Noiuni generale

Articulaiile

Prof. univ. dr. Anoaneta Creu

Clasificare dupa structura anatomica si dupa gradul de libertate:

Diartroze (articulatii sinoviale) sunt posibile miscari ample.
Sinartroze sunt miscari foarte limitate sau chiar absente; se
impart in:
o Simfize: articulatii cu extremitati fixate prin ligamente ferme, intre
extremitatile osoase intercalandu-se un disc fibrocartilaginos
(simfiza pubiana).
o Sincondroze: oasele sunt unite prin cartilaj hialin in care
mobilitatea este limitata (articulatiile manubrio si costosternale).
o Sindesmoze: oasele sunt unite prin cartilaj hialin, fara cartilaj
(articulatia distala tibioperoniera);
o Sinostoze: oasele sunt unite ferm intre ele prin tesut conjunctiv
dens si prin punti osoase, care nu permit nici un fel de miscare
(articulatiile intre oasele capului).
Articulatia diartroidala: extremitatile osoase sunt acoperite de
cartilaj hialin. Articulatia este inconjurata de o capsula cu un strat
extern fibros si unul intern sinovial. Unele articulatii (radiocarpiana,
genunchi), contin meniscuri fibrocartilaginoase intraarticulare, ajuta
la mentinerea stabilitatii extremitatilor ososase. Periferic, aceste
meniscuri se fixeaza la capsula articulara si ligamentele ei de
intarire.

Biomecanica articulara este asigurata de:

-

Cartilajul de tip hialin: este elastic, deci compresibil, deformabil.Aceasta

calitate este datorata hidrofiliei proteoglicanilor structurali.
Sinoviala: tapeteaza toata articulatia, cu exceptia cartilajului articular si
se fixeaza pe os. Este alcatuita de 1-3 straturi de celule, numite sinoviocite
si lipsite de membrana bazala. Absenta membranei bazale poate explica
proliferarea necontrolata a sinoviocitelor in poliartrita reumatoida.
Lichidul sinovial: este un transudat plasmatic si este secretat de
sinoviocitele B.
( N.B. exista sinoviocite A si B). Rolul sau major
este de lubrefiere a suprafetelor articulare si de asigurare a hranei
cartilajului hialin.
Stabilitatea articulara este data de structuri ale tesutului conjunctiv
(capsula, tendoane, ligamente) si de centurile musculare. Aceste structuri
permit mobilitatea articulara in anumite planuri si totodata limiteaza
amplitudinea miscarilor.
Miscarile in articulatiile diartrodiale se fac cu usurinta datorita unor
coeficienti de frecare foarte scazuti (intre suprafetele articulare netede) si
datorita onctuozitatii lichidului sinovial.