SCOLIOZA LA COPIL

Scolioza : este deviatia coloanei vertebrale n plan frontal

Cu o singura curbura, scolioza n forma literei C

Cu doua sau trei curburi, scolioza n forma literei S, n care curburile alterneaza de o parte si de alta a
coloanei pentru a-si gasi echilibrul.

Deviatiile coloanei n plan frontal ( care se pot observa privind pacientul att din fata ct si din spate)
A-curbura scoliotica n "C" dorso-lombara stnga,
B-curbura scoliotica n "C" dorso-lombara dreapta,
C-curbura scoliotica dorsala dreapta,
D- curbura scoliotica n "S" lombara stanga, dorsala dreapta.
O multitudine de cauze produc deviatii scoliotice , dar, pe langa scoliozele care survin ca simptome in
cadrul diferitelor boli , exista si boala scoliotica ( A. Radulescu ) sau scolioza esentiala sau a adolescentilor .
La acestea mai trebuie adaugata si scolioza congenitala, consecutive lipsei sau surplusului unei jumatati de
vertebra situate lateral.
Boala scoliotica se intalneste la copii in plina perioada de crestere , intre 10-12 ani, dar ea poate fi
intalnita si la copii sub 2 ani sau de varste intermediare. Sexul feminine este mai frecvent atins , dar se gasesc
numeroase cazuri si la baieti. Frecventa deviatiei scoliotice a coloanei vertebrale este foarte ridicata. Unii
autori dau cifre care se ridica la peste 50% din totalul persoanelor sanatoase din diverse colectivitati. Totusi
marea majoritate a acestor deviatii sunt lipsite de semnificatie patologica, sunt mai mult atitudini scoliotice,

care nu pot fi etichetate drept scolioze propriu-zise. Boala scoliotica se intalneste mult mai rar , la 2-3 % din
totalul copiilor de varsta scolara. In ultimul secol , scolioza a constituit obiectul a numeroase studii si se poate
afirma ca, pana la ora actuala, cauzele ei raman obscure. Au fost emise numeroase ipoteze , unele abandonate ,
altele apoi reluate sub alte aspecte. Acad. A. Radulescu in monografia asupra scoliozelor grupeaza factorii
etiologici in : factori ereditari, factori constitutionali, mecanici, posturali, osteogenici, discopatici, miopatici,
si neuropatici. Factorii inflamatori , carentiali, endocrine si altii au fost incriminati nu fara oarecare justete in
etiologia acestei boli.
CLASIFICARE:
Scoliozele sunt impartite in doua grupe principale: scolioze functionale (nestructurale) si scolioze
structurale.
SCOLIOZELE FUNCTIONALE (nestructurale)
A) atitudinea scoliotica
B) scolioza profesionala si din tulburari de auz si vedere
C) scolioza statica:
- prin asimetrie de bazin (redoare a soldului)
- prin ascensionarea congenitala a omoplatului
- prin inegalitatea membrelor inferioare
D) scolioza antalgica (sindromul vertebral din discopatia vertebrala).
Scoliozele nestructurale (atitudinile scoliotice) nu sunt evolutive si dispar odata cu corectarea cauzei care le-a
produs.
SCOLIOZELE STRUCTURALE SAU OSOASE:
A) Scolioza congenitala:
B) Scolioza aparuta in cursul cresterii:
1) afectiuni genetice: sindromul Marfan, boala Ehlers-Danlos, boala Recklinghausen, boala Lobstein, boala
Marquio
2) afectiuni musculare (miopatii): distrofii musculare, sindroame miotonice, miopatii congenitale, miopatii
metabolice
3) afectiuni neurologice: boala Friedreich, poliomielita, paralizia cerebrala infantila
4) rahitismul
C) Scoliozele secundare unor afectiuni dobandite:
1) osoase: traumatisme(fracturi-luxatii), costectomii, toracoplastie, laminectomie
2) neurologice: neurofibromatoza, siringomielita, tumori vertebro-medulare, poliomielita, scolioze tetanice
3) empiem toracic cu retractie fibroasa
D) Scoliozele idiopatice(esentiale): cele mai frecvente(75%):
1) scolioza infantila(0-3 ani)
2) scolioza juvenila(3-14 ani)
3) scolioza adolescentilor (cea mai frecventa dupa pubertate)
4) scolioza idiopatica a adultului (posibil debut in adolescenta)

Scoliozele structurale evolueaza in perioada cresterii, fiind cu atat mai grave cu cat varsta de debut este mai
mica. La femeie, scoliozele structurale se pot accentua in perioada de sarcina, alaptare si menopauza, in urma
unor eforturi profesionale (insuficienta musculoligamentara) sau in urma degenerescentei discale.

ANATOMIE PATOLOGICA
Scolioza produce asupra coloanei vertebrale in intregime cat si asupra fiecarei vertebre in parte modificari
anatomo-patologice care se resfrang apoi asupra morfologiei si a functiunii intregului organism. Modificarile
anatomo-patologice ale corpilor vertebrali sunt: asimetria corpului, caracterizata prin aceea ca jumatatea de
corp din convexitatea scoliozei este hipertrofica, este mai inalta, apofizele articulare sunt mai mari in timp ce
jumatatea cealalta este slab dezvoltata. Vertebra, impreuna cu intreg segmentul adiacent este apoi deviate
lateral din axul sagital . La aceasta se mai adauga apoi o rasucire a segmentului vertebral in jurul unui ax ce
trece prin apofizele articulare. Datorita acestei rasuciri , corpul vertebral deviat lateral se mai orienteaza si
posterior, in timp ce apofiza spinoasa impreuna cu arcul se rasuceste inspre concavitatea scoliozei. Rasucirea
produce o deformatie importanta a cutiei toracice . Coastele din partea scoliozei vor forma un gibus costal
posterior , aplatizandu-se anterior, in timp ce coastele din concavitate , mult aplatizate posterior, vor forma un
gibus anterior. Spatiile intercostale vor fi foarte largi in convexitate si aproape disparute intre concavitate.
Deformatia cutiei toracice produce importante modificari asupra formei si functiei aparatului respirator si
circulator. Nici organele intraabdominale nu sunt scutite. Ficatul, rinichiul, stomacul, etc, au forme si situatii
curioase. Bazinul se deformeaza si el uneori.
Consecintele functionale apar timpuriu , astfel scolioticii sunt mereu expusi bronsitelor, infectiilor
pulmonare, obosesc repede, atat din cauza capacitatii respiratorii reduse cat si din cauza functiei deficitare a
cordului si a vaselor mari .Multi scoliotici sufera de litiaza renala , din cauza situatiei patologice a rinichilor si
a cailor excretorii.
SIMPTOMATOLOGIA
Debutul scoliozei de cele mai multe ori nu poate fi precizat , deviatia vertebrala fiind observata abia in
momentul in care ea a ajuns deja la o amplitudine oarecare. Parintii observa deseori o schimbare in
comportamentul copiilor . In plina perioada de crestere , copiii devin inapetenti, palizi, sunt permanent
obositi, astenici, nu rareori randamentul la invatatura scade si interesul pentru diferite ocupatii placute
( sportul, joaca etc. ) . Copiii au permanent extremitatile reci , transpirate. Fetele prezinta o intarziere in
declansarea ciclului menstrual sau daca acesta s-a declansat , este neregulat.
Examinarile de laborator pun uneori in evidenta, pe langa o anemie hipocroma, tulburari endocrine (hiposau hipertiroidism ) , modificari ale fraciunilor proteice ale serului sanguin etc.
Simptomele subiective lipsesc aproape constant. Atunci cand sunt prezente , durerea in coloana
vertebrala, uneori iradianta lateral in semicentura sau in centura, este simptomul subiectiv dominant. In unele
cazuri, copiii acuza oboseala precoce si simt nevoia de a sta culcati.
Semnele fizice sunt insa acelea care atrag pentru prima oara atentia. Deviatia laterala a coloanei este de
cele mai multe ori observata abia in momentul in care ea produce un dezechilibru al umerilor sau al bazinului.
La inspecia bolnavului in ortostatism se constata ca unul din umeri este mai ridicat , ca omoplatul din partea
respectiva proemina posterior. Triunghiul taliei (format din brat, antebrat si trunchi) este neregulat si
asimetric. Cautand sirul apofizelor spinoase constatam deviatia laterala a coloanei care se poate foarte bine
pune in evidenta examinand bolnavul in pozitie aplecata. In aceasta pozitie, deviatia scoliotica este mai
exprimata, iar denivelarea hemitoracelui devine foarte evidenta. Daca se aseaza un fir cu plumb la nivelul
protuberantei occipitale externe , in conditii fiziologice el cade de-a lungul sirului apofizelor spinoase. In

scolioza , apofizele spinoase sunt situate de o parte si de alta a firului. Fata de firul cu plumb , coloana
vertebrala poate prezenta una, doua sau trei curburi. Scoliozele incipiente prezinta o singura curbura , in timp
ce formele avansate au trei curburi . In aceste cazuri, curbura primitiva este cea din mijloc in timp ce curbura
supra si subiacenta sunt curburi de sens invers , si ele apar compensator. Firul cu plumb permite stabilirea a
inca unui element important , si anume: in cazul in care, fixat pe occiput el nu cade de-a lungul santului
interfesier , ci alaturi de el, denota ca coloana este dezechilibrata si deci ca scolioza este in evolutie.
Pentru examinarea scoliozei in C , vom avea nevoie de:

un fir de plumb, sau o panglica metrica;

un creion dermatograf;

un taburet.
in cadrul examenului clinic se vor stabili reperele anatomice incepand de la:

zona cervicala cea mai apropiata de C7;

spinele iliace posterioare si superioare;

spina si varful omoplatului;

linia spinoaselor.
Firul cu plumb intins de la protumberanta occipitala externa, va trece prin santul interfesier, incrucisand linia
spinoaselor in anumite puncte si se indeparteaza in altele, nivel la care sunt masurate sagetile curburii
scoliotice in C dreapta sau stanga.

Examenul clinic stabileste gradul de evolutie al scoliozei. Se disting trei grade evolutive: scolioza de
gradul 1 se caracterizeaza prin aceea ca in inclinarea laterala a trunchiului , in partea scoliozei , aceasta
dispare; de asemenea dispare si in inclinarea trunchiului la 90 , precum si in decubit ventral pe un plan
orizontal. Aceasta forma si-o corecteaza copilul in mod voluntar pentru o scurta perioada de timp. Rotatia
corpilor vertebrali poate lipsi , si atunci in flexiunea anterioara a coloanei nu apare denivelarea hemitoracelui.
Scoliozele de gradul 1 sunt formate dintr-o singura curbura cu raza mare, care porneste din regiunea cervicodorsala si se termina in regiunea lombara.
Scolioza de gradul 2 este o forma mai avansata , unde in inclinarea laterala a coloanei, curbura scoliotica
diminua pana aproape la disparitie; rotatia coloanei vertebrale este insa evidenta si inclinarea anterioara a
trunchiului face ca hemitoracele de partea scoliozei sa fie mai ridicat decat cel de partea opusa. In aceasta
faza se schiteaza deja curburile de compensatie. Nu rareori copiii , avand coloana dezechilibrata, au o pozitie
vicioasa a capului, care este inclinat lateral, precum si o oblicitate a bazinului. Scolioza ajunsa deja in aceasta
faza este o scolioza evolutiva care va trebui luata in tratament, deoarece agravarea se poate produce uneori
rapid.
Scolioza de gradul 3 este forma in care boala a ajuns in stadiul de stabilizare prin deformatii osoase
importante. Este scolioza fixata prin adaptarea partilor moi si a scheletului la aceasta situatie. In inclinarea
laterala, coloana ramane nemodificata. Gibusul costal este exprimat si se regasesc in grad mai mare sau mai
mic toate leziunile anatomopatologice amintite.
Examenul radiologic este deosebit de important atat pentru precizarea naturii scoliozei cat si pentru a se
putea preciza precis amplitudinea ei. De asemenea, radiografiile succesive executate la anumite intervale de
timp, permit aprecierea ritmului de evolutie a bolii. De o mare importanta este diagnosticul diferential al
scoliozelor. Deoarece exista numeroase scolioze simptomatice, inainte de a se stabili diagnosticul de boala
scoliotica vor trebui eliminate scoliozele simptomatice. Astfel, prin examenul complet al bolnavului se vor
exclude: scolioza statica, consecutiva inegalitatii membrelor inferioare, scoliozele rezultate in urma amputatiei
unuia din membrele superioare ca si acea consecutiva retractiei unui hemitorace dupa un empiem pleural
(scolioza pleuratica) . La unii ucenici si apoi la adulti se va aprecia profesiunea care poate genera in unele
cazuri deviatii scoliotice ale coloanei. In anumite boli neurologice ca si in unele leziuni vertebrale se poate
gasi si o scolioza. Astfel, sciatica, hernia de disc interbertebral, tumorile vertebrale primitive sau metastatice si
mai rar fracturile coloanei vertebrale produc scolioza. Prin radiografie se va elimina scolioza congenitala.
Evolutia bolii scoliotice este greu de precizat in faza initiala. Totusi, copiii la care scolioza apare inainte de
15-16 ani , care au simptomatologia generala a bolii scoliotice prezenta, vor trebui urmariti periodic, pentru ca
evolutia bolii poate lua o alura rapida care, in curs de cateva luni , sa produca o agravare deosebita a
dezechilibrului vertebral. Dupa terminarea cresterii se poate afirma ca scolioza nu mai evolueaza, totusi la
femei, cu ocazia graviditatii , a alaptarii sau a climacteriului mai pot surveni agravari. Dupa o anumita varsta
in articulatiile intervertebrale vor aparea leziuni spondilartrozice.
COPILUL CU SCOLIOZA prezinta:
-un umar poate parea mai inalt decat celalalt
-un sold poate parea mai inalt decat celalalt
-capul copilului nu este centrat pe corpul sau
-un omoplat poate fi mai proeminent decat celalalt
-coastele sunt mai ridicate pe o parte cand copilul se apleaca in fata din talie
-linia taliei poate fi mai plata pe o parte.

De cele mai multe ori scolioza nu cauzeaza dureri in copilarie sau adolescenta. Durerea in adolescenta la
cei care au scolioza este data de alte cauze, precum tumori ale oaselor sau tumori ale maduvei. Daca copilul
are dureri asociate scoliozei este foarte important ca el sa fie examinat de catre doctor puntru a stabili cauza
durerii.
Adultii care au scolioza pot sau nu sa aiba dureri de spate. In majoritatea cazurilor, unde sunt prezente
durerile de spate, este greu de stabilit daca ele sunt cauzate de catre scolioza. Oricum, daca scolioza la adulti
se agraveaza si devine severa ea poate determina aparitia durerilor de spate si a dificultatilor la respiratie. Alte
afectiuni, cum ar fi cifoza, cauzeaza simptome similare scoliozei.
Mecanism fiziopatogenetic
Scolioza idiopatica, cea mai frecventa forma nu are o cauza cunoscuta. La copii care au acest tip de
scolioza, in mod obisnuit primele simptome apar la varsta de 8-10 ani. Majoritatea cazurilor de scolioza au
grade de severitate medie, determinand curburi mici ale coloanei care nu se agraveaza in timp. Curburile mici,
in general, nu cauzeaza dureri sau alte probleme. In mod normal medicul reexamineaza copilul la 4-6 luni
pentru a urmari orice schimbare in evolutie.
In cazurile de scolioza medie sau severa, curburile coloanei continua sa se accentueze in timp. In perioada
de crestere, cum ar fi cresterea rapida din timpul adolescentei, curburile se pot agrava. Curburile mai mici de
30 de grade adesea se opresc din evolutie odata cu stoparea cresterii scheletului, in timp ce curburile mai mari
se pot agrava pe toata perioada adolescentei iar evolutia poate continua si la maturitate, daca nu sunt tratate.
Doar aproximativ 10% dintre copii diagnosticati cu scolioza necesita tratament (fie corset sau interventie
chirurgicala).
Factorii ce pot sugera un potential de crestere al curburii coloanei includ:
-varsta copilului si stadiul de dezvoltare sau maturitate al scheletului cand a fost diagnosticata scolioza. Cu cat
este mai putin maturizat scheletul in momentul diagnosticarii, cu atat mai mare este sansa ca scolioza sa se
agraveze in timp. Varsta scheletului, determinata prin testul Risser, este utilizata pentru a determina riscul
agravarii curburii
-marimea curburii. Cu cat este mai mare curbura cu atat mai mare este si riscul de a se agrava in timp
-localizarea si forma curburii. Curburile situate in partea superioara a coloanei vertebrale se agraveaza adesea
mai mult decat cele situate in partea inferioara a coloanei.
Fetele au mai mare probabilitatea de a face scolioza cu curburi mai mari si mai severe decat baietii.
Pe masura ce scolioza se agraveaza, vertebrele se rotesc spre interiorul inelului de curbura. Daca este afectata
partea superioara a coloanei vertebrale, coastele se aglomereaza pe o parte a corpului si se departeaza pe
partea opusa. Curbura poate determina ingustarea spatiului dintre vertebre. Vertebrele pot sa se subtieze pe
partea externa a curburii.
In cazul curburilor severe, defomarea coastelor (gibozitatea) poate reduce cantitatea de aer din plaman
determinand inima sa faca un efort suplimentar pentru a pompa sange in tesutul pulmonar comprimat. In timp,
aceasta poate duce la aparitia insuficientei cardiace.
Desi este neobisnuit, copii se pot naste cu scolioza (scolioza congenitala) sau aceasta poate sa apara in primele
luni de viata (scolioza infantila). Scolioza prezenta de la nastere sau cea care apare imediat dupa nastere se
poate agrava mai mult in timp decat scolioza aparuta mai tarziu in viata.Oricum, in unele cazuri, curburile
congenitale nu se agraveaza in timp, iar unele curburi ce apar dupa nastere au o evolutie mai buna si fara
tratament.

Factori de risc
Factorii care cresc riscul unei persoane de a dezvolta scolioza, includ:
-istoria familiala. Se cunoaste faptul ca scolioza este o afectiune cu caracter familial. Copii, in special fetele
ale caror mame au avut scolioza, prezinta un risc crescut de a dezvolta scolioza
-sexul feminin. Fetele cu varsta cuprinsa intre 10 si 16 ani sunt de 7 ori mai predispuse decat baietii sa faca
scolioza cu curbura severa care sa necesite tratament.
Scolioza este mai frecventa la persoanele care au:
-vertebre impinse spre inainte (deplasare anterioara), mai obisnuita in partea inferioara a coloanei vertebrale
(spondilolistezis)
-lipsa sau scurtarea membrelor superioare sau inferioare
-alte tulburari legate de dezvoltarea tisulara in viata intrauterina.
TRATAMENT
Scoliozele simptomatice nu pun, in general , probleme de tratament, rezolvarea bolii de baza aduce de
cele mai multe ori stabilizarea sau vindecarea scoliozei. Boala scoliotica in schimb, avand etiologia inca
neelucidata , pune probleme de tratament uneori dificile.
Tratamentul trebuie sa aiba, in primul rand, un caracter profilactic. Prin examinari periodice a copiilor de
varsta scolara se pot descoperi in timp util scoliozele, iar acelea care au un caracter evolutiv vor fi obervate si
tratate.
Tratamentul curativ se adreseaza atat bolii in sine cat si deviatiei vertebrale. Tratamentul general consta
din medicamente care ridica reactivitatea organismului (vitamine, tonice) la care se adauga un tratament
hormonal, la cazurile unde se gaseste o dereglare endocrina. Copiii vor trebui pusi apoi la un regim de odihna
cu perioade zilnice de repaus pe un pat tare. Schimbarea climatului are uneori un efect salutar. Tratamentul
local urmareste tonifierea musculaturii paravertebrale prin masaj, iar daca scolioza este rigida, coloana va fi
mobilizata prin gimnastica medicala. In momentul in care coloana a devenit suficient de supla , se vor aplica
corsete gipsate sau din piele, care vor mentine coloana in pozitie de corectie sau de hipercorectie. Scoliozele
de gradul 1 vor beneficia de o gimnastica medicala generala asociata cu gimnastica respiratorie. Gimnastica
asimetrica, corectoare vor face numai bolnavii cu scolioze de gradul 2 si 3. Gimnastica medicala in scolioze
trebuie condusa atent, deoarece in exces poate deveni daunatoare. Deosebit de raspandita este gimnastica
preconizata de Klapp. Principiul fundamental al acestei metode este ca se executa pe maini si pe genunchi,
coloana fiind total degajata de orice presiune.
Se preconizeaza si diferite interventii chirurgicale, dar rezultate s-au obtinut numai in formele usoare.
Scoliozele de gradul 3 nu pot fi influentate prin interventii chirurgicale.
Pentru motive de ordin estetic se pot executa rezectii ale gibusului costal. Privind in ansamblu rezultatele
tratamentului scoliozelor, se poate afirma ca ele depind in mare masura de momentul diagnosticului si de
precocitatea inceperii tratamentului. Formele avansate si severe continua sa ramana deasupra posibilitatilor
terapeutice.
Tratament ambulatoriu
Daca copilul sau adolescentul care a fost diagnosticat cu scolioza are o curbura a coloanei mai mica de 25
de grade este important ca medicul sa examineze coloana la fiecare 4-6 luni pentru a constata evolutia
curburii. Chiar daca majoritatea curburilor nu se agraveaza, momentul instituirii tratamentului este important
de cunoscut pentru a fi inceput din timp, acesta adesea stopand evolutia.

Impactul scoliozei la copil si la adolescent

Tratamentul scoliozei cu curbura coloanei medie sau grava poate avea un impact dramatic pentru viata
copilului. Atunci cand copilul are scolioza este important ca familia copilului sa fie avertizata asupra
dificultatilor legate de purtarea corsetului. In clinicile specializate in tratarea scoliozei, unde sunt tratati si alti
copii cu aceasta afectiune, se ofera suportul adecvat pentru copil.
A. Electroterapie:
Se utilizeaza curenti cu efect antalgic si miorelaxant pe musculatura paravertebrala contracturata, curenti
de joasa si medie frecventa:
- curentii diadinamici
- curentii interferentiali
Ultrasunetele au un rol important prin efectul antalgic, hiperemiant si decontracturant.
B. Masajul
C. Gimnastica medicala:

Obiective:
1.

Corectarea posturilor vicioase prin: posturari corective (coordonare si autocoordonare) si posturari

hipercorective cu caracter antalgic.

2.

Combaterea dezechilibrelor musculo ligamentare.

3.

Dezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei obtinute prin exercitiile specifice de
recuperare si a gimnasticii medicale.

4.

Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a bazinului, prin adoptarea unor
posturi corective (corecte).

5.

Mentinerea si corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot parcursul recuperarii.

6.

Cresterea si refacerea mobilitatii articulare si musculare, treptat.

7.

Tonifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo unde este suferind (nivel
c.v).

8.

Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii si gimnastica medicala.

9.

Cresterea fortei si rezistentei la nivel lombosacrat.

10.

Educarea si reeducarea constientizata prin perceptie a pacientului, a senzatiilor de echilibru, a

orientarii miscarilor in spatiu, a senzatiei de verticalizare si de inclinare a corpului; senzatia de miscare
rectilinie; senzatia de rotatie; senzatia de vizualizare; senzatia de lateralitate.

11.

Reantrenarea pacientului la efort prin cresterea treptata a fortei si rezistentei la nivelul grupelor
musculare, se vor introduce o serie de aparate ajutatoare in recuperare si reantrenare, cum ar fi:

bicicleta ergometrica;

stepperul;

placa de echilibru si spalierul;

aparatul multifunctional helcometru;

covorul rulant;

gim-ball.

Pentru scoliozele simple, cu o singura curbura, se va lucra asimetric, iar pentru cele duble simetric.
Exercitiile se adreseaza scoliozei in C stanga, iar pentru scolioza in C dreapta se vor executa aceleasi
exercitii, cu segmentele de partea cealalta.

1. Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executa arcuirea bratului drept spre stanga in ritmul pasilor;

2. Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa arcuirea trunchiului spre stanga;
3. Mers cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga de jos;

4. Din pozitia stand piciorul stang sprijinit lateral pe un suport, piciorul drept pe sol, mana dreapta sus, stanga
pe sold; executa indoirea trunchiului spre stanga, cu expiratie, revenire cu inspiratie (de 10 ori);

5. Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea bastonului lateral stanga
(bratuldrept sus, stangul lateral), concomitent cu rasucirea trunchiului si usoara aplecare spre stanga (de 10
ori)

6. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea piciorului drept intins inapoi, inspiratie,
revenire cu expiratie (de 10 ori);

7. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea bratului drept oblic sus, cu inspiratierevenire
cu expiratie (de 10 ori);

8. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa simultan ridicarea brtului drept intins sus si piciorul
stang intins inapoi (de 10 ori);