Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Craiova
Clasa: I-A, A.M.G.
www.referat.ro
Referat
Embriologie şi Genetică
2013
1
Sindromul Patau
Cati
2
Cauze
Unii copii se nasc cu mai mult de 46 de cromozomi, din cauza unor
probleme ale spermatozoizilor sau ovulului, sau din cauza mutaţiilor care
apar după ce spermatozoidul se uneşte (fuzionează) cu ovulul, pentru a
forma embrionul. În mod normal există câte 2 copii ale fiecăruia dintre cei
23 de cromozomi, câte o copie de la fiecare părinte.
Prezența unui cromozom suplimentar la perechea 13, numită
trisomie, apare atunci când sunt prezente 3 copii ale unui cromozom la un
embrion uman în dezvoltare, în loc de 2 copii.
Cromozomul 13 în plus nu este singura cauză a sindromului Patau.
Alte modificări ale cromozomului 13 ca translocaţia, pot duce de asemenea
la acest sindrom. În aceste cazuri, apare o eroare care determină ca o
porţiune din cromozomul 13 să fie schimbată cu o porţiune a altui
cromozom. Aceasta nu reprezintă o producţie în plus de cromozomi
(material genetic), ci o schimbare de material genetic între cei 2 cromozomi
afectaţi.
Trisomia 13 apare la unul din 10.000 de copii nou-nascuţi. În
majoritatea cazurilor, această afecţiune nu se moşteneşte, ci este rezultatul
unei malformaţii a diviziunii celulare care apare după fecundare.
Severitatea simptomelor sindromului Patau variază în funcţie de
malformaţia cromozomială, de la simptome foarte grave, la aspect aproape
normal al copilului.
Trisomia 13 completă, care este prezentă în majoritatea cazurilor,
duce la cele mai grave şi numeroase malformaţii interne şi externe.
Trisomia parţială a segmentului distal al cromozomului 13 este de
obicei mai puţin gravă decât cea totală, dar cauzează, de asemenea,
simptome destul de grave şi un aspect facial specific.
Ambele forme de trisomie parţială duc la retard mental sever.
Simptomatologie
Frecvent, creierul nu se divide în emisfere, iar capul capată un aspect
neobişnuit de mic (microcefalie).
Măduva spinării se poate exterioriza din cauza unei malformari a
coloanei vertebrale.
Dezvoltarea incompletă a nevrului optic şi a nervului olfactiv apare
adesea împreună cu afectarea cerebrală.
3
Ochii pot fi neobisnuit de mici (microftalmie) şi un ochi poate fi
absent (anoftalmie). Uneori ochii sunt foarte apropiaţi (hipotelorism) sau
chiar fuzionaţi într-o singură structură.
Dezvoltarea incompletă a oricăror structuri din interiorul ochilor
(coloboma) şi incapacitatea retinei de a se dezvolta normal, vor produce de
asemenea probleme vizuale.
Nou-nascuţii afectaţi de sindromul Patau pot fi de asemenea surzi
(parţial sau total) şi predispuşi la infecţii otice.
Trăsăturile faciale ale persoanelor afectate par aplatizate. Urechile
sunt de obicei malformate şi jos inserate. Frecvent, un copil cu trisomie 13,
prezintă o despicătură labială sau palatină şi limba despicată.
Alte trăsături fizice caracteristice afecţiunii pot include: gât scurt şi
gros, cu hemangioame pe ceafă, degete în plus, degete flectate în palmă,
călcâie proeminente, coaste lipsă, amprente modificate, malformaţii genitale
(testicule necoborâte, un scrot anormal dezvoltat, forma anormală a
uterului).
În majoritatea cazurilor, copiii afectaţi de acest sindrom prezintă
insuficienţă respiratorie şi defecte cardiace ce includ: defecte de sept atrial şi
ventricular (găuri între camerele inimii), vase de sânge malformate care
cauzează o direcţie anormală a curgerii sângelui, plasarea inimii în partea
dreaptă a toracelui.
Rinichii şi tractul gastro-intestinal sunt de asemenea afectate (cu
chisturi). Aceste defecte sunt frecvente, severe şi pun în pericol viaţa
copilului.
Copiii care supravieţuiesc copilăriei prezintă un retard mental
accentuat şi atacuri de cord.
În cazuri foarte rare sindromul, Patau poate exista împreuna cu
sindromul Klinefelter sau alte anomalii cromozomiale.
Semne generale
Anomalii neurologice
4
Lobii frontali pot fi fuzionați
Bulbul, nervul olfactiv și corpul calos pot lipsi
Crize convulsive în special crize mioclonice
EEG anormală
Episoade apneice centrale, cianoză
Hipotonie, hipertonie
Hidrocefalie
Hipoplazia cerebelară
Meningomielocel
Lipomul corpului calos
5
Fusiunea pleoapelor Transpozitia aortei (A) şi trunchi
pulmonar hipoplastic (P)
Anomalii craniofaciale
6
Urechi jos inserate
Anomalii ale urechii interne de tip Mondini sau Scheibe.
Surditate neurosenzorială (de percepție) și conductivă (de transmisie)
Otită medie recurentă
Anomalii oculare
Anomalii cervicale
Anomalii cardiovasculare
Anomalii gastrointestinale
Omfalocel
Malrotație a colonului
7
Arteră ombilicală unică
Hernie ombilicala
Hernie inghinală
Splină accesorie
Displazia pancreatică
Țesut pancreatic heterotopic
Persistența canalului omfaloenteric sub forma diverticulului Meckel
Defecte diafragmatice
Vezică biliară mare
Anomalii renale
Rinichi polichistic
Hiperlobulare renală
Hidronefroză
Hidrouretere
Uretere duble
Rinichi în potcoavă
Agenezie renală unilaterală
Blastem renal nodular persistent
Anomalii genitale
La băieți
Criptorhidie
Anomalii scrotale
Hipospadias
La fete
Uter bicorn
Vagin dublu
Hipertrofia clitorisului
Trompe uterine (Fallopius) anormale
Ovare hipoplastice
Disgenezie gonadică
8
Polidactilie postaxială: hexadactilia uni sau bilaterală la mâini.
Degetul supranumerar este de obicei complet și inserat postaxial.
Uneori însă poate fi redus la un apendice rudimentar. Hexadactilia
poate apărea și la picioare.
Contracturi în flexie ale degetelor mîinii
Suprapunere degetelor mîinii: degetul mare și indicele tind să acopere
de obicei degetul III, iar degetul V poate acoperi degetul IV.
Police retroflexibil
Proeminență posterioara a calcaneului
Picior deformat în piolet.
Picior echinovar (talipes equinovarus)
Deviere ulnară a carpului
Hipoplazie a pelvisului
Unghiul acetabular superficial
Coaste posterioare subțiri, cu absența sau fără absența coastelor
Deformare de flexie a articulațiilor mari
Absența membrelor
Aplazie radială
Ectrodactilie
Unghii înguste hiperconvexe
Diverse malformații ale coloanei vertebrale
Alterări dermatoglifice
Modificări hematologice
9
Prezența unor proiecții nucleare pedunculate sau sesile (Feulgen
pozitive) ale nucleului leucocitelor neutrofile și eozinofile
Creșterea nivelului hemoglobinei fetale și prezența hemoglobinei
embrionare de tip Gower 2 (2 alfa, 2 epsilon), diminuarea
hemoglobinei A1 și A2.
Mielofibroză
Alte anormalități
Chist timic
Tulburare pigmentară neobișnuită
Neoplazii
Leucemie
Neuroblastom
Tumora Wilms
Diagnostic
Sindromul Patau este detectabil in cursul sarcinii prin ecografie
(facută în primul trimestru al sarcinii, analiza integrală şi analiza combinată),
amniocenteza şi prelevarea de monstre din vilozitaţile corionice.
La naştere numeroasele malformaţii ale nou-nascutului indică
posibilitatea unei anomalii cromozomiale.
Analizele de sange, la aproximativ 16 saptamani, pot arata un risc
crescut al sindromului Patau.
Teste pentru diagnostic: triplu-test, cvadruplu-test, ecografia fetala,
şi cariotiparea din urma amniocentezei, biopsiei de vilozităţii coriale,
recoltării sângelui fetal din cordonul ombilical.
La ecografie se pot detecta: restricţia de dezvoltare fetală,
transparenăa nucală, holoprosencefalia (creierul nu e desparţit în două
emisfere distincte), cheilo-palatoschizis, microcefalie, anomalii cardiace,
volum amniotic anormal, etc.
Trisomia 13 este diagnosticata prin determinarea cariotipului sau alta
procedura de examinare a tiparului genetic. Determinarea cariotipului
implica separarea şi izolarea cromozomilor prezenţi în celulele prelevate de
la pacient. Cei 22 de cromozomi autozomi se identifică după mărime, de la
cel mai mare la cel mai mic. Cromozomii sexuali de asemenea se identifică.
10
Diagnosticul de sindrom Patau este confirmat de prezenţa a trei, în loc
de două copii ale cromozomului 13.
Tratament
Întreaga lume medicală încearcă să găsească tratament pentru bolile
genetice, însa, în viitorul apropiat, nu se prevede nimic realizabil.
Ca pentru majoritatea dintre acestea, copiii cu sindrom Patau
beneficiază doar de tratamentul complicaţiilor: monitorizarea funcţiiior
vitale, asigurarea suportului nutritiv, etc.
Pentru copii nascuţi cu malformaţii severe şi ireversibile nu există
tratament.
Însă, copiii cu prognostic mai bun necesită tratament medical pentru a
corecta malformaţiile structurale şi complicaţiile asociate acestor
malformaţii.
Pentru problemele nutriţionale (de hranire) se pot folosi diferite
poziţii, tehnici speciale şi formule alimentare. Se poate efectua alimentaţia
prin sondă, ceea ce reprezintă introducerea unei sonde în stomac.
Malformaţiile structurale, cum ar fi buza şi palatul despicat, pot fi
corectate prin intervenţii chirurgicale.
Diete speciale, aparate pentru auz şi vedere pot fi folosite pentru a
atenua simptomele sindromului Patau. De asemenea se poate recurge la
diferite terapii.
Prognostic
Trisomia 13 apare în aproximativ 1 din 16.000 de nou-nascuţi.
Trisomia 13 are un prognostic sumbru, 72% decedează înainte de
vârsta de un an.
Supravieţuirea până la varsta adultă este foarte rară. Majoritatea
supravieţuitorilor prezintă grave dizabilităţi psihice şi fizice. Însă,
capacitatea de învăţare a copiilor cu trisomie 13 diferă de la caz la caz.
Copiii care supravieţuiesc copilăriei prezintă un retard mental
accentuat şi atacuri de cord. Copiii mai mari pot fi capabili să meargă cu sau
fără cadru. Este posibil, totodată, să înţeleagă cuvinte şi fraze, să execute
comenzi simple, să folosească puţine cuvinte şi semne şi să recunoască
persoanele din jur.
11
Glosar
12
Bibliografie
Medline Plus
http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/001660.htm
Sfat medical.ro
http://www.sfatmedical.ro/Boli_si_afectiuni/Boli_genetice/Sindromul_Patau
Romedic.ro
http://www.romedic.ro/tritest-laborator-analize-medicale/articol/6476
Scribd.com
http://www.scribd.com/doc/49652635/sindromul-patau
Sfatul medicului.ro
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sindrom-patau_6856
Contraboli.ro
http://www.contraboli.ro/sindromul-patau-bebelusii-de-2-zile/
E sanatos.ro
http://www.esanatos.com/boli/boli-genetice/Boli-genetice-datorate-
modific95716.php
13
Sindromul Patau
Sindromul Patau sau trisomia 13 este boală cromozomială
provocată de prezența unui cromozom suplimentar la perechea 13,
caracterizată clinic prin dizabilități intelectuale severe și anomalii fizice,
asociata cu un sindrom plurimalformativ cu anomalii neurologice,
craniofaciale, oculoorbitale, cervicale, cardiovasculare, gastrointestinale,
genitourinare, scheletice, dermatoglifice.
Cauze
În mod normal există câte 2 copii ale fiecăruia dintre cei 23 de
cromozomi, câte o copie de la fiecare părinte.
1. Prezența unui cromozom suplimentar la perechea 13 numită
trisomie, apare atunci când sunt prezente 3 copii ale unui cromozom la un
embrion uman în dezvoltare, în loc de 2 copii. Materialul genetic
suplimentar perturbă cursul normal de dezvoltare, cauzând trăsăturile
caracteristice ale trisomiei 13.
2. Trisomia 13 poate apărea prin translocaţie, atunci când o parte a
cromozomului 13 se atașează la un alt cromozom, în timpul formării de
celule de reproducere (ovule și spermatozoizi) sau foarte devreme în
dezvoltarea fetală. În aceste cazuri, apare o eroare care determină ca o
porţiune din cromozomul 13 să fie schimbată cu o porţiune a altui
cromozom. Aceasta este o schimbare de material genetic între cei 2
cromozomi afectaţi.
În majoritatea cazurilor, această afecţiune nu se moşteneşte. Totuşi,
Trisomia 13 poate fi moștenită. O persoană afectată poate transporta o
rearanjare de material genetic între cromozomul 13 și un alt cromozom.
Severitatea simptomelor sindromului Patau variază în funcţie de
malformaţia cromozomială, de la simptome foarte grave, la aspect aproape
normal al copilului. Astfel:
Trisomia 13 completă, care este prezentă în majoritatea cazurilor,
duce la cele mai grave şi numeroase malformaţii interne şi externe.
Trisomia parţială a segmentului distal al cromozomului 13 este de
obicei mai puţin gravă decât cea totală, dar cauzează, de asemenea,
simptome destul de grave şi un aspect facial specific.
Ambele forme de trisomie parţială duc la retard mental sever.
Simptomatologie
Frecvent, creierul nu se divide în emisfere, iar capul capată un aspect
neobişnuit de mic (microcefalie).
Măduva spinării se poate exterioriza din cauza unei malformari a
coloanei vertebrale.
14
Dezvoltarea incompletă a nevrului optic şi a nervului olfactiv apare
adesea împreună cu afectarea cerebrală.
Ochii pot fi neobisnuit de mici (microftalmie) şi un ochi poate fi
absent (anoftalmie). Uneori ochii sunt foarte apropiaţi (hipotelorism) sau
chiar fuzionaţi într-o singură structură. Dezvoltarea incompletă a oricăror
structuri din interiorul ochilor (coloboma) şi incapacitatea retinei de a se
dezvolta normal, vor produce de asemenea probleme vizuale.
Nou-născuţii afectaţi de sindromul Patau pot fi de asemenea surzi
(parţial sau total) şi predispuşi la infecţii otice.
Trăsăturile faciale ale persoanelor afectate par aplatizate. Urechile
sunt de obicei malformate şi jos inserate. Frecvent, un copil cu trisomie 13,
prezintă o despicătură labială sau palatină şi limba despicată.
Alte trăsături fizice caracteristice afecţiunii pot include: gât scurt şi
gros, cu hemangioame pe ceafă, degete în plus, degete flectate în palmă,
călcâie proeminente, coaste lipsă, amprente modificate, malformaţii genitale
(testicule necoborâte, un scrot anormal dezvoltat, forma anormală a
uterului).
În majoritatea cazurilor, copiii afectaţi de acest sindrom prezintă
insuficienţă respiratorie şi defecte cardiace ce includ: defecte de sept atrial şi
ventricular (găuri între camerele inimii), vase de sânge malformate care
cauzează o direcţie anormală a curgerii sângelui, plasarea inimii în partea
dreaptă a toracelui.
Rinichii şi tractul gastro-intestinal sunt de asemenea afectate (cu
chisturi). Aceste defecte sunt frecvente, severe şi pun în pericol viaţa
copilului. Tratament
Copiii cu sindrom Patau beneficiază doar de tratamentul
complicaţiilor: monitorizarea funcţiiior vitale, asigurarea suportului nutritiv,
etc. Pentru copii nascuţi cu malformaţii severe şi ireversibile nu există
tratament. Prognostic
Trisomia 13 apare în aproximativ 1 din 16.000 de nou-nascuţi.
Trisomia 13 are un prognostic sumbru, 72% decedează înainte de
vârsta de un an. Supravieţuirea până la varsta adultă este foarte rară.
Majoritatea supravieţuitorilor prezintă grave dizabilităţi psihice şi fizice.
Însă, capacitatea de învăţare a copiilor cu trisomie 13 diferă de la caz la caz.
Copiii care supravieţuiesc copilăriei prezintă un retard mental
accentuat şi atacuri de cord. Copiii mai mari pot fi capabili să meargă cu sau
fără cadru. Este posibil, totodată, să înţeleagă cuvinte şi fraze, să execute
comenzi simple, să folosească puţine cuvinte şi semne şi să recunoască
persoanele din jur.
15