Sunteți pe pagina 1din 12

Coloana vertebrala (columna vertebralis)- segmentul axial al scheletului trunchiului-

este alcatuita la om din 33-34 de vertebre.Coloana vertebrala se formeaza prin asezarea


metamerica a vertebrelor-una deasupra alteia. Fiind supusa greutatii trunchiului, capului si
membrelor superioare, datorita trecerii la statiunea bipeda, isi mareste rezistenta prin
formarea unor curburi in plan sagital si frontal. Curburile coloanei vertebrate in totalitatea lor,
ii dau aspectul ’’in spirala’’ si actioneaza functional ca adevarate resorturi, asigurandu-i
elasticitatea.Curburile in plan sagital sunt urmatoarele: curbura cervicala,cu concavitatea
orientata posterior .denumita lordoza cervicala ,alta in regiunea toracala , cu convexitatea
orientata posterior denumita cifoza toracala; urmeaza curbura lombara, cu concavitatea
orieintata posterior, denumita lordoza Iombara; ultima .curbura sacro-coccigiana, cu
convexitatea orientata posterior Intre ultimele doua curburi, datorita inclinatiei bazinului, se
formeaza unghiul promontoriu care bombeaza anterior.

Curburile in plan frontal abat coloana de la planul medio-sagital al corpului


si sunt: o curbura in regiunile cervicala inferioara si toracala superioara cu
convexitatea la dreapta , denumita scolioza toracala; ea se produce datorita
tractiunilor muschiulare ale membrului superior drept la dreptaci si se inverseaza
la stangaci. Deasupra si dedesuptul acestei curburi, numite de compensatie cu
convexitatea in sens opus primei. Ele sunt inversate la stangaci.

In cazuri patologice curburile sunt mai mult pronuntate, se asociaza intre ele
si poarta numele de cifo-scolioze (toracica, Iombara).

Apara curburilor in cursul cresterii Ia om este urmatoarea: la nastere, exista


promontoriul; cand copilul incepe sa ridice capul, se formeaza curbura sagitala
cervicala; dupa ce ridica trunchiul se formeaza lordoza Iombara Curburile
coloanei vertebrale se definitiveaza la pubertate. Definitie :

Scolioza reprezinta o curbare a coloanei vertebrale in trei dimensiuni ce


poate apare in zona toracica, lombara sau toraco-lombara. Scolioza poate fi
incadrata ca fiind : structural - coloana este curbata si rotita.

nestructurala - coloana este numai curbata.

Din punct de vedere ortopedic scolioza este definita prin localizarea, directia
si magnitudinea curburii si daca este posibil,prin cauzele sale de aparitie.
Gravitatea scoliozei este determinata de marimea curburii si de unghiul de
rotatie al trunchiului.

Din punctul de vedere al curburilor, scoliozele(mai ales cele idiopatice) pot fi:

I.Scolioza in C totala:

a)Cu curbura toracica(de obicei pe dreapta )(T4-6T11-12L1):dau gibozitate


mare;au curbe minore deasupra si dedesupt, cu caracter compensator ;
potential evolutiv mare, cu prejudicii cardiopulmonare.

b)Cu curbura toracolombara fie pe dreapta, fie pe stanga(T4-6L2-4)au curbe


minore, dau distorsiune costala; mai putin periculoase si disgratioase
cardiopulmonar.

c)Cu curbura lombara(de obicei pe stanga-T11-12L5):nu dau diformitate prea


mare.

II.Scolioza in S - cu dubla curbura majora cu diverse combinatitii:toracica


stg. - lombara dr.sau invers; diformitate in general mica. Cauzele: - pot
exista trei cauze posibile de aparitie a scoliozei: -
1)congenitala -determinata de o imperfectiune vertebrala2)
dereglarea musculara sau paralitica -determinata de paralizia
muschilor (in poliomelita, infirmitate motorie cerebrala) sau distrofie musculara
3)idiopatica -determinala de cau/e nccunoscute.Reprezinta 80% din
cazuri. Desi scoliozele idiopalice au o cauza genetica nu s-au identificat pana
acum genele responsabile de aparitia si agravarea scoliozei.

Incidenta:

Statistic. adolescentii de sex feminin predomina(72%)iar scoliozele


severe apar in proportie de 10:1 la fete{Iata(te baieti),Seolio/ele devin
aparenle in perioada dc crcstere rapida a pubertatii(exisland forme
infantile(0-3 ani) si juvenile(3-10 -12 ani)).

Factorii de risc:

Pot apare dureri ale coloanei in cazul unor activitati prelungite ce


implica statul asezat sau in picioare,Odata cu curbarea laterala a
coloanei(de forma literei C),poate apare o curbura compensatorie (de
forma literei S) pentru mentinerea echilibrului.Scoliozele severe pot
provoca probleme respiratorii.

Un important factor de risc este marimea curburii; cu cat aceasta este


mai mare,cu atat creste riscul.La o curbura de 20 grade, numai 20% din
cazuri progreseaza. La 30 grade, factorul de risc ajunge la 60%,iar la o
curbura de 50%,riscul este de 90%.

Diagnosticare:

Examinarea fizica —in scoala primary sau secundara Academia


Americana de Ortopedie pediatrica recomanda ca aceasta examinare sa se
efectueze de 2 ori la fete(la varsta de 10 si 12 ani) si odata la baieti(la varsta
de 13 sau 14 ani). In Romania ,din nefericire , nu exista nici o preocupare
similara pentru depistarea precoce a scoliozei scolare.

teste fizice-efectuate de medicul pediatru, in cazul unor adolescenti


suspecti de scolioza,radiografii cu raze x- obligatorii in cazul identificarii
scoliozei prin examinare fizica.Radiografiile pun in evidenta atat gradul si
severitatea scoliozei,cat si aparitia altor deformari ale
coloanei:cifoza(curbare excesiva a coloanei in regiunea toracica- provocand
cocoasa) sau lordoza (curbarea excesiva a coloanei in regiunea lombara-
provocand dureri in aceasta regiune) rezonanta magnetica- procedeu
modern ce nu utilizeaza radiatii cu raze x.

In tratamentul chirurgical al scoliozei:

Tratamentul chirurgical este de obicei recomandat in cazul in care curbura


coloanei depaseste 50 de grade(respectiv 40 de grade pentru adolescentii in
perioada de crestere).

Scopul operatiei este de a indrepta coloana, cat de mult si sigur Acest obiectiv este
indeplinit prin fuzionarea vertebrelor de-a lungul coloanei si sprijinirea acestora cu o
instrumentatie adecvata (tije,cartilaje,racorduri).

Incepand cu luna mai I999,echipa de chirurgi condusa de Conf.dr.Mihai


Jianu a operat peste 40 de pacienti cu scolioze, folosind procedeul de
rahisinteza segmentara metalica si instrumentarul SCS(SpineClipSystem),
adaptat de prof. Steib de la Spitalul Universitar din Strasbourg. Franta.

Tratamentul nechirurgical al scoliozei

Cel mai eficient tratament este depistarea precoce,

Monitorizarea- este necesara la o curbare a coloanei vertebrale mai mare de 20


de grade.

Corsetul-este necesar la o curbare moderata a coloanei(cuprinsa intre 24 si


40 de grade), pentru prevenirea agravarii curburii.

CorsetuI cel mai des ulilizat(inclusiv in Romania) esle de tipul Milwaukee,


trebuie purtat 23 ore din 24 si este suportat cu greutate de pacienti.

Trebuie notat faptul ca un corset nu indreapta curbura coloanei si ca poate stopa


numai cresterea(agravarea) acesleia.
Exercitiile (kinetoterapia)

Kinetoterapia este importanta, pentru intarirea musculaturii,in conjunctie cu purtatul


corsetului.In plus exercitiile au un rol benefic pentru sanatatea pacientilor-
respiratie,mobilitate,musculatura,flexibilitatea coloanei.

Kinetoterapia singura nici nu amelioreaza scolioza,nici nu o controleaza.

Adevaratul tratament consta in corset+kinetoterapie(scolioze sub 50 de grade) sau


operatie+kinetoterapie(scolioze peste 50 de grade).

Objectivele in kinetoterapie sunt:

1) Ameliorarea pozitiei coloanei,


2) Creslerea flexibilitatii coloanei.
3) Creslerea fortei musculare(abdominale si paravertebrale).
4) Ameliorarea respiratiei.

In cazul scoliozelor juvenile,aceste obiective-concomitent cu portul corsetului-


vor fi urmarite pe toata perioada cresterii,pana la stabilizarea scoliozei.

l)Ameliorarea posturii: reprezinta corectarea cifozelor si lordozelor si


apoi a scoliozei propriu-zise care se face prin:

1.1 Posturi fixe mentinute-corectoare sau hipercorectoare : decubit dorsal,


lateral,ventral,din sezand,din ortostatism;se utilizeazaperne ,suluri,spatarul
scaunului,perete,etc pentru corectarea hiperlordozei lombare,a cifozei
dorsale si,desigur,a scoliozei.Pozitionarea membrelor superioare sau
inferioare este o modalitatecurent folosita,

Posturile se mentin in pauzele programului de gimnastica,dar si atunci


cand se scoate corsetul.

1.2 Exercitiile: de corectare posturala axate pe:

a)Constientizarea inclinarii pelvisului.


b) Scaderea cifozei dorsale prin exercitii de "intindere" a coloanei din
cele trei pozitii de baza(decubit,sezand si ortostatism).Pentru
realizarea acestor exercitii de "intindere’’asistentul,cu palma aplica
pacientului o usoara presiune pe crestetul capului.
c)Scaderea curburii scoliotice prin: - utilizarea pozitionarilor corpului
si membrelor pentru corectarea curburilor,cu "ruperea"pozitiei,
urmata din nou de pozitionarea corectoare.Treptat,se ajunge la
constientizarea staticii scoliotice si a pozitiilor care o corecteaza.
Controlul in fata oglinzii are un bun efect.

2)Cresterea flexibilitatii coloanei

Coloana scoliotica esle o coloana rigida,cu mobilitate limitata mai ales in


zona scoliotica. Tesuturile moi {ligamente,muschi)contribuie prin retractura la
aceasta limitare a mobilitatii.Incercarea de mobilizare globala a coloanei nu
va realiza decat miscari in zonele neafectate.Din acest motiv,exercitiile de
flexibilitate se fac din posturi speciale care blocheza segmente de
coloana,facand posibila miscarea doar in segmentul dorit.

2.1 Metoda Klapp: din postura "in genunchi"Klapp descrie tipuri de


pozitionari ale trunchiului :

a) Pozitii lordozante care,in functie de inclinarea trunchiului faciliteza

mobilizarea unei anumite zone vertebrale.

Eixista trei pozitii redresate(deasupra orizontalei),una orizontala si

doua coborate sub orizontala).

b) Pozitii cifozante,Klapp.ln numar de 5, cu trunchiul mentinut in cifozare


dorsolombara.In aceste pozitii, flexibilitatea coloanei dorsale este
obtinuta in pozitii redresate, iar a coloanei lombare, in cele coborate(sub
orizontala)-adica invers decat la pozitiile lordozante.

Poziliile Klapp se executa din postura "in genunchi" studiul urmarind


pozitiile:

- Redresata,trunchiul aplecat 20 de grade de la verticala,cu


mainile la spate.
- semiredresata:trunchiul flectat la 40 de grade cu mainile la
spate

- orizontala:trunchiul la 90 de grade cu mainile la spate


semicoborata:trunchi la 100 de grade cu mainile in solduri

- coborata:trunchi la 115 grade cu mainile in solduri

Au fost studiate si alte variante ale acestor pozitii ajungandu-se la


urmatoarele concluzii;

- pentru musculatura cervicala pozitia cea mai buna este cea


coborata cu bratele inainte
- pentru musculatura coloanei dorsale pozitia de electie este cea
orizontala cu mainile pe ceafa
- pentru musculatura coloanei lombare aceeasi ca pentru
coloana lombara.

In general toate pozitiile trunchiului cu asocierea bratelor extinse


pe langa cap sau cu mainile la ceafa se realizeaza forte musculare mai
mari decat in aceleasi pozitii cu mainile insa la spate sau in solduri.
Cresterea flexibilitatii coloanei se realizeaza si cu ajutorul altor tehnici:

2.2 Cortel
2.3 "Patrupedia" Klapp (mersul in patru labe)
2.4 Elongatia Cortel
2.5 Exercitiul de derotare
2.6 Sporturile indicate in scolioza sunt: inotul(craul dorsal"indian",bras),
scrima.voleiul,baschetul.

3) Cresterea fortei musculare-se urmareste:

a)Tonifierea musculaturii abdominale,care este obligatorie.Se practica


de obicei ridicarile de trunchi cu genunchii flectati pentru intarirea
dreptilor si oblicilor;mainile pe langa corp sau inainte,mainile la
ceafa ,mainile deasupra capului reprezinta tot atatea etape de
gradare.

b)Tonifierea fesierilor mari

e)Tonifierea si reechilibrarea musculaturii paravertebrale,obiectiv


principal al recuperarii scoliozei.

Ca metodologie curenta se utilizeaza :

- tehnicile Kabat
- din decubit ventral;ridicarca capului,umerilor,membreIor superioare,
pentru tonifierea musculaturii dorsale superioare bilaterale; ridicarea
ambelor membre inferioare tonifica musculatura lombara;ridicarea
membrelor bilateral tonifica musculatura unilaterala paravertebrala
respectiva.Treptat se aplica principiul progresivitatii prin insasi
structura exercitiului sau prin adaugarea de greutati.
- Tehnica Wagner-Burger,care de fapt nu este altceva decat
pozitionarea tip Klapp,de unde se executa contractia
izometrica pe partea dorita.
- Din genunchi, cu trunchiul aplecat si nasul la podea se executa
ridicarea trunchiului:gradarea fortei este data de pozitia
bratelor si de sustinerea sau nu a picioarelor.Ridicarea
(extensia)trunchiului se face concomitent cu inclinarea laterala
cu rotatie sau direct in functie de necesitati.

4) Ameliorarea respirartiei - obiectiv de mare importanta cunoscand faptul


ca la cifoscoliotici se instaureza cu timpul o disifunctie ventilatorie
restrictiva,care va determina hipoventilatia alveolara cu toate consecintele
ulterioare. Cifoscoliozele paralitice datorita interesarii diafragmului, sunt mai
grave. In vederea realizarii acestui obiectiv se recurge la :

1) Kinetoterapia corectoare a scoliozei-efect benefic asupra respiratiei (cresc


volumele respiratorii mobilizabile in mod particular se va urmari reegalizarea
scalenilor prin intinderea celor retracturati pe partea

convexa a curburii, pentru compensare,ca si deblocarea scapulelor


refacerea capacitatii de alunecare pe grilajul costal: mainile la ceafa,
coatele se ridica treptat, antrenand astfel bascularea scapulelor.

2)Cresterea expansiunii toracice focalizate in acele zone in care mobilitatea


toracica este evident deficitar. Se utilizeaza tehnica de lucru care recurge
la presiunile exercitate de mainile kinetoterapeutului;de asemenea.se
urmaresc reeducarea hemitoracica si cresterea ampliatiei coastelor
inferioare.

3) Scaderea travaliului ventilator prin asuplizarea toracovertebrala si prin


sporirea contributiei ventilatiei diafragmatice( respiratie abdominala).

4)Cresterea randamentului "pompei musculare respiratorii" prin


ameliorarea raportului dintre lungimea muschiului respirator si tensiunea
lui in urma aplicarii urmatoarelor exercitii:

a) exercitii de translatare a ventilatiei spre volumul respirator de


rezerva (VER),ceea ce va lungi muschiul preinspirator. Se va pune
accentul pe cresterea timpului expirator cu reducerea volumului
abdomino-toracic (impingerea indarat a peretelui abdominal),ceea
ce conduce la ascensionarea diairagrnatica insotita de alungirea
fibrei musculare(se mareste raza de curbura).
b) Exercitii de crestere a fortei musculare respiratorii ceea ce
inseamna imbunatatirea capacitaiii metabolice a muschilor .

Scolioza in C totala.

Scolioza in "C'’ este o deficienta a coloanei vertebrale sub forma de


deviatie in plan frontal cu convexitatea indreptata lateral, sau sub forma
de torsiune, cand este insotita de gibozitate costala.

Scopul exercitiilor corective:

Exercitiile folosite pentru corectarea scoliozei in ’’C" urmaresc tonificarea


in conditii de scurtare a grupelor musculare ale spatelui de partea
convexitatii, tonificarea in conditii de lungire a grupelor musculare ale
spatelui de partea concavitatii, corectarea atitudinilor deficiente ale
umerilor, omoplatilor si bazinului, dezvoltarea toracelui in sensul
redobandirii formei simetrice si formarea reflexului de

atitudine corecta a corpului atat in actiunile statice cat si in cele dinamice.

Indicatiile tehnico-metodice Pentru corectarea scoliozelor dispunem de


urmatoarele mijloace:

a)Exercitii statice , care constau din pozitii asimetrice ale corpului.


derivate din pozitiile fundamentale stand ,pe genunchi,sezand, culcat si
atarnat, prin care se urmareste corectarea curburilor nespecifice ale
coloanei, conditie esentiala pentru efectuarea exercitiilor corective sub
forma dinamica.Structura asimetrica a pozitiilor utilizate pentru
corectarea scoliozelor determina un tonus muscular diferit al regiunii
spatelui.Pentru aceasta, musculatura de partea concavitatii este intinsa
iar cea de partea convexitatii este scurtata.

b)Exercitii dinamice, sub forma de miscari ale trunchiului si


membrelor, efectuate in sensul redresarii coloanei si a celorlalte
segmente ale corpului, in atitudinea corecta , dupa cum urmeaza:

-exercitii de trunchi sub forma miscarilor de indoire laterala in partea


convexitatii, extensii, rasuciri cu extensie in partea concavitatii,
semirotarii(numai inapoi) si in jumatatea convexitatii, precum si miscari
de intindere a trunchiului in axul lung al coloanei.

-exercitii cu brate Acestea au o structura asimetrica, constand din


fixari si duceri asimetrice :bratul de partea concavitatii efectueaza
miscari deasupra nivelului umerilor , iar bratul de partea convexitatii
efectueaza miscari sub nivelul umerilor si numai inapoi. In acest fel se
corecteaza asimetria umerilor si se amplifica miscarile corective ale
trunchiului;

-exercitii cu membrele inferioare , care au tot o structura asimetrica:


piciorul de partea concavitatii etectueaza miscari de extensie, iar cel de
partea convexitatii fixari si duceri in flexie;

-exercitii de respiratie , care au ca scop sa asigure oxigenul necesar


organismului si sa contribuie la corectarea atitudinii toracelui. Rolul
corectiv al exercitiilor de respiratie este foarte important deoarece
toracele sufera modificari morfologice evidente, care afecteaza functia
organelor din cavitatea sa . Exercitiile de respiratie se efectueaza sub
forma de exercitii specifice de respiratie din pozitii corecte ale

trunchiului si coloanei si legate de exercitiile dinamice corective ale


trunchiului si membrelor.

-exercitii pentru redresare se efectueaza sub forma activa de catre


deficient si sub forma pasiva prin contributia profesorului sau folosindu-
se aparate. Grupa respectiva de exercitii este foarte importanta
deoarece contribuie la formarea reflexului de atitudine corecta a
segmentelor si corpului intreg.

-exercitii cu obiecte portative si la aparate fixe. Ca obiecte portative se


utilizeaza basloarele, pentru fixarea trunchiului, a coloanei si a
elementelor centurii scapulare in atitudinea corecta, mingile medicinale,
pentru amplificarea miscarilor trunchiului si membrelor si pentru
cresterea rezistentei periferice a miscarilor. In acelasi scop se
intrebuinteaza halterele, cordoanele elastice si alte obiecte.Printre
aparatele frecvent folosite mentionam banca, bancheta, lada, scara fixa,
inelele, planul oblic si altele.

-exercitii aplicative cu continut corectiv , cum sunt exercitii de mers ,


echilibru, suspensie, tarare si catarare.Toate acestea se folosesc dupa
ce structura lor a fost pusa de acord cu cerintele mecanismului de
corectare a scoliozelor.

Program de recuperare pentru scolioza stanga in "C" totala


(exemplu):

Exer. I. Mers pe varfuri cu pasi mici,cu ducerea bratului drept intins


si a celui stang jos si inapoi.cu arcuire in ritmul pasilor.

Exer. 2. Mers cu ducerea bratului drept lateral oblic-sus si a celui


stang oblic-jos inapoi,cu arcuire in ritmul pasilor.

Exer. 3. Stand departat cu mana stg. pe sol si cea dr. pe crestet:


ducerea genunchiului stg. indoit la piep simultan cu intinderea si indoirea
bratului dr. sus sau lateral(se executa rar si cu amplitudine
mare);ducerea piciorului stg. lateral si a bratului dr. sus cu inspiratie
revenire cu expiratie;

Exer. 4. Stand departat cu un baston asezat diagonal la spate,


apucat cu mana dreapta de sus si cea stg. de jos:indoirea trunchiului
spre stg. cu arcuire;extensia ampla a trunchiului cu ridicari pe varful
piciorului stg. .Toate aceste exercitii se Ieaga cu miscari de respiratie.

Exer. 5, Pe genunchiul dr. cu piciorul stg. intins lateral in sprijin pe


varf,cu un baston asezat diagonal la spate,apucat cu mana dr. de sus si
cea stg. de jos;indoirea trunchiului spre stg. alternativ cu rasucirea lui
spre dr. cu inspir, revenire cu expir.extensia trunchiului cu amplitudine
mare.

Exer, 6. Sezand cu piciorul stg. intins pe o bancheta,lada sau banca


de gimnastica cu un baston asezat diagonal la spate apucat cu mana dr.
de sus si cea stg. de jos;extensia ampla a trunchiului cu
arcuire;rasucirea ampla a trunchiului spre dr.,accentuand extensia;
indoirea trunchiului spre stg..

Exer. 7. Culcat inainte cu bratul dr. intins sus in prelungirea


corpului,iar stg. intins lateral;tarare in cerc spre stg. mutand succesiv
palma mainii stg. din aproape in aproape(picioarele raman pe loc);tarare
inainte cu bratul dr. si piciorul stg.(miscarile se executa cu amplitudine
mare);tarare inapoi cu bratul stg. si piciorul dr.

Exer. 8. Culcat pe spate cu trunchiul inclinat spre stg.(coloana


vertebrala intinsa )mana dr. la ceafa si stg. pe sol:ducerea piciorului stg la
90 de grade cu arcuire;ducerea piciorului stg. lateral cu arcuire;ridicare in
pod(arcuire inainte)la inceput cu sprijin pe crestet apoi in sprijin pe
palma.

Exer. 9. Atarnat cu sprijin cu latura stg. la scara fixa apucat cu mana


dr. pe deasupra capului, indoirea trunchiului spre stg.,departand corpul
de scara fixa, simultan cu extensia piciorului dr.;rasucirea trunchiului
spre dr.

Exer. 10. Atarnat inegal cu spatele la scara fixa,apucat cu mana dr.


mai sus: ducerea piciorului stg. intins sau indoit inainte.

S-ar putea să vă placă și