Notiuni generale

Ţesutul osos

Prof. univ. dr. Antoaneta Crețu

 Este un tesut viu cu o matrice de colagen
impregnata cu saruri minerale, in special fosfat de
calciu.

 Are rol in functia de sustinere a organismului, in

protectia unor organe si in homeostaza minerala.
 Este supus unui proces continuu de resorbtie si
refacere (turnover anual : 20% adulti, 100% copii).

 Suprafata interna a osului este acoperita de tesut

conjunctiv numit endosteum, suprafata externa de
tesut conjunctiv numit periosteum.

 Structural, osul este alcatuit din celule si matrice

ososasa formata din substanta fundamentala
preosoasa, fibre conjunctive si cristale minerale.
Osteoblastii – sunt celule osoase tinere ce se gasesc la
suprafata tesutului osos. Celula are viata activa de 15 zile,
ea sintetizeaza matricea osoasa formata din colagen si
proteoglicani. Matricea nou formata nu este calcificata
(=osteoid).
In perioada activa secreta o mare cantitate de fosfataza
alcalina, care demonstreaza activitatea osteoblastica.
Osteocitele – sunt celule mature incapsulate in os
mineralizat. Ele sunt considerate inactive, dar in conditii de
stimulare cu parathormon sau in stari de hipocalcemie, ele
produc osteoliza utila refacerii nivelului calcemiei.
Osteoclastii – sunt celule foarte mari, ramificate, la
suprafata osului in lacune realizandu-se o suprafata
dantelata de contact cu osul. Aici are loc resorbtia osului,
aparand intai demineralizarea locala, apoi o digestie
extracelulara a matricei, datorata colagenazei si fosfatazei
acide.
 Caracteristicile osului: - duritate, rezistenta (datorata
depunerii in lungul fibrelor de colagen a cristalelor de
hidroxiapatita).
Orientarea fibrelor de colagen se face pe directii distale de
solicitare mecanica.
 Osul este de doua tipuri, cu aceleasi elemente structurale
dar in proportie si distributie diferita:
- compact (haversian): se intalneste in diafiza oaselor lungi si in
corticala oaselor mici. Unitatea morfofunctionala este osteonul,
centrat de un canal longitudinal (canal Havers) intins pe toata
lungimea osului, in care se gasesc alte canale orientate oblic transvers
fata de el (canale Volkman) – o retea tubulara ce adaposteste tesut
conjunctiv lax bogat vascularizat. Canalele Havers sunt inconjurate de
10-15 lamele concentrice din fibre de colagen dispuse paralel, in care
se gasesc alveole ce adapostesc condrocite.

- spongios (trabecular)- distribuit in epifiza oaselor lungi, in zona

centrala a oaselor mici si in tablele oaselor plate. Trabeculele au
orientari in functie de solicitarile mecanice. In spatiile intertrabeculare
se gaseste maduva osoasa, iar in lamelele trabeculare se gasesc
osteocite.
 Osteogeneza - procesul de formare al osului – se produce in doua
moduri:
• Osificare membranoasa (desmala) – caracteristic oaselor craniului
si unor oase ale fetei, se bazeaza pe aparitia unor nuclee de osificare,
centre in care osul este format de osteoblasti proveniti din fibroblasti.
• Osificare condrala (intracartilaginoasa) – caracteristic oaselor
lungi; sunt implicati centrii primari de osificare aparuti in perioadele
embrionara si fetala in diafizele cartilaginoase.
 Cresterea in lungime a oaselor este dependenta de ploriferarea celulelor
cartilajului, iar cresterea in latime si grosime se realizeaza prin formarea de
os la suprafata periostala si resorbtie la suprafata endostala la o rata
inferioara.
 Cartilajul restant de crestere al tesutului cartilaginos, plasat intre diafiza si
epifiza dispare in jurul varstei de 20 ani.
 Osteogeneza este puternic influentata de factori hormonali si vitaminici: -
vit D – influenteaza metabolismul fosfocalcic,
- vit C – intervine in formarea fibrelor din matricea osoasa
- vit A – moduleaza relatiile dintre osteoblasti si osteoclasti
- parathormon – stimuleaza resorbtia osului
- calcitonina – inhiba resorbtia osului
- somatotropul – stimuleaza cresterea in lungime a osului
- hormonii sexuali – induc osificarea cartilajului de crestere
 Metabolismul fosfocalcic – este responsabil de structura si
rezistenta osului si se afla in principal sub controlul
urmatorilor factori, care actioneaza pe 3 receptori (intestin,
rinichi, os) controland eliminarile si fixarea de calciu si
fosfor:
• Parathormon - activeaza osteoclastele, accelerand resorbtia
osoasa si eliberarea calciului. Excesul de parathormon induce o
scadere a masei osoase cu cresterea calcemiei si a valorii
fosfatazei alcaline serice. Scade resorbtia fosfatului producand
hipofosfatemie, scadere ce induce activarea vitaminei D.
Secretia hormonului este reglata de nivelul calcemiei.
• Calcitonina – se opune actiunii osoase a parathormonului
inhiband osteoclastii, induce scaderea calcemiei si diminueaza
resorbtia renala a fosfatilor
• Vitamina D – activarea vitaminei este stimulata de scaderea
fosfatilor. Ea stimuleaza absorbtia intestinala de calciu si
fosfor.
 Interpretarea metabolismului fosfocalcic se face in functie
de valorile calcemiei-calciuriei, fosfatemiei-fosfaturiei si
fosfatazei alcaline.