SCOALA POSTLICEALA SANITARA

FUNDENI

METABOLISMUL MATERIEI VII

PROFESOR: Elev:
Mihai Florența Stan Ariadna

Clasa: AMG – I A

2018
 Ce este metabolismul?

Metabolismul este suma tuturor reactiilor biochimice de sinteza

sau degradare, cu consum sau producere de energie care au loc in
organism.

Cele doua tipuri de reactii biochimice sunt opuse si aflate in

echilibru permanent, in oricare moment, intr-un organism viu. Acestea
sunt Catabolismul si Anabolismul.

Catabolismul este suma reactiilor biochimice de degradare a

macomoleculelor in substante mai simple. In catabolism se produce
energie (reactii exergonice) si cel mai adesea se intampla in mediu aerob.

Anabolismul este procesul biochimic prin care se sintetizeaza (se

construiesc) molecule in forma pe care corpul o poate folosi. In acest fel
se asigura dezvoltarea organismului si se pot realiza functiile sale.
Anabolismul consuma energie (reactii endergonice). De asemenea, este
un proces desfasurat in mediul anaerob.

Catabolismul si anabolismul presupun succesiunea unor numeroase

reactii chimice cum sunt hidroliza, hidrogenarea, deshidratarea,
decarboxilarea, dezaminarea, transaminarea, esterificarea, condensarea,
polimerizarea.
Ambele procese sunt reglate hormonal.
Putem spune, asadar, ca metabolismul este esential pentru viata
organismului. De ce? Pentru ca exista doua tipuri de metabolism, in
functie de energia consumata (metabolism energetic) si de substantele
folosite (metabolism intermediar) . Corpul foloseste energie fie doar
pentru a fiinta –in repaos, pentru a fi realizate functiile vitale, cum este
asigurarea respiratiei, a mentinerii temperaturii, etc. (metabolismul
bazal).
Produsele ce iau nastere in urma metabolismului intermediar sau
participa la acesta se numesc metaboliti si intre acestia sunt vitamine,
hormoni si produsii intermediari ai metabolismului proteic si lipidic.

De la hrana la metabolism
In urma digestiei, corpul foloseste macromolecule pe care le
metabolizeaza: proteine, grasimi, carbohidrati pe care le trasforma intr-
un final la nivel celular (respiratia celulara) in energie pe care corpul o
foloseste sau depoziteaza.
 Metabolismul proteic
Proteinele sunt transformate in aminoacizi.
In molecule, proteinele pot fi simple formate doar din aminoacizi,
dar si proteine conjugate, adica: nucleoproteine, glicoproteine,
fosfoproteine, lipoproteine, metaloproteine, cromoproteine.
In mod normal, chiar si intr-o alimentatie saraca proteic,
organismul e capabil sa sintetizeze proteine in aminoacizi.
Totusi, exista opt aminoacizi esentiali pe care corpul nu ii poate
procesa din propriile resurse, deci trebuie in mod imperios preluati din
alimentatie:
 Histidina, un precursr al histaminei, deci imunizant si
antialergic. Se gaseste in carnea de miel, in branza (si alte
lactate), boabe de soia, seminte de dovleac, oua, fasole si
cereale integrale;
 Izoleucina, care creste rezistenta la efort, ajuta in detoxifiere
si vindecarea tegumentului;
 Lizina, cu rol in absortia calciului;
 Valina- participa alaturi de aminoacizii neesentiali in
anabolizarea proteinelor, poate fi gasita in peste si in
produse lactate;
 Metitonina, care are sulf in compozitie si participa la sinteza
fosfolipidelor- se gaseste in carnea de porc, peste, oua si
lactate;
 Treonina ce participa la formarea anticorpilor;
 Fenilalanina;
 Triptofan- se gaseste in lapte, oua, peste, creveti, alune,
banane, curmale.
 Inafara acestora, exista si aminoacizi neesentiali pe care corpul ii poate
prelucra si folosi.
Primul loc unde se prelucreaza aminoacizii este ficatul. Aici se
metabolizeaza 20-80% dintre aminoacizi din ambele surse: exogena
(alimentatie) precum si din sintetizarea unor produsi rezultati din metabolismul
intermediar (sursa endogena). Macomoleculele ajung in ficat pe cale portala
apoi sunt eliberati sistemic. Acesti aminoacizi se amesteca cu aminoacizii liberi
din sange si sunt folositi de fiecare tesut dupa nevoie.
Catabolismul proteinelor se realizeaza nu doar in ficat ci si in rinichi
precum si in alte tesuturi.
In procesul de respiratie celulara, in ciclul Krebs se catabolizeaza pana la
dioxid de carbon, apa si energie si se anabolizeaza pana la acid piruvic.
Importanta proteinelor consta in asigurarea echilibrului acido-bazic, a presiunii
intravasculare si a circulatiei hidroelectrolitice.

Metabolismul lipidic
Desi metabolizarea lipidelor este mai lenta, randamentul lor este mai
bun in producerea de energie. De asemenea, lipidele sunt folosite in constructia
altor elemente, asa cum sunt, de exemplu, membranele celulare.
Lipidele se transforma in acizi grasi, si monogliceride, insa inainte de a
deveni monogliceride, macromoleculele de trigliceride sunt supuse actiunii
sarurilor biliare care le emulsifica, iar apoi lipazei pancreatice din duoden si
(mai putin) lipazei intestinale. Acizii grasi si glicerina trec liber in sange
(absortie). Trigliceridele nu provin in totalitate din catabolizarea lipidelor, ci o
parte din ei sunt proveniti din glicerofosfatul de dupa catabolizarea glucozei
(metabolism glucidic).
 La nivel celular, in ciclul Krebs, glicerolul rezultat din catabolizarea
grasimilor este prelucrat mai departe de la nivel citoplasmatic la nivelul
mitocondriilor, insa nu se transporta singur prin citoplasma, ci cu ajutorul unei
molecule de transport. La nivelul mitocondriilor se realizeaza oxidarea. Deci,
pt o metabolizare totala a grasimilor este nevoie de parcurgerea ambelor etape.
Oxidarea lipidelor nu este singura sursa de obtinere a acizilor grasi.
Metabolismul glucidic aduce si el acid piruvic precum un aport aduc si
aminoacizii glucoformatori. Deci sunt trei surse de acizi grasi in organism.
Prin procesul de anabolizare, pentru producerea de energie, se
biosintetizeaza glicerolul si acizii grasi.
Metabolizarea lipidelor se realizeaza la nivelul ficatului si la nivel
intestinal, dar si in rinichi, plamani, creier.
Glicerokinaza este o enzima care face posibila metabolizarea
trigliceridelor. Exista in rinichi, ficat, inima insa este absenta in intestine. In
absenta ei nu se poate metaboliza glicerofosfatul (glicerolul dupa ce a fost
fosforilat dupa absortiaa intestinala).

Metabolismul glucidic
In materia vegetala este realizat prin fotosinteza. Ori, aceasta este cel mai
important proces de pe planeta, intrucat, sub influenta luminii solare, plantele
metabolizeaza substante anorganice sintetizandu-le ca substante organice.
Acest proces se realizeaza cu pigmentul clorofila, singurul capabil sa
transforme energia luminoasa in reactii chimice.
La regnul animal, implicit si la om, metabolismul glucidelor incepe cu
digestia bucala, in care se prelucreaza amidonul. In stomac nu exista enzime
care sa catabolizeze glucide, asadar procesul continua in intestinul subtire unde
zaharidele sunt transformate in monozaharide, in aceasta forma putand fi
absorbite. Fructoza si galactoza sunt transformate in glucoza. Odata absorbite
intestinal, monozaharidele ajung pe cale portala in ficat (la nivelul jejunului),
unde sunt folosite ca glucoza. Amidonul este hidrolizat intai in mucoasa bucala
sub influenta amilazei salivare apoi in intestin sub cea a amilazei pancreatice.
In cazul in care organismul nu are nevoie, isi va depozita glucoza sub
forma sintetizata, de glicogen, pe care o va depune in zona ficatului sau a
musculaturii striate.
Hormoniii care regleaza metabolismul glucidic sunt insulina si
adrenalina.
Rolul glucozei este important pentru tesutul cerebral, pentru formareaa
eritrocitelor si pentru ca este sursa primara de energie in efort. Insa cel mai
bine, importanta glucozei este ilustrata de faptul ca este folosita in realizarea
ATP, adica, prin reactie, ADP, adica energie. 65% din cantitatea de energie
consumata este asigurata de catre glucide.
O parte a glucocozei este folosita in procesele de glicogenogeneza,
lipogeneza iar o alta parte ajunge pe cale sistemica la nivel celular unde este
folosita ca material energetic.

Unde si cum se produce energia?

La nivel celular, in procesul de respiratie celulara.

Produsii metabolismului intermediar, duc, prin catabolizare, la aparitia unei

mici cantitati de energie, insa metabolizarea completa, in produsi finali ai
digestiei se face la nivel celular, unde ATP-ul este realizat prin fosforilare
oxidativa. ATP odata descompus este cel caare asigura necesarul energetic al
organismului.
 Respiratia celulara
Este un proces care are patru etape: glicoliza, ciclul Krebs, lantul
respirator si chemiosmoza.
In respiratia celuara intervin coenzimele si citocromii. Coenzimele sunt
molecule neproteice ale enzimelor iar citocromii sunt transportori de electroni
care contin fier si se afla in mitocondrii si mai putni in reticulul endoplasmatic.
Intre coenzime, cele mai importante sunt nicotinamidadenindinucleotidul
(NAD) care este derivata din niacina, adica vitamina B3 si
flavinadenindinucleotidul (FAD) care este derivata dinn riboflavina, adica
vitamina B2. NAD si FAD au o structura asemanatoare cu ATP si au rol in
reactiile chimice, FAD in transferul oxigenului si NAD accepta electroni si
cedeaza hidrogen. In corpul uman, cele doua conenzime nu se depoziteaza,
asadar este nevoie sa fie zilnic preluate din alimentatie.

Glicoliza este prcesul prin care glucoza este convertita in 10-11 pasi in piruvat
apoi in 2 molecule de acid piruvic. Acidul piruvic se poate apoi transfora in 2
moduri: Ori devine acid lactic (daca reactia e anaeroba), ori prin decarboxilare
oxidativa (reactiie aeroba) devine acetilcoenzima A si intra in ciclul Krebs.
Din punct de vedere al energiei rezultate, in fermentatia lactica se produc 2
moli de ATP/mol glucoza, iar in decarboxilarea oxidativa, la nivelul
mitocondriei, se produc 2 moli NADH/ mol glucoza.
Ciclul Krebs (ciclul acidului citric) este un proces desfasurat in mitocondrii.
Acetil CoA devine acid citric in a treia etapa de transformare si apoi, sub
actiuni enzimatice se transforma pierzand coA in acid malic. Acidul malic
leaga o noua molecula de acetil CoA si ciclul reporneste. Din punct de vedere
energetic, cele 2 molecule de piruvat se trasforma dupa ciclul Krebs in 6
molecue de NADH , 2 molecule de FADH2 si 2 molecule ATP si 6 molecule
de CO2 care se elimina prin procesul de respiratie celulara.
Lantul respirator si chemiosmoza reprezinta fosforilarea oxidativa, al carei
efect este propulsarea protonilor prin matricea mitocondriei. FADH2 si NADH
pastreaza energia si prin oxidarea ce urmeaza energia devine disponibila pentru
transformarea ATP. Sub influenta coenzimelor si citocromilor se produce apa
care este produsul rezidul si se elimina. Protonii traverseaza mitocondria pana
in stratul ei extern unde sunt disponibili pentru transformare ADP si unui ion
fosfat in ATP. Din punct de vedere energetic se formeaza 34 ATP/ mol
glucoza.
Astfel, in respiratia ceulara se produc 38 molecule ATP/mol glucoza: 2
din glicoliza, 2 din ciclul Krebs si 34 din lantul respirator.

Inafara glicolizei mai exista in metabolismul glucidic si alte procese:

 Glicogenogeneza – este sinteza glicogenului din glucoza, realizata la
nivelul ficatului. In caz de hiperglicemie, insulina actioneaza ca
hipoglicemiant.
 Gluconeogeneza- este formarea glucozei din acid piruvic, lactic, glicerol
sau aminoacidi glucoformatori. Se realizeaza la nivelul ficatului si
rinichiului.
 Glicogenoliza- e procesul degradarea glicogenului si formarea glucozei.
Hipoglicemia este declansatorul iar glucagonul, hormonii tiroidieni,
adrenalina, glucocorticoizii au efect hiperglicemiant.
 Lipogeneza – excesul de gluzoza se transforma in lipide, ceea ce
reprezinta principala cauza a ingrasarii.

„Harta” metabolismului arata complexitatea materiei vii, cu atat mmai mult

cu cat majoritatea proceselor se intampla in permanenta la nivel celular si
simultan cu alte functii ale organismului.
 Bibliografie

1. Note de curs „ Modul biochimie” -

https://sites.google.com/site/biochimiemg1c/curriculum/c2---
metabolismul-materiei-vii/metabolismul;
2. Curs „Principii de nutritie umana” , Jelea Stelea, Universitatea Baia
Mare- http://chimie-biologie.ubm.ro/Cursuri%20on-
line/JELEA%20STELA/Principii%20de%20nutritie%20umana/Curs
%201.pdf ; http://chimie-biologie.ubm.ro/Cursuri%20on-
line/VARGA%20CAMELIA/IPA/2%20Metabolism%20lipidic.pdf;
3. „ Biochimie medicala. Mic tratat”- Aurora Popescu, Eugen Trutia,
Veronica Dinu, Elena Popa-Cristea; Editura medicala, Bucuresti,
1998;
4. „Notiuni generale privind metabolismul intermediar”- Angela
Popescu; Bucuresti, 2002
5. Wikipedia - https://en.wikipedia.org/wiki/Isoleucine
6. National Institute of Health-
https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/l-
isoleucine#section=Top
7. Fiziopatologie, Curs, Universitatea Medicina veterinara, Cluj
http://www.usamvcluj.ro/fiziopatologie/images/romana/cursuri/Curs
%204%20-%20Fiziopatologie%20I%20-%202016-2017.pdf
8. Crash Course – seria Metabolism si Nutritie:
https://www.youtube.com/watch?v=fR3NxCR9z2U&t=316s
9. Crash Course Biologie:
https://www.youtube.com/watch?v=00jbG_cfGuQ&t=65s
10. Khan Academy Channel, seria despre metabolism:
https://www.youtube.com/watch?v=ST1UWnenOo0&t=221s