LEGAL ISSUES IN RARE DISEASES - MASTOCYTOSIS

Dr. Ioana Soare, medic expert de

ANALIZA MATERIILOR FECALE

asigurari, lector
Universitatea Titu Maiorescu
Bucuresti
 ANALIZA
 Alături de examenul sumar de urină, examenul
materiilor fecale este de neînlocuit în aprecierea
stării de sănătate a organismului.
 Această analiză ar putea fi standardizată, din
punct de vedere al compoziției materiilor
fecale: hematii, leucocite, celule epiteliale
intestinale, glucoză, amidon, lipide, proteine,
fibre vegetale, bacterii, apa, azot, fosfor,
potasiu.
 NORMAL
 “Scaunul” normal este semisolid, invelit in mucus.
 Are o greutate intre 150-200 g.
 Intre 50-75% este apa, restul sunt parti vegetale
nedigerate, microorganisme.
 Culoarea maro a fecalelor este dată de pigmenții biliari
 care, sub acțiunea florei bacteriene din intestinul gros,
sunt transformați în urobilinogen și stercobilinogen. Prin
oxidare, aceștia se transformă în urobilină, respectiv 
stercobilină. Produșii de putrefacție intestinală (indol,
scatol, hidrogen sulfurat și mercaptan) conferă fecalelor un
miros specific, neplăcut.
 Compozitie
 85 - 90 % compusi organici (fibre de celuloza,
fibre musculare non digestibile)
 5 - 7 % azot ;
 3 - 5 % fosfor (P2O5) ;
 1 - 2,5 % potasiu (K2O). De notat ca orice diaree
 este insotita de o pierdere de potasiu ;
 germeni saprofiti
Intestinul conţine cea mai mare parte a microbiomului uman.
Flora intestinală umană cuprinde în proporție de 70%
bacterii de fermentație (Bacteroidetes, Firmicutes,
Actinobacteria şi Proteobacteria) și 30% bacterii de
putrefacție.

 În condiţii fiziologice normale, flora intestinală umană

este un ecosistem homeostatic care îndeplineşte funcţii
vitale pentru sănătatea gazdei: intervine în digestia şi
absorbţia alimentelor, în sinteza unor vitamine,
influenţează dezvoltarea imunităţii sistemice şi locale
şi menţinerea unei bariere epiteliale intestinale cu rol
protector împotriva patogenilor .
 Distrugerea acestui echilibru are ca urmare
DISBIOZA şi creşterea riscului de îmbolnăvire
a gazdei. Disbioza se referă la alterarea
structurii populaţiilor microbiene ceea ce
produce o stimulare imunologică continuă,
ducând la un răspuns imun anormal în cadrul
bolilor mediate imunologic
 Din ce în ce mai mulți medici iau în
considerație disbiozele ca factori etiopatogenici
în boli reumatologice, depresie (contaminările
fungice care secretă neuro-toxine), modificări
ale statusului imun, alergii.
 Bacili de fermentatie
 Cei mai frecvent intalniti sunt:
Lactobacillus
salivarius/casei/rhamnosus,
Bifidobacterium bifidum/longum/lactis
si Streptococcus thermophilus.
 In timpul fermentatiei sunt generate
substante acide (acid lactic, acetic,
propionic, butiric, succinic si carbonic). 
 Bacterii de putrefactie
 Se gasesc in ultimii 50 cm ai colonului
 Peste 90% sunt Escherichia coli
  In acest proces sunt generate deseuri
toxice, pe care le neutralizeaza ficatul, si
anume amoniacul, fenolii, indolul, scatolul,
hidrogenul sulfurat, mercaptanul,
substantele aminate, ptomainele. Aceste
substante creeaza un mediu alcalin.
 ANORMAL
 Cantitate mare, peste 200g/zi
 Diaree
 Steatoree sau creatoree
 Frecventa>3/zi
 Prezenta de sange rosu
 Prezenta de paraziti
 Prezenta de alimente nedigerate
 Dureri abdominale sau anale la defecatie
 Ce analize se fac
 Proba de digestie
 Coprocitograma
 Coprocultura
 Fungicultura pe mediu Sabouraud
 Coproparazitologic
 Calprotectina, marker al inflamatiei intestinale
 Coproantigene - antigenul H. pylori eliminat in
materiile fecale, antigenul de Giardia
 Amprenta anala
 Hemoragiile oculte
 Institutul clinic Fundeni
Teste rapide din materii fecale:

 antigen Rotavirus/ Adenovirus

 toxina A si B Clostridium difficile si glutamat
dehidrogenaza GDH
 Helicobacter Pylori
 Cryptogiardia si Entamoeba
Transplantul de materii fecale
 Denumit si bacterioterapia fecala, transplant de
microbiom fecal
 Poate fi autolog sau heterolog
 Materiile fecale sunt dizolvate in solutie salina si
incluse in capsule gastro-rezistente, sau se introduc pe
sonda in duoden, colonoscop sau in clisma inalta
 Indicat dupa 3 episoade de infectie cu Clostridium
difficile (exista studii)
 Belgia recomanda adaptarea cadrului legislativ pentru
aceasta procedura, care nu este un transplant in sens
strict, nici de organe, nici de tesuturi, nici de celule.
 Concluzii
 Este un tip de analiza complexa si extrem
de folositoare
 Nu mai exista o flora neatacata de
antibiotice
 Se incearca standardizarea acestei analize
 Transplantul de materii fecale si bancile
de materii fecale sunt in curs de
legiferare
Sa avem un scaun sanatos!