Cifoza

1. Descrierea coloanei vertebrale 2. Ce este cifoza? 3. Cifoza clasificare 4. Factorii care determina aparitia cifozei 5. Obiectivele urmarite in tratamentul prin kinetoterapie 6. Examenul obiectiv 7. Kinetoterapia 8. Tratamentul cifozelor

1. Descrierea coloanei vertebrale Coloana vertebrala constituie segmentul solid al trunchiului. Este situata in plan median in regiunea posterioara a trunchiului, fiind formata la om din 33-34 de vertebre. Intre vertebre se gasesc discurile intervertebrale. In interior de-a lingul ei, coloana vertebrala este strabatuta de un canal numit cnalul vertebral(neural) care adaposteste maduva spinarii cu invelisurile sale. Segmentele coloanei vertebrale sunt : Segementul cervical este format din 7 vertebre. Vertebra cervicala prezinta unele deosebiri fata de vertebra tip. Corpul este mai mic si mai alungit transversal. Segmentul toracal este format din 12 vertebre. Caracteristicile acestor vertebre sunt articularea lor cu coastele, pe fetele laterale. Apofiza transversala prezinta catre varf, pe fata ei anterioara, o fateta articulara corespunzatoare de pe coasta. Segmentul lombar este format din 5 vertebre. Vertebra lombara este mai mare decat celelalte vertebre. La baza apofizei transverse, posterior si inferior, se afla un tubercul care reprezinta cu adevarat apofiza transversa. Segmentul sacral este format din 5 vertebre sudate intre ele purtand denumirea de os sacru. Intre ele se afla doua oase iliace cu care se articuleaza lateral formand bazinul osos. Sacrul prezinta o fata anterioara concava, una posterioara convexa, o baza, un varf orientat central si doua fete laterale. Segmentul coccigian este format prin sudarea a 4-5 rudimente vertebrale. Coccisul prezinta la baza doua proeminente (coarnele coccisului), care se unesc cu coarnele sacrale. Baza se articuleaza cu osul sacru.

2. Ce este cifoza ? Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezinta elementul anatomic, care joaca un rol deosebit de important in mentinerea verticalitatii corpului omenesc. Ea are, de asemenea, un important rol static si dinamic, ca suport fix al segmentelor din jumatatea superioara a corpului si ca ax mobil al trunchiului si gatului. Coloana dispune de un mare grad de mobilitate ce intereseaza articulatiile intervertebrale, avand amplitudine variabila de la o regiune la alta, pozitiile si miscarile ei fiind asigurate atat de musculatura proprie cat si de ce a celorlalte segmente ale corpului. In plan atero-posterior, coloana prezinta patru curburi fiziologice : lordoza cervicala, cifoza toracala, lordoza lombara, cifoza sacro-coccigiana. Aceste
2

curburii au aparut ca o adaptare a omului la pozitia de ortostatism, astfel : curbura toracala o gasim la nou-nascut ; curbura cervicala apare in urma adaptarii organismului uman la pozitia sezand, iar cea lombara apare odata cu dobandirea pozitiei ortostatice si a deprinderii mersului. Tot acum apar si solicitarile asupra coloanei si asupra musculaturii ce asigura mentinerea ei in pozitie fiziologica. Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale, in plan sagital(anteroposterior), prin exagerarea curburilor normale ale acesteia, cu convexitatea curburii orientata posterior. Cifoza se caracterizeaza prin : cap si gat inclinat inainte, omoplati departati si desprinsi, umerii adusi in fata, torace infundat sau in flexie. Din punct de vedere clinic, in cazul cifozelor, nu putem vorbi despre o regula generala in ceea ce priveste simptomatologia acestor deviatii vertebrale. Asadar, fiecare tip in parte, prezinta atat semne subiective cat si obiective diferite de ale celorlalte. Exista totusi cateva simptome si semne obiective : Durere, care apare la nivelul curburii, pe apofizele spinoase ale vertebrelor. Ea se resimte la palpare, dar mai ales la percutie ; Durerea in coloana vertebrala este insotita, intotdeauna, de contractura muschilor lungi ai spatelui si de o oarecare rigiditate in miscari ; Cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si abdomenului, frecvent se asociaza si cu picorul plat ; Pacientii vor avea umerii cazuti anterior si omoplatii in aripioare Agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza tulburari respiratorii si cardiace.

3. Cifoza clasificare a) Dupa localizare : Cifoza dorsala este o accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracala si este cea mai frecventa deviatie a coloanei. Se compenseaza superior prin inclinarea inainte a gatului si capului, iar inferior prin accentuarea curburii lombare. Omoplatii sunt indepartati de torace (omoplati in aripioare) prin intinderea muschiului trapez si a romboizilor si prin scurtarea marelui pectoral. Toracele este infundat si umerii adusi inainte. Cifo lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza lombara) este o accentuare a celor doua curburi vertebrale, echilibrate si compensandu-se reciproc.

Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara aparuta prin retroversia bazinului, compensata dorsal. Cifoza cervicala reprezinta inversarea curburii lordotice cervicale. Cifoza totala este continuitatea cifozei dorsale si lombare si este insotita de infundarea toracelui. Este o cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara.

b) Dupa etiologie : Functionale(nestructurale) sunt deviatii tipice, usoare , cu debut greu de precizat, cu evolutie lunga si lenta, dar cu prognostic favorabil. In cazul lor nu se constata modificari morfologice ale coloanei vetebrale. Cifozele functionale sunt cele mai frecvente deviatii ale coloanei vertebrale din perioada de crestere. Ele se impart in : o Habituale de obisnuinta, de deprindere ; o De crestere sau cifoza adolescentilor(din cadrul maladiei Scheuermann) sau cifoza juvenila apare in perioada de crestere (11-18 ani) si este insotita de dureri. In aceasta perioada cand apare cifoza, pe fondul unei cresteri rapide, pe langa diversele tulburari endocrine, intervine si o insuficienta musculara si ligamentara a musculaturii care sustine coloana. In cazul cresterii rapide a scheletului, muschii nu se pot dezvolta in aceeasi masura, ci seamana mai degraba cu niste elastice intinse care nu pot face fata noilor cerinte. Coloana ia o atitudine usor cifotica, determinand cresterea presiunii exercitate in partea anterioara a corpilor vertebrali. Tinerii care au o cifoza cu o curbura mare obosesc destul de repede si au dureri spontane provocate de tentativele de indreptare a coloanei, precum si la presiune. o Profesionale sunt atitudini cifotice dureroase, fara modificari radiologice aparente, se intalnesc la cei care practica o profesie care cere o postura speciala de lucru. Apare de obicei o durere interscapulara, contractura muschilor care acopera regiunea interscapulara, pentru a fixa omoplatii, in vederea acordarii unui punct solid de sprijin al bratelor. Dupa un efort prelungit acesti muschi se surmeneaza si apar dureri. o Cifoze compensatorii si cele datorate defectelor unor analizatori (cifoza miopilor). Toate acestae sunt usor de corectat (prin exercitii functionale de extensie), uneori prin simpla indepartare a cauzelor care le-a produs. Daca nu sunt tratate,
4

ele pot determina modificari anatomice in structura elementelor coloanei vertebrale si devin patologice. Patologice sunt deviatii mai accentuate si mai grave decat cele functionale, ele fiind insotite intotdeauna de modificari ale structurii elementelor coloanei vertebrale. Cifozele patologice pot fi : congenitale, rahitice, paralitice, traumatice, precum si alte forme clinice mai rare. Tratamentul lor este complex (ortopedic, chirurgical, kinetoterapeutic), el putand avea rezultate pozitive doar daca se intervine precoce prin inalturarea cauzei care le-a produs. Tratamentul acestor cifoze este de lunga durata. c) Din punct de vedere anatomo-patologic, cifozele pot fi : Tipice sau comune atunci cand se prosuc prin exagerarea curburilor cifotice normale (dorsala sau sacro-coccigiana) ; Atipice atunci cand se produc prin exagerarea altor curburi decat a celor normale (lombara si cervicala).

4. Factorii care determina aparitia cifozei Factorii care pot determina aparitia unei coifoze la nivelul coloanei vertebrale sunt multiplii. Uneori ei sunt cunoscuti (congenitali, traumatici, infectiosi, tumorali, etc), insa de cele mai multe ori acestia sunt necunoscuti. Cercetarile stiintifice au condus la evidentierea acestor factori : Factori genetici predispozitie familiala ; Factori metabolici pot altera formarea tesutului care constituie scheletul de rezistenta al corpilor vertebrali in anumite boli ; Factori de deficienta a sistemului de echilibru ; Asimetrii constitutionale ; Factorul biomecanic este prezent in evolutia tuturor deformatiilor vertebrale ; Procesul de crestere al organismului contribuie in mod esential la evolutia tuturor deformarilor vertebrale.

5. Obiectivele urmarite in tratamentul prin kinetoterapie Obiectivele generale urmarite in tratamentul prin kinetoterapie sunt: Refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare; Cresterea si adaptarea capacitatii de efort;
5

 Ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru a corpului ; Formarea capacitatii de relaxare ; Stergerea deprinderii gresite si formarea unei atitudini corecte a corpului ; Reeducarea respiratorie ; Reeducarea sensibilitatii ; Recastigarea mobilitatii vertebrale; Tonifierea musculaturii paravertebrale cervicale, in sensul scurtarii musculaturii dorsale (prin miscari concentrice) si alungirea musculaturii anterioare a gatului si toracelui (prin miscari excentrice); Corectarea sau prevenirea deviatiilor compensatorii ale coloanei vertebrale sau a celorlalte regiuni ale corpului ; Combaterea contracturilor, in cazul in care acestea sunt prezente; Reducerea durerii (dupa caz); Prevenirea reaparitie cifozei.

6. Examenul obiectiv Deviatia cifotica imprima intregului corp o atitudine cifotica globala, caracterizata printr-o mare incurbare a coloanei vertebrale si o garbovire a intregului spate. Capul si gatul se inclina mult inainte, umerii sunt adusi mult in fata, pieptul este turtit sau infundat, abdomenul este uneori supt, alteori balonat. Bazinul este putin inclinat, iar mmbrele inferioare sunt drepte sau usor flectate din genunchi. Atitudinea se mentine mai mult pe baza elementelor pasive, muschii planului posterior al trunchiului si gatului fiind intinsi, muschii planului anterior find relaxati.

7. Kinetoterapia in recuperarea cifozei Kinetoterapia ocupa cel mai important loc in tratamentul deviatiilor cifotice ale coloanei vertebrale. Ea este indicata in toate cazurile, indiferent de gravitatea sau loclizarea lor, atat ca metoda unica de tratament(cifozele nestructurale), cat si in asociere cu alte mijloace terapeutice(cazurile mai grave cifozele patologice). Mijloacele folosite in kinetoterapie sunt : Exercitii statice: Contractii izometrice;
6

 Stand in picioare corect; Stand in genunchi; Stand in decubit dorsal sau ventral; Stand atarnat. Exercitii dinamice: Extensia si intinderea coloanei vertebrale; Exercitii pentru cap, gat, membre, care sa amplifice extensia trnuchiului.

8. Tratamentul cifozelor Tratamentul incepe cu exercitii de mobilizare pasiva a coloanei, pana la corectare si hipercorectarea cifozei suple. Cifoza rigida nu va fi tonificata decat dupa aceasta mobilizare de corectie. Tot in scopul obtinerii mobilitatii coloanei se indica suspensiile la scara fixa, elongatiile la capastru. Pozitia in anteversie a bazinului este o cauza a lordozelor si cifozelor. Reechilibrarea lui la pozitia normala se obtine prin exercitii care antreneaza cele doua cupluri de muschi : Abdominalii si fesierii Psoasul iliac si muschii lombari Primul cuplu se opune actiunii de lordozare(anteversiei bazinului) ce o au muschii psoas iliac si lombari. Muschiul psoas, prin insertiile sale pe micul trohanter al femurului si pe vertebrele lombare, flexeaza coapsa pe bazin sau trunchiul pe coapsa. Muschii abdominali nu au insertie pe femur, totusi se contracta in miscarea de flexie a coapselor pe bazin pentru a limita bascularea bazinului tras la contractia psoasului. In felul acesta se asigura psoasului insertie sigura pe bazin. Cand muschii abdominali iau punct fix pe torace pentru a se contracta, determina o retroversie compensatorie a bazinului si deci stergerea curburii lombare. Fesierii sunt mobilizati din decubit ventral, pieptul sprijinit pe bancheta cu ridicarea picioarelor fara a depasi orizontala. Un exercitiu care intereseaza cuplul de muschi corectori este rasturnarea bazinului prin contractia simultana a abdominalilor si fesierilor executata din decubit dorsal sau din stand cu spatele la perete, pentru a se putea controla. Cifoza se corecteaza prin exercitii de intindere a coloanei din cele trei pozitii de baza : decubit, sezand, ortostatism ; de fapt constientizarea pozitiei de a sta inalt sau a sta drept. Postura se corecteaza in oglinda, urmarind alungirea gatului si a trunchiului in ax. Exercitiile devin mai eficiente daca se ofera bolnavului cativa parametrii care sa-i permita sa constientizeze corectia

posturala(o rezistenta usoara aplicata de palma terapeutului pe crestetul bolnavului, o carte asezata pe crestet). Extensiile active, mersul in patru labe, tractiunile prin propria greutate a corpului(atarnat la spalier), unele sporturi(volei, baschet, inot), toate pot fi exploatate pentru indeplinirea aceluiasi obiectiv corectarea cifozei. Exercitiile fizice contribuie la mentinerea starii de sanatate si au rolul de a conduce catre echilibrul tuturor functiilor organismului uman. Miscarea ajuta fiinta umana sa-si mentina deplinatatea fortelor fizice si morale, facand-o utila cat mai indelungat timp. Ca urmare a practicarii sistematice a exercitiului fizic, apar in organism efecte locale sau generale, imediate sau tardive, trecatoare sau de durata, care imbuntatesc structura si functionalitatea corpului uman. Orice activitate cu carcater fizic constituie si o stimulare pentru muschi, carora le imbunatateste proprietatile fiziologice si calitatile fizice. Una din cele mai frecvente cauze ele deficientelor fizice sunt tulburarile tonusului muscular, corectarea acestora bazandu-se pe exercitiul fizic asupra muschiului. Din punct de vedere al rolului educativ, exercitiul fizic are efect benefic la orice varsta, dar mai ales in perioada de crestere, cand miscarile nu sunt inca bine definite, cand cresterea oaselor nu este incheiata, prin repetarea corecta a unor miscari se ajunge la eliminarea miscarilor incorecte si la stapanirea celor necoordonate. Stimularea factorilor morali si volitionali contribuie la corectarea atitudinilor gresite. Omul are nevoie de multa miscare in aer liber, de exercitii, pe care sa la integreze sistematic in programul sau de activitate zilnica. Se recomanda urmatoarele exercitii pentru corectarea cifozei Ex.1 : Hiperextensii cu mainile la ceafa Ex.2 : Mers pe varfuri cu un baston tinut de capete, cu mainile drepte, sus Ex.3 : Mers pe calcaie, cu bastonul trecut pe dupa coate la spate, cu spatele drept Ex.4 : La spalier, ridicari de genunchi Ex.5 : Din sezand pe genunchi si pe palme, alunecari in fata, mentinand coloana dreapta, pana ce se atinge cu pieptul podeaua
8

Ex.6 : Cu bastonul tinut la spate de ambele capete, mers cu extensia bratelor si ducerea bastonului inapoi, cu inspiratie, revenire cu expiratie Ex.7 : Din pozitia asezat, cu bastonul tinut de ambele capete, un brat sus vertical, celalalt lateral, se duce bastonul spre spate cu inspiratie, revenire cu expiratie Ex.8 : Mers fandat cu bastonul tinut la nivelul omoplatilor Ex.9 : Pacientul in decubit dorsal, mainile prinse la ceafa, genunchii flectati, talpile pe sol. Kinetoterapeutul(KT) este plasat in dreptul capului pacientului, priza(P) si contrapriza(CP) pe coatele acestuia. KT executa usoare presiuni pe coate, iar pacientul executa extensia gambelor Ex.10: Pacietul asezat turceste, mainile prinse la ceafa. KT este plasat in spatele pacientului, trece ambele brate peste coatele acestuia si le aseaza pe omoplati, toracele este plasat in regiunea dorsala a coloanei vertebrale. KT executa usoare presiuni pe coate, pe omoplati si pe coloana vertebrala, in regiunea dorsala a pacientului Ex.11 : Pacientul in cvadrupedie in dreptul scarii fixe, apuca cu ambele maini prima stinghie. KT este plasat lateral cu ambele maini pe omoplati, policele pe regiunea dorsala medie. KT exercita presiuni sacadate in regiunea dorsala a coloanei vertebrale Ex.12 : Pacientul stand, cu spatele la scara fiza, apuca stinghia cat poate de sus(pastrand contactul cu soloul, dar distantandu-se la o jumatate de pas de scara fixa). KT se plaseaza intre scara fiza si spatele pacientului, P o mana pe coloana vertebrala in regiunea dorsala medie, CP cuprinde cu antebratele bazinul, degetele pe creasta iliaca opusa. P exercita presiuni pe regiunea dorsala de jos in sus, iar CP exercita o presiune pe orizontala asupra bazinului.

Ex.13 : Stand departat, la circa de doua ori latimea umeilor, talpile orientate oblic, podul palmelor pe coapse, in unghiul dintre coapse si bazin. Se realizeaza indoirea genunchilor si aplecarea trunchiului inainte, mentinand coloana vertebrala cat mai dreapta si privirea inainte. Mentinere 3-4 sec. Ex.14 : Din decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate si bratele intinse lateral, se duc genunchii la piept si se revine la pozitia de plecare Ex.15 : Din pozitie cvadrupeda, bolnavul arunca brusc bratele inainte si lateral Ex.16 : Din decubit ventral, ridicarea capului si a trunchiului, pozitia membrelor superioare schimbandu-se pentru a grada efortul(pe langa corp, sub barbie, pe ceafa, pe umeri) Ex.17 : In dcubit ventral cu bazinul la marginea patului, cu membrele inferioare atarnand, se fac extensii din sold cu genunchii intinsi Ex.18 : Din pozitia in genunchi cu un baston in maini, redresarea completa a trunchiului, extensia bratelor si mentinera pentru cateva secunde a pozitie de maxima extensie Program: Luni: ex.1, ex.2, ex.3, ex.4, ex.5, ex.6, ex.7, ex.8, ex.11, ex.15, ex.17 Miercuri : ex.1, ex.2, ex.3, ex.4, ex.5, ex.6, ex.7, ex.8, ex.10, ex.12, ex.18 Vineri : ex.1, ex.2, ex.3, ex.4, ex.5, ex.6, ex.7, ex.8, ex.9,ex.13, ex.16 Se vor executa cate 2-3 serii x 10 repetari din fiecare exercitiu, avand o pauza de 2-3 minute in functie de difucultatea exercitiului. Programele de kinetoterapie trebuie efectuate pe perioade lungi de timp, ideal ar fi ca ele sa fie executate de catre pacient pe tot parcursul vietii, deoarece au un rol primordial atat in coretarea deviatiilor cifotice existente si a complicatiilor lor, cat si in prevenirea reaparitiei acestora.

10

11