – o persoana care are un picior mai lung decat altul poate dezvolta scolioza;
Osteoporoza – scolioza poate aparea ca un efect al acestei boli, odata ce degenerarea osoasa afecteaza
alte zone ale corpului, deci si coloana;
Postura incorecta – la birou sau purtarea inadecvata a rucsacului.
• Tipuri de scolioza:
1 Scolioza nestructurata (functionala)
2 Scolioza structurata
3 Scolioza congenitala
4 Scolioza idiopatica
5 Scolioza neuro-musculara
etc
• Tratament:
Tratamentul se stabileste in functie de tipul scoliozei si de stadiul bolii. Astfel, pentru curburi mai mici de
30 de grade, se recomanda kinetoterapie. Pentru curburi cuprinse intre 30 si 50 de grade, sunt indicate
kinetoterapia si tratamentul ortotic (purtarea unui corset). Pentru curburi mai mari de 50 de grade, se
recomanda inclusiv interventia chirurgicala.