Notiuni generale

Ţesutul conjunctiv

Prof. univ.dr. Antoaneta Crețu

Structura tesutului conjunctiv
 Acest tip de tesut este prezent in toate organele interne, in derm, vase
sanguine, formeaza reteaua structurala a scheletului osos si a elementelor
care se fixeaza pe os (cartilaj, ligamente, tendoane, fascii).
 Are rol structural si mecanic, datorita continutului sarac in celule si
metabolism scazut. Are o mare capacitate de regenerare, fiind implicat in
procesul de cicatrizare.
 Componentele tesutului conjunctiv sunt prezente in: celule, structuri
extracelulare, format din fibre proteice fixate intr-o substanta fundamentala.
In functie de acestea(celule si structuri extracelulare) se deosebesc mai
multe tipuri de tesut conjunctiv.
 Structurile extracelulare pot fi diferite, iar aceste diferente se realizeaza
prin: functia celulelor si continutul in proteine fibrilare, macromolecule
nefibrilare si electroliti.
 Matricea (structura extracelulara) este specifica fiecarui tip de tesut, putand
fii rigida (os), elastica (cartilaj), fluida (lichid sinovial).
1. Celulele
 Tesutul conjunctiv are un numar mic de celule:
 Celule extrinseci – nu sunt prezente obligatoriu in tesutul
conjunctiv; dintre ele amintim : mastocitul, limfocitul, monocitul,
leucocitul polimorfonuclear.
 Celule intrinseci – sunt specifice, au rol in sinteza elementelor
extracelulare; cele mai importante sunt fibroblastii, dar apar si
condrocite, osteocite, celule reticulare, celule adipoase.
Fibroblastii – sintetizeaza fibrele de colagen si substanta
fundamentala, fabricate simultan de celula in proportii diferite.

 Rata secretiei variaza cu varsta si este influentata de

factori hormonali: - hidrocortizonul (direct) - inhiba
- ACTH (indirect) - inhiba
- tiroxina – inhiba
- STH –ul - stimuleaza
- hormonii sexuali – stimuleaza.
2. Fibrele
In structura tesutului conjunctiv se intalnesc:
 Fibre de colagen – sunt cele mai reprezentate; confera
tesuturilor extensibilitate variata si o mai mare rezistenta la
tensiune si deformare. Ele formeaza componenta fibroasa
majoritara in piele, os, tendon, cartilaj, vase, dinti.
Rol: structural, reglarea proceselor complexe ale cresterii,
imbatranirii, cicatrizarii, induce agregarea trombocitara cu rol
important in hemostaza.
Formarea colagenului este dependenta de prezenta acidului
ascorbic (vit C) ca agent reducator.
Degradarea colagenului se produce sub influenta colagenazei
care rupe molecula in 2 fragmente, avand rol important in
distrugerea cartilajului articular in PR (in starile inflamatorii se
elibereaza in mediul intern o cantitate mare de colagenaza).
 Fibre de reticulina – ca structura sunt similare cu colagenul;
ele sunt dispuse in jurul celulelor adipoase si reprezinta un suport
anatomic pentru celulele endoteliilor capilare, organelor limfoide
si hematopoietice.
 Fibre elastice – se gasesc in special in ligamente si in peretele
arterelor mari. Elastina, confera proprietati de intindere pana la
150% fata de lungimea initiala a fibrei, fara rupere si cu revenire la
normal.
Poate servi ca suport pentru procesul de calcifiere.

Elastina se depune in oragnism sub 2 forme:

 Fascicule compacte (forma fibrilara) in tendoane;

 Lame fenestrate (forma lamelara) in peretele vascular.

Elastina este sintetizata de fibroblasti (in tendon si piele) si de

celule musculare ale vaselor mari.
Este degradata de elastaza, enzima care se gaseste in pancreas,
macrofage, polimorfonucleare, trombocite. Continutul in elastaza
din structura peretelui aortic creste odata cu varsta, ceea ce
explica degradarea fibrelor elastice in procesul imbatranirii.
3. Substanta fundamentala
 Material amorf, care se gaseste intre celule si fibre. Este constituita din
molecule mari de mucoproteine (proteoglicani) si din glicoproteine
structurale.
Proteoglicanii contin o mare cantitate de apa structurala, permite
difuziunea substantelor hidrosolubile, usureaza migrarea celulelor si
confera o mare flexibilitate si compresibilitate.
Glicoproteinele au rol important in adezivitatea celulelor de fibre de
colagen, de substanta fundamentala si intre ele.
 Functiile tesutului conjunctiv:
- de suport si de protectie: in special la muschi, tesut nervos si
epitelii. Este realizat prin umplerea spatiilor intercelulare cu tesut
conjunctiv, determinand coeziunea celulelor. Astfel capsulele
organelor, membranele sistemului nervos central, aponevrozele si
tendoanele musculare au functia de suport si/ sau de protectie.
- de depozit prin: stocarea lipidelor sub forma de tesut adipos.
Proteoglicanii reprezinta un important depozit de apa si electroliti
(Na).
 - de aparare – substanta fundamentala
reprezinta o puternica bariera impotriva invaziei bacteriene;
daca o agresiune bacteriana nu poate fi lichidata de mijloacele
curente de aparare, tesutul conjunctiv formeaza un perete fibros
in jurul inflamatiei;
- de reparatie– foarte importanta, zonele de
inflamatie sau de leziuni traumatice fiind supuse unui proces
regenerativ; spatiile lasate de leziunile tesuturilor ale caror
celule nu se divid (ex: muschi cardiac), sunt completate de tesut
conjunctiv.

Colagenul este o proteina stabila, reinnoirea lui este foarte

lenta.
Metabolismul tesutului conjunctiv este influentat de hormoni si
vitamine.
Sinteza osului si cartilajului sunt influentate de vitaminele A, D,
C, si de hormonii care inhiba sinteza de fibre (cortizon, tiroxina)
 Tipuri de tesut conjunctiv
 Deosebim:
 Tesut conjunctiv propriu-zis:
 lax = tesut areolar – substanta fundamentala abunda, iar fibrele se acumuleaza
la locul conexiunii cu alte structuri. Se gaseste in derm, hipoderm, tesut de
sustinere al mucoaselo9r, seroaselor, organelor cavitare, vaselor sanguine si
limfatice. Un tesut flexibil, permite schimburile de substante intre sange si celule.
 dens – este dominata de fibre de colagen, are mai putine fibre si este mai putin
flexibil. Substanta fundamentala este mai slab reprezentata. Orientarea fibrelor de
colagen este dirijata de fortele de solicitare - exemplu: tendoanele – structura
inextensibila datorita bogatiei fibrelor de colagen
 Tesut conjunctiv cu proprietati speciale:
 elastic – in structura acestuia predomina fibrele de elastina, aranjate in benzi
paralele in jurul carora exista tesut conjunctiv lax. Calitatea principala este
extensibilitatea. Se gaseste in abundenta in ligamentele galbene ale coloanei
vertebrale si in ligamentul suspensor al penisului
 adipos – celulele acestui tesut se numesc lipoblaste si sunt analoage fibroblastilor.
Celulele mature se numesc adipocite, depoziteaza grasimi neutre si trigliceride.
 reticular – este prezent in organele hemato- si limfopoietice. Se caracterizeaza
printr-o retea formata de prelungirile celulelor reticulare.
 Tesut conjunctiv de sustinere:
 Os - vezi prezentarea “Tesutul osos”
 Cartilaginos – exista o densitate mare de celule si un exces de material
extracelular cu consistenta rigida. Cartilajul reprezinta un suport pentru
tesuturile moi si face posibila alunecarea suprafetelor articulare. Este lipsit de
retea proprie de vascularizatie si de inervatie.
Celulele cartilajului se numesc condrocite. Ele se situeaza in matricea
structurata lacunar si sintetizeaza colagen si proteoglicani.
In functie de cantitatea substantei extracelulare si abundenta fibrelor de
colagen si elastina, se deosebesc:
1. Cartilajul hialin – se gaseste in extremitatea ventrala a oaselor, inelele
traheale, laringe. Acest cartilaj este acoperit de un strat de tesut conjunctiv
dens numit pericondrium care ii asigura cresterea.
Cresterea si regenerarea cartilajului hialin se realizeaza sub 2 forme:
interstitiala (presupune diviziunea mitotica a condrocitelor preexistente; are
importanta mica si se produce in special in debutul procesului de crestere) si
apozitionala (determinata de diferentierea celulelor din pericondrium in
condrocite si stimularea secretorie a acestora).
Degenerarea cartilajului hialin incepe prin marirea in volum si apoi moartea
condrocitelor, se incheie cu aparitia calcificarilor in matrice. Daca in cartilaj
patrund vase, este posibila transformarea locala a cartilajului in os.
2. Cartilajul elastic – se caracterizeaza prin flexibilitate si extensibilitate
superioara tipului hialin. Este bogat in fibre elastice si nu se osifica
niciodata. Pot fi gasite in: urechea externa, peretii conductului auditiv
extern, epiglota.
3. Fibrocartilaj - este intalnit la locul de fixare a unor tendoane pe os,
la ligamentul rotund al capului femural, simfiza pubiana, in meniscurile
intraarticulare (radiocarpia, genunchi, sternocalvicular), in discurile
intervertebrale. Are o structura bazata in special pe fibre de colagen si
este lipsit de pericondrium.