Specializarea: Kinetoterapie
Master II
Cifoza
Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale, in plan sagital (antero-posterior), prin
exagerarea curburilor normale ale acesteia, cu convexitatea curburii orientata posterior.
Exista insa, cazuri rare, atipice, cand coloana se incurbeaza invers (cifoza cervicala, lordoza
dorsala sau cifoza lombara).
Generalitati:
Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezinta elementul anatomic, care joaca un rol
deosebit de important in mentinerea verticalitatii corpului omenesc. Ea are, de asemenea, un
important rol static si dinamic, ca suport fix al segmentelor din jumatatea superioara a corpului si
ca ax mobil al trunchiului si gatului.
Coloana vertebrala este alcatuita dintr-un numar de 33-34 de vertebre grupate in 5 regiuni si
anume :
Coloana vertebrala poate prezenta deformari in plan fontal, sagital sau combinate.
Clasificare.
1) Dupa localizare:
* Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza lombara), este o accentuare a celor doua
curburii vertebrale, echilibrate si compensandu-se reciproc.
* Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara aparuta prin retroversia
bazinului, compensata dorsal.
* Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare si este insotita de infundarea toracelui.
Este o cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara.
2) Dupa etiologie:
A. Functionale (nestructurale).
Ele sunt deviatii tipice, usoare, cu debut greu de precizat, cu evolutie lunga si lenta, dar cu
prognostic favorabil. In cazul lor nu se constata modificari morfologice ale coloanei vertebrale.
Cifozele functionale sunt cele mai frecvente deviatii ale coloanei vertebrale din perioada de
crestere. Ele se impart in:
B. Patologice.
Sunt deviatii mai accentuate si mai grave decat cele functionale, ele fiind insotite
intotdeauna de modificari (deseori ireductibile) ale structurii elementelor coloanei vertebrale.
Tratamentul lor este complex (orthopedic, chirurgical, kinetoterapeutic), el putand avea rezultate
pozitive doar daca se intervine precoce prin inlaturarea cauzei care le-a produs. Tratamentul
acestor cifoze este de lunga durata.
Anatomie patologica.
a). Cifozele tipice sau comune atunci cand se produc prin exagerarea curburilor cifotice
normale (dorsala sau sacro-coccigiana);
b). Cifozle atipice, cand se produc prin exagerarea altor curburi decat a celor normale
(lombara sau cervicala).
Cifoza dorsala se compenseaza superior prin inclinarea inainte a gatului si capului, iar inferior
prin accentuarea curburii lombare. Omoplatii sunt indepartati de torace (omoplati in
aripioare ) prin intinderea muschiului trapez si a romboizilor si prin scurtarea marelui pectoral.
Toracele este infundat si umerii adusi inainte.
Cifoza adolescentilor (din cadrul maladiei Scheuermann). Prin pierderea elasticitatii nucleului
pulpos si inputinarea substantei discului intervertebral se ajunge la o micsorare a spatiului
intervertebral. Deaorece, in partea posterioara micile articulatii mentin bine vertebrele, aceasta
apropiere se face mai mult in partea anterioara. Sporirea presiunii in partea anterioara a unor
corpuri vertebrale in crestere duce la tulburari in dezvoltarea epifizelor si la formarea de vertebre
usor cuneiforme.
Tablou clinic:
Din punct de vedere clinic,in cazul cifozelor, nu putem vorbi despre o regula generala in
ceea ce priveste simptomatologia acestor deviatii vertebrale. Asadar, fiecare tip in parte, prezinta
atat semne subiective cat si obiective diferite de ale celorlalte.
Exista totusi cateva simptome si semne obiective pe care le intalnim in mai multe cazuri
si anume:
- durerea, care apare la nivelul curburii,pe apofizele spinoase ale vertebrelor. Ea se resimte la
palpare, dar mai ales la percutie;
Examen obiectiv:
Deviatia cifotica imprima intregului corp o atitudine cifotica globala, caracterizata printr-
o mare incurbare a coloanei vertebrale si o garbovire a intregului spate. Capul si gatul se inclina
mult inainte, umerii sunt adusi mult in fata, pieptul este turtit sau infundat, abdomenul este
uneori supt, alteori balonat. Bazinul este putin inclinat, iar membrele inferioare sunt drepte sau
usor flectate din genunchi. Atitudinea se mentine mai mult pe baza elementelor pasive, muschii
planului posterior al trunchiului si gatului fiind intinsi, muschii planului anterior fiind relaxati.
Cele mai frecvente curburi cifotice au o lungime medie, exista insa si curburi scurte, care
se limiteaza la cateva corpuri vertebrale, sau lungi care se intind la un numar mare de vertebre.
TRATAMENT
- corectarea modificrilor de poziie ale altor segmente corporale, cum ar fi: umeri, omoplai,
cap, gt, bazin, torace;
- un obiectiv de baz al kinetoterapiei este educarea reflexului corect de postur, att n condiii
statice ct i dinamice;
- ameliorarea funciei respiratorii afectate prin deformaiile cutiei toracice, care trebuie urmrit
n fiecare caz de cifoz;
- evitarea tendinei natural de compensare prin curburi lordotice a cifozei la cele dou extremiti
ale ei, lucrul fiind posibil prin fixarea regiunii respective n poziie corect;
2. Tratementul ortopedic:
Acest tratament se realizeaz prin aplicarea unor corsete care vor ajut la mpiedicarea agravrii
deficienei i implicit la corectarea ei. Corsetul avnd 3 puncte de sprijin: unul la nivelul
cibozitatii i cte unul pe fa opus a trunchiului la cele 2 capete ale curburii.
- cnd redoarea coloanei vertebrale nu permite o suficient corecie att activ ct i pasiv;
- atunci cnd cifoz prezint modificri structurale i multiple ale corpilor vertebrali;
3. Tratamentul chirurgical.
Acest tip de tratament este indicat doar atunci cnd distructiile osoase vertebrale provoac
deviaii enorme,cu prognostic grav. ns intervenia chirurgical este amnat pn la sfritul
perioadei de cretere i va fi urmat de un program de gimnastic medical.
Dup ce tratamentul a fost fcut, este foarte important s se respecte nite reguli, de igien i
via, fiind chiar obligatoriu, prevenind unele complicaii ce pot aprea.
4. Program kinetorerapeutic
1. Mers normal pe toata talpa cu bratele prinse la spate si umerii trasi inapoi,capul sus.
Respiratia va fi controlata in 8 timpi (4 pasi inspiratie, 4 pasi expiratie).De 8x10 ori.
2. Mers cu arcuirea alternativa a bratelor, insotit de inspiratii si expiratii (2 pasiextensii cu
bratul stang in sus si dreptul in jos inspiratie; 2 pasi schimband pozitiabratelor- expiratie).
3. Mers pe varfuri cu mainile la ceafa si ducerea alternative a genunchilor lapiept,
de asemenea cu respiratia coordonata.
4. Mers cu un baston asezat pe omoplati.
5. Mers cu bastonul sprijinit la spate, prins sub coatele indoite
Bibliografie