REFERAT

EPIDEMIOLOGIE

ROIBAN DENISA-ELENA
CLASA 2K AMG

FACTORII SECUNDARI, FAVORIZANTI

DINAMIZATORI AI PROCESULUI
EPIDEMIOLOGICI
Factorii determinanti ai PE sunt influentati activatori sau limitativi de o serie de
factori favorizanti (secundari). Ei provin din componenta naturala sau sociala a
ecosistemului uman. Factorii naturali: cosmici, meteorologici, climatici, geografici.
Meteorologici : - umiditate, regimul precipitatiilor, temperatura. Cosmici : - gradul
ionizarii atmosferice, regimul vanturilor, radiatiile ultraviolete Geografici : - latitudine,
altitudine, relief. Se vorbeste de o patologie geografica preponderenta unor boli in
anumite zone geografice.
Interventia unor factori F-D determina sezonalitatea unor boli: bolile aerogene in sezonul
rece, bolile diareice (BDA) in sezonul cald, trichineloza in sezonul de taiere a porcilor,
etc. Factorii socio-economici: conditiile de viata si munca. Locuinta: - supraaglomeratie,
umeda, intunecoasa, igrasie, invadata de rozatoare, paraziti, prost ventilata, meniu poluat.
o Alimentatia: -insuficienta, necorespunzatoare din punc de vedere a echilibrului caloric
si nutrientilor, conditii neigienice de preparare, pastrare si consum s hranei, etc. Apa
potabila: -insuficienta, necorespunzatoare din punct de vedere al potabilitatii. Brasaj
populational: -navetism, turism intern si international, migratie pentru munca; boli de
import-export. o Caile de comunicatie: -mijloace de transport: terestru, aerian, naval,
mijloace de agrement. o Profesia si calificarea: -boli profesionale: sectorul zootehnic,
medical. Gradul de cultura si civilizatie: -generala, pentru sanatate.

FORMELE DE MANIFESTARE A
PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Manifestarea PE este determinata de particularitatile factorilor determinanti,
momentul si ponderea interventiei factorilor secundari si determina anumite forme de
manifestare. Formele de manifestare depind de: numarul, dispersia temporala si spatiala a
unor imbolnaviri intr-un grup populational. Forma de manifestare ale PE sunt: 1.
Sporadica 2. Endemica 3. Epidemica 4. Pandemica La care se adauga caracteristici ca:
sezonalitatea, periodicitatea.
1. Manifestarea sporadica: cazuri de boala dispersate in timp si spatiu, fara legatura
aparenta intre ele; morbiditatea redusa; situatia epidemiologica favorabila; cazul bolilor
supuse vaccinarii; conditii socio-economice bune. Ex. Tetanos, rabie, antrax.

2. Manifestarea endemica: imbolnaviri in numar redus, dar constant in timp si spatiu;

fara legatura evidenta intre ele; exista tendinta de concentrare spatiala si temporala;
morbiditate redusa; situatia este intretinuta de factori biologici si sociali; este o situatie de
risc deoarece poate duce la aparitia unei epidemii. Ex. Scarlatina, dizenteria, tusea
convulsiva.
3. Manifestarea epidemica: imbolnaviri acumulate intr-un spatiu anumit si timp scurt si
care depasesc estimarile (expectantele); morbiditatea crescuta intr-un interval de
saptamani-luni; exista populatie receptiva, cu risc, surse multiple, cai de transmitere
contaminate; exista legatura cauzala intre cazuri. Potentialul epidemic al unei boli este
dependent de: - constantele biologice: contagiozitate, mod de transmitere - aspectele
sociale: structura anului scolar, densitatea populatiei, dimensiunea familiei.
Caracteristicile epidemiilor:
- explozive in toxiinfectiile alimentare (TIA), hidrice; - lente: in pata de ulei: boli
sexuale - severitate: boli emergente. - durata de evolutie: lunga, scurta, medie. - modul de
stingere; brusc, lent, cu coada. - perioade interepidemice: sezoane, ani, zeci de ani. Dupa
originea si modul de transmitere epidemiile pot fi: - hidrice: explozive in numar mare,
aparute brusc; se limiteaza la populatia care a consumat apa contaminata din aceeasi
sursa; se suprapune pe aria de distributie a apei din surse; cazurile scad brusc in
momentul suspendarii sursei. - alimentare: asemanatoare celor hidrice dar de dimensiuni
mai reduse; se identifica alimentul contaminat. - de contact: prin mod particular de viata;
cazurile se extind in comunitate de la o persoana la alta, in pata de ulei; ex. Bolile
venerice, HIV.. - prin vectori: infestatie rozatoare ciuma, leptospiroza; tantari malarie,
encefalite.
4. Manifestarea pandemica: cumulare de epidemii cu caracter extensiv care intereseaza
arii geografice intinse (tari, continent, planeta). De a lungul timpului au avut manifestari
pandemice: holera, variola, gripa, pesta (ciuma), tifosul exantematic, febra recurenta; in
prezent HIV \SIDA, hepatitele virale parentale B, C. In cazul manifestarii pandemice
intervin numerori factori ca: gradul de receptivitate a populatiei, natura si proprietatile
agentului patogen, numarul si mobilitatea surselor de infectie, factorii socio-economici,
cultura religioasa. Formele de manifestare de tip endemic, epidemic, pandemic traduc
programe de supraveghere epidemiologice deficitare ale sistemelor de sanatate si ale
colaborarii internationale.

MASURI GENERALE DE PREVENIRE SI

COMBATERE A BOLILOR TRANSMISIBILE
Masuri combatibile (lupta in focar)
1. Depistarea bolnavilor cu forme tipice, atipice, abortive, fruste, inaparente si a
purtatorilor de germeni.
2. Izolarea bolnavilor si suspectilor in spitalul de boli infectioase sau la domiciliu.
3. Transportul la spital se face cu auto sanitara care ulterior se supune dezinfectiei.
4. Declararea cazurilor

5. Inregistrarea si raportarea individuala si numerica a cazurilor, conform legislatiei in

vigoare.
6. Depistarea si supravegherea contactilor pe toata perioada de incubatie a bolii (calculat
din momentul ultimului cu sursa de infectie, daca nu exista alte indicatii).
7. Masuri de sterilizare apurtatorilor de germeni si de reducere a riscului de diseminare a
infectiei pe perioada portajului.
8. Masuri de dezinfectie, dezinsectie si deratizare (DDD) in focar.
9. Cresterea rezistentei populatie receptive prin: a. Masuri nespecifice: igienico-sanitare,
nutritie corespunzatoare, calirea organismului.
b. Masuri de profilaxie specifica: administrare de imunuglobuline standard sau
hiperimune, chimioprofilaxie, imunizare artificiala specifica. 10. Educatie pentru
sanatate.

MASURI DE PREVENIRE
Reprezinta totalitatea masurilor interprinse: intr-o comunitate in absenta cazurilor de
boala, cu scopul evitarii aparitiei si raspandirii acesteia.
Se aplica doua categorii mari de masuri de prevenire, concomitant, coordonat si
sistematic.
1. Masuri generale igienico-sanitare: - se bazeaza pe aplicarea si aplicarea normelor de
igiena comunala, alimentara, scolara, profesionala, individuala. - urmaresc realizarea unui
climat defavorabil circulatiei agentilor patogeni si aparitia bolilor infectioase.
2. Masuri speciale antiepidemice: vizeaza controlul tuturor factorilor determinanti si
favorizanti ai PE in contextul patologiei infectioase si a conditiilor specifice dintr-un
teritoriu.
Masuri speciale antiepidemice sunt:
a. Triajul epidemiologic practicat in colectivitatile de copii si tineri. b. Controlul
medical la angajare si controlul periodic al personalului din sectoarele speciale de
activitate alimentatie publica, aprovizionare cu apa, colectivitati de copii. c.
Supraveghere activa a purtatorilor de germeni. d. Masuri preventive, continue,
sistematice de dezinfectie, dezinsectie, deratizare. e. Depistarea activa si lichidarea
promta a focarilor de parazitism. f. Organizarea si aplicarea progamelor de
imunoprofilaxie.

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN BOLILE

INFECTIOASE
Dupa mecanismul principal de transmitere:
o cale aerogena o cale digestiva o cale parenterala (tegumente si mucoase) o cale sexuala
o cale parenterala sau verticala
Bolile infectioase (BI) sunt boli cauzate de agenti patogeni de tipul microorganismelor
(bacterii,virusuri,micoplasme,rickettssi,fungi, protozoare etc) si care in mare parte sunt
contagioase fiind transmisibile de la om la om sau de la animale la om. Bolile
infectioase sunt parte inseparabila a vietii omului in comunitate (inclusiv transmitere

intrauterina) Bolile infectioase reprezinta in majoritate boli de etiologie cunoscuta

60-80% din bolile interne si pedriatice sunt de cauza infectioasa 60% din consultatiile
ambulatorii o reprezinta virozele respiratorii la toate varstele Majoritatea BI sunt
urgente si necesita tratament prompt pentru salvarea vietii bolnavului si apararea sanatatii
comunitatii Mortalitatea si letalitatea sunt uneori foarte ridicate:30-40% in
septicemie,meningite,tetanos;60-90% in febrele hemoragice;100% in rabie Unele BI
sunt incurabile-encefalitele prionice,HIV,PESS Altele dau sechele si complicatii grave
si frecvente:poliomielita, meningoencefalite,hepatitele B,C,D Pentru multe alte BI
preventia si combaterea lor constitue strategie de stat si se supune unor reglementari de
legi nationale si internationale: malarie,holera,programe de vaccinare pentru
poliomielita,hepatite, carantinare etc

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN
INFECTIILE ACUTE RESPIRATORII
(AEROGENE)
Infectiile Respiratorii Acute (IRA) sunt un grup de afectiuni de etiologie infectioasa care
se transmite in principal pe cale aeriana si afecteaza preponderent unul sau mai multe
segmente ale aparatului respirator. Este posibila si transmiterea pe alte cai decat cea
aeriana si localizari la alte nivele decat cele ale aparatului respirator:tegumente,mucoase,
aparat digestiv.
Infectiile respiratorii acute (IRA) au ca etiologie:virusuri,ricketssi,chlamidii,
bacterii,fungi,protozoare Peste 25% din totalul patologiei infectioase o reprezinta IRA
si chiar 50-70% in zonele temperate In medie IRA determina 2.2 milioane de decese la
sugari Din totalul IRA 80% sunt de origine virala (peste 200 de tipuri de virusuri);
urmeaza chlamidiile,mycoplasmele Virusurile respiratorii cele mai frecvente care se
transmit prin inhalare si se localizeaza la tractul respirator sunt:fam.Adenoviridae,fam.
Orthomixoviridae,fam.Paramixoviridae,fam.Coronaviridae,fam. Picornaviridae IRA
virale preced infectiile bacteriene (suprainfectie)
IRA sunt foarte contagioase,dau imunitate de serotip (gripa,adenovirozele) Exista
si virusuri care au tropism pentru tubul digestiv (enterovirusuri) si care afecteaza si caile
respiratorii IRA se manifesta de regula in epidemii care realizeaza excesul de
morbiditate in mortalitatea generala
Principalele boli cu transmitere aerogena: gripa,viroza,tuberculoza,difterie,
rujeola,rubeola,varicela,tuse convulsiva,infectii urliene (parotida epidemica), infectiile
streptococice si scarlatina,pneumonii,meningita meningococica.
Este posibila si transmiterea pe alte cai decat cea aeriana si localizari la alte nivele decat
cele ale aparatului respirator:tegumente,mucoase,aparay digestiv.
Sursa de infectie o este de regula omul care de altfel este si rezervorul de infectie o exista
si surse si rezervoare extraumane
Localizarea epidemiologica specifica este la o nivelul alveolelor pulmonare o nivelul
mucoasei tractului respirator:nazala,bucala,faringiana, laringiana,traheala,bronsica
Eliminarea agentilor patogeni

o secretii ale cailor respiratorii si sputa o posibil prin saliva si sange (in cazul
diseminarilor sistemice)
Transmitere:
aeriana,simpla sau complexa;in functie de rezistenta microorganismului respectiv in
mediu contagiozitatea naturala a IRA este mare si foarte mare abordarea de catre
agentul patogen a organismului receptiv si: o poarta de intrare a microorganismului
receptiv si contaminat o prin mucoasa conjunctivala (pt. Adenovirusuri v.rujeolic)
o prin ingestia de alimente contaminate cu secretii contaminate (stafilococi,BK,
streptococi) o de regula poarta de intrare coincide cu sediul
localizarii;epidemiologice,ceea ce explica usurinta cu care se realizeaza diseminarea
sanguina (bacteriemie,viremie,toxemie)
Receptivitatea
-naturala,generala-rujeola,varicela etc
-redusa: meningita meningococica
Rezistenta:
-specifica,dobandita,postinfectioasa (prin trecerea prin boala infectioasa) de regula
de lunga durata ,protectoare (rujeola,rubeola,oreion sau parotidita epidemica,scarlatina).
Colonizarea tubului digestiv al nou-nascutului incepe in primele 48 de ore de la nastere si
dupa 5 zile se considera ca ar poseda enteroflora stabila compatibila cu cea a adultului.
Flora digestiva comensala astfel constituita are un rol fiziologic si de aparare foarte
important.
BDA pot fi produse de peste 2.500 de germeni de taxonomie foarte variata.
1.Bacterii:
Eterobacteriacee: Sghigella spp.,Salmonela spp.,E.Coli spp., Yersinia
enterocolitica,Vibrionaceae,Campylobacter spp. Alte bacterii producatoare de
toxiinfectii alimentare (TIA)
2.Virusuri:
Rotavirusuri Virusurile Norwalk-Hawai Virusuri enterice:
fam.Adenoviridae,fam.Picornaviridae,fam.
Reoviridae,fam.Astroviridae,fam.Caliciviridae
18
3.Paraziti: bio si geohelminti
4.Fungi (postantibice)
Microorganismele producatoare de BDA sunt in marea majoritate germeni oportunisti si
numai unele sunt germeni cert patogeni.
Colonizarea normala a tubului digestiv: un studiu arata ca in cavitatea bucala putem
identifica aprox. germeni/ml saliva,prima portiune a stomacului este practic sterila ca
apoi in tractul digestiv germenii incep sa creasca ajungand in rect pana la aprox
germeni/g de fecale.
Boli cu importanta epidemiologica in transmiterea digestiva:febra tifoida si febrele
paratifoide,toxiinfectiile alimentare si ale diareei infectioase,dizenteria
bacilara,holera,hepatitele acute virale A si E,poliomielita si alte enteroviroze.

SURSA DE AGENT PATOGEN sau IZVORUL

DE INFECTIE
Predominant umana deci infectiile sunt antroponoze Dar o categorie la fel de
importanta desi in proportie mai mica este de natura extraumana zooantroponoze,izvorul primar de infectie fiind alte homeoterme si unele poikiloterme
(salmoneloze minore). Localizarea caracteristica epidemiologic a agentilor cauzali este
cea intestinala iar eliminarea se face preponderent prin fecale,mai rar prin urina,secretii
faringiene,puroi,sange.

TRANSMITEREA: Indirect,complexa prin mecanism fecal-oral, cu

participarea unor stafete (apa,alimente,mana murdara,vectori);intervine statusul economic
social si de educatie al colectivitatii respective. Poarta de intrare:orala. Doza
infectata:variabila si depinde de sensibilitatea germenului respectiv la aciditatea
determinata de acidul clorhidric din sucul gastric. -insa de mare specficitate de
tulpina:adenovirusuri,virusuri gripale,streptococi -asa se explica de ce copilul face de
regula 6-8 episoade de IRA pe sezon, iar adultul tanar 3-5 episoade ajunganduse tarziu la
epuizarea receptivitatii colective la varsta adultului matur. Influenta factorilor secundari
de mediu:
19
-sezonalitatea este prezenta pentru zonele reci si temperate -factorii economico-sociali
(saracia,frigul din locuinta,la locul de munca) si mecanismul de transmitere a IRA.
Formele de manifestare a procesului epidemiologic: -endemicitate
accentuata:adenoviroze,infectii cu Haemophilus Infuenzae
(HI),gripa,rubeola,scarlatina,tusea convulsiva. -valuri endemo-epidemice periodeice la
intervale de timp variabile: gripa la 20-40 de ani,meningita meningococica la 10-12
ani,rubeola la 3-5 ani. Prevenirea: -imunizari active la populatia pedriatica o campanii de
vaccinare succesive la acelasi sau diferite contigente tusea
convulsiva,TBC,rujeola,rubeola,HI,difteria, gripa,oreion,pneumonia pneumococica
-educatie pentru sanatate -administrare de imunoglobuline standard
Combaterea: -greu de realizat -izolarea bolnavilor doar cu forme grave -contagiozitatea
mare in perioada de incubatie

PROCESUL EPIDEMIOLOGICIN INFECTIILE

ACUTE DIGESTIVE
Bolile digestive acute reprezinta a doua cauza de morbiditate specifica dupa infectiile
respiratorii acute. Majoritatea imbolnavirilor o reprezinta bolile diareice acute (BDA)
Mai mult de 1/2 din BDA apar la sugari. La copii 1-5 ani se produc anual 3-5
episoade de BDA. Pe glob se produc anual in medie 500 milioane de cazuri de BDA,
din care mor 5 milioane de copii sub 5 ani. 35% din mortalitatea generala infantila
este determinata de BDA, mai ales in tarile subdezvoltate si 90% din mortalitatea varstei
de 1-5 ani.

Etiopatogeneza infectiilor intestinale acute este deosebit de variata si trebuie abordata in

contextul enteroflorei normale.

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN BOLILE CU

TRANSMITERE PREPONDERENT
PARENTERALA
Boli infectioase cu poarta dominanta de intrare-tegumentul si mucoasele:
Infectiile stafilococice,septicemiile,erizipelul,antraxul sau carbunele, tetanosul,gangrena
gazoasa,rabia (turbarea),tifosul exantematic,febra Q,febra
recurenta,malaria,bruceloza,leptospiroza;scabia (raie); meningo-encefalite cu
arbovirusuri transmise prin intepatura de artropode (tantar,capuse).
Hepatitele parenterale de tip B,C,D,F,G;HIV/SIDA;infectiile nosocomiale
Etiopatogeneza infectiilor:diversa de la monoetiologie la polietiologie (infectiile
nosocomiale).
Cele mai multe afectiuni sunt zooantroponoze:infectiile stafilococice, infectii
streptococice,antraxul,febra Q,febra recurenta,malaria, bruceloza,leptospiroza.
Hepatitele parenterale si infectiile nosocomiale (I.N) sunt boli ale omului cu importanta
epidemiologica speciala si care sunt transmise prin mecanism parenteral in unitatile
sanitare.
HIV/SIDA desi are mecanism principal transmiterea sexuala, importanta in practica
medicala este datorata posibilei transmiterii parenterale.

I.SURSA DE AGENT PATOGEN (IZVORUL DE INFECTE)

Este de regula animalul bolnav cu forme tipice sau atipice de boala sau purtator aparent
sanatos care de altfel este si rezervorul de infectie o surse si rezervoare umane fie ca sursa
primara fie ca cel mai adesea germenii ajung accidental la om.
Localizarea epidemiologica:
germenii de regula sunt localizati in tubul digestiv al animalelor, de regula la
ierbivorele domestice sau silvatice,unde nu au semnificatie patologica dar au importanta
epidemiologica; dejectele acestora contamineaza secundar apa,solul si prin mecanism
complex,de tip stafeta ajung la oranismele receptive; microorganismele pot fi
localizate si in alte situsuri ca:mucoasa tractului respirator,renal,genital,pe tegumente etc.
Eliminarea agentilor patogeni:
dejecte,secretii ale cailor digestive (inclusiv saliva),urina, deseuri cutaneo-mucoase
sange (in cazul diseminarilor sistemice) si derivate (exceptie albumina) secretii
genitale

II.TRANSMITEREA
MOD DIRECT:
O muscatura (rabie) o intepatura (encefalita,malarie) o contact fizic (scabie)
Contagiozitatea si difuzibilitatea:scazute pentru cele microbiene si parazitare
(mecanism-oral) dar crescut pentru cele virale (si aerian).

RECEPTIVITATEA
-Este influentata de acidorezistenta agentului patogen etiologic.
-Imunitatea postinfectioasa:
-Este puternica,ferma,de durata in anumite bolimonoetiologice (febra tifoida,hepatita A)
-Este incompleta epidemiologic,specifica de tip, cu instalare treptata pentru bolile
plurietiologice
-Depinde si de antecedentele patologice si vaccinale ale populatiei din teritoril respectiv.
-Rezistenta nespecifica este foarte importanta in infectiile cu oporunisti

FACTORI NATURALI
-Excesivi: seceta,ploi torentiale,inundatii,cutremure,intervin in cazul unor standarde
economico-socio-culturale scazute.

MANIFESTARILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

-Depind de progresele controlului epidemiologic,scheme vaccinale
-Boli cu eradicare zonala:holera,ankylostpmiaza
-Boli cu endemo-sporidicitate:poliomioelita,febrele tifo-paratifoidice
-Boli endemo-epidemice:dizenteria,HVA A.
-Boli holo-endemice:dizenteria,salmoneloze.

PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR

INTESTINALE ACUTE
MASURI.
1.Supravegherea mediului:
a.Aprovizionarea populatiei cu apa potabila
b.Asigurarea apei de irigare si de imbaiere
c.Inlaturarea apelor reziduale urbane si alte reziduuri
d.Alte masuri de salubritate
e.Supravegherea sectorului alimentar
2.Supravegherea clinico-epidemiologica a imbolnavirilor:
a.Supravegherea apidemiologica a teritoriului
b.Investigarea cu laboratorul a cazurilor
c.Organizarea depistarii imbolnavirilor

d.Supravegherea persoanelor care vin din zone cu clima calda si a turistilor

e.Precizarea masurilor optime pentru bolnavi,convalescenti, purtatori si contacti.
3.Masuri organizatorice:
a. Atributii si responsabilitati la toate esaloanele retelei de asistenta
medicosanitara,curativa si profilactica
Boli pandemice:hepatitele B,C,HIV/SIDA.
1.Modul de transmitere indirect prin manopere medicale
Manopere medicale care prin defecte de tehnica sau sterilizare pot fi implicate in
transmiterea parenterala:
-Transfuzie:sange integral,factori antitrombotici,masa eritrocitara,
trombocitara,plasma,fibrinogen,crioconcentrate,ser convalescent
-Determinari grup sanguin
-Recoltari de sange prin punctii venoase
-Punctii digitale pentru hemoleucograma
-Punctii diverse
-Idr
-Vaccinari (s.c.,i.m.) parenterale
-Interventii chirurgicale
-Chiuretaje
-Injectii (idr,s.c.,i.m.,i.v.)
-Implanturi
-Tratamente stomatologice
-Hemodializa
-Cateterisme cardiace si altele
-Electromiografii
-Acupunctura
-Endoscopii:gastroscopie,traheoscopie,rectoscopie, colposcopie
-Biopsii
-Vaccinari cu dermojetul
-Injectari,intepaturi,taieturi accidentale.
2.Modul de transmitere direct prin manopere medicale
Manopere medicale care pot fi implicate:
-autoinjectii repetate cu ac nesteril (a se vedea diabeticii)
-injectii practicate ilicit
-punctia lobului uechii pentru cercei
-tatuaj,bodypiercing
-ventuze cu scarificare,aplicare de lipitori
-lame de barbierit folosite in comun
-periute de dinti folosite in comun
-manichiura,pedichiura
-escoriatii,plagi care ajung in contact cu sangele unui purtator de virus
-acupunctura practicata de personal nemedical
-injectarea de droguri i.v. cu partajarea acelor.
Procesul epidemiologic in bolile infectioase cu mecanism de transmitere
sexuala si perinatala se va studia la modulul de profil dermato-venerologie,obstreticaginecologie si pediatrie.

-transplacentar (bruceloza)
-lapte matern uman,animal (bruceloza,febra Q)
-transfuzie (HIV,sifilis,hepatita B,C,D,F,G;malarie)
Mod indirect:
-manopere medicale (iatrogen):infectiil nosocomiale
-manopere nemedicale
Agentii patogeni vehiculati:
-virusuri,bacterii,chlamydii,fungi,paraziti etc
-virusurile hepatitice B,C,D,F,G;virusul HIV
-stafilococi,streptococi,virusuri herpetice etc
Poarta de intrare:preponderent prin leziuni ale pielii si mucoaselor (solutii de
continuitate) preexistente dar si prin penetrarea accidentala sau profesionala a barierei
anatomice a pielii si mucoaselor chiar daca este integra.
Receptivitatea
-este generala:boli manifestate clinic sau inaparent,cu evolutie lenta subacuta
-infectii persistente indefinit,cronice (infectiile hepatice,HIV/SIDA)
-diferita dupa gradul de acoperire vaccinala a populatiei respective:tetanos,antrax,hepatita
B,rabie.
Imunitatea
Activa postinfectioasa:
-Poate fi puternica,ferma,de durata in putine cazuri (antrax)
-incompleta epidemiologic specifica de tip cu instalare treptata pentru cele mai
multe:stafilococi,streptococi,septicemii, meningococemii
-pentru infectiile hepatitice B,C,D,F,G:inconstanta si incompleta
ACTIVA PRIN VACCINARE:
-protectiva de scurta durata,necesita rapeluri:pentru tetanos, leptospiroza,antrax,hepatita
B,rabie.
Rezistenta nespecifica este foarte importanta in acest tip de infectii,prin integritatea
barierei cutaneo-mucoasa.
Factorii secundari
-naturali:profesia (zooveterinari,profesia medicala),turismul, apropierea de mediul
silvatic.
Manifestarile procesului epidemiologic
-depind de progresele controlului epidemiologic,scheme vaccinale
-boli cu eradicare zonala:malaria
-boli cu endemo-sporidicitate:antrax,bruceloza,gangrena gazoasa, tifosul
exantematic,erizipelul,infectiile nosocomiale
-boliendemoepidemice:hepatitele B,C,malaria.