Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Patogenia scoliozei
Scolioza idiopatica
Este impartita in patru categorii, in functie de virsta:
Fiziopatologia scoliozei
Cea mai comuna forma de scolioza este cea adolescenta care se
dezvolta la adultii tineri la debutul pubertatii. Persoanele cu istoric
de deformare spinala sunt la risc de a dezvolta scolioza. Detectarea
timpurie a afectiunii este esentiala.
Dezvoltarea scoliozei poate fi explicata biomecanic pe baza legii
Heuter-Volkmann, care spune ca presiunea pe epifize intirzie rata de
crestere iar tensiunea creste rata de crestere. In scolioza, diformitatea
esentiala este lordoza, cu procesele spinoase deviate in concavitate in
curba laterala. Pe masura ce rotatia progreseaza, incarcarea mecanica
a epifizelor pe o parte a corpului creste determinind deformare
laterala. Astfel scolioza este o deformare prin lordoza, rotatie si
curbare laterala a vertebrelor.
Scolioza posturala
Este o deformare flexibila prin esecul pozitionarii si este confirmata
de corectarea spontana cind pacientul se apleaca de partea convexitatii
curburii. Desi este o forma tranzitorie de scolioza poate deveni fixa si
structurala daca este habituala si cronica. Cauzele comune sunt pozitia
habituala anormala a coloanei, un membru inferior scurt, prolapsul de
disc, durerea.
Scolioza structurala
Este o deformare rigida care nu poate fi corectata activ prin
modificarea posturii.
Aceasta prezinta cauze:
Complicatii
Functia pulmonara poate fi afectata in scolioza severa. Deformarea
afecteaza expansiunea plaminilor determinind defect restrictiv. Desi
dispneea nu este frecventa la copii, poate apare la adulti in functie de
severitatea scoliozei. Anomaliile cardiace pot fi asociate cu scolioza
idiopatica. Scolioza idiopatica este observata la 5% dintre pacientii cu
boala cardiaca congenitala, iar incidenta este crescuta daca este
cianotica.
Scolioza la virstnici
Este un tip de scolioza observata la barbatii peste 60 de ani. Nu are o
cauza particulara, desi este considerata a fi secundara bolii
degenerative secundare. Fata de curbura coloanei din scolioza
idiopatica, curbura la batrini este scurta, segmentala si fara largire
laterala sau anomalii ale arcului neural.
Evolutia bolii
Rata de mortalitate la pacientii cu scolioza este de doua ori mai mare
fata de populatia generala. Virsta medie a decesului este 45 de ani.
Scolioza produce deformare cosmetica, durere dizabilitanta si
restrictie severa a capacitatii pacientului de a lucra. Afectarea
cardiovasculara apare in cazurile severe, cu curbare de peste 60 de
grade. Complicatiile cardiace sunt mai comune in scolioza
toracica. Insuficienta respiratorie, cord pulmonar, boala de plamini
restrictiva si insuficienta cardiaca dreapta sunt frecvente complicatii
ale scoliozei. Riscul de complicatii cardiovasculare este mai mare la
persoanele cu debut timpuriu, curburi mari. Riscul este mic in debutul
tardiv, chiar daca curbura este mare.
Diagnostic
Studii imagistice
Radiografia este standardul in evaluarea scoliozei. Este folosita
pentru confirmarea diagnosticului clinic, pentru a exclude alte cauze:
anomaliile de segmentare, pentru a evalua severitatea curburilor,
monitorizarea progresiei, evaluarea maturitatii scheletice si indicatia
pentru chirurgie a cazului. Studiul este de ajutor pentru a evalua si
complicatiile postoperative. Radiografia este mai putin sensibila decit
CT si RMN deoarece tumorile sau infectiile coloanei sunt aparente
doar daca 50% din os este distrus. Radiografia este limitata prin doza
folosita. Are risc de carcinogeneza.
Tratament
Optiunile terapeutice pentru scolioza depind de maturitatea coloanei
vertebrale, gradul curburii si modul in care afecteaza stilul de viata,
localizarea scoliozei si potentialul de progresie. Terapia conservativa
este indicata pentru curburile mici cu risc mic de progresie. Statistic,
acestea nu determina probleme in viata de adult. Sunt urmarite
radiografic o data pe an pentru a confirma nonprogresia. Daca
scolioza are un grad de curbura de peste 25 de grade si progreseaza,
medicul va recomanda purtarea unei tije, pentru a impiedica
agravarea conditiei, dar nu si a reduce curbura deja existenta. Aceste
tije sunt din plastic si urmaresc specific conturul coloanei pacientului,
atasate fiind de cureluse. Acest procedeu opreste progresia scoliozeii
la 74% dintre pacientii cu scolioza idiopatica. La curburi avansate nu
este eficienta. Chirurgia corectiva se foloseste pentru a trata scolioza
adultului in unele cazuri.
Terapia conservativa consta din observarea conditiei sau ortozis.
Prin observatie se practiva radiografii la intervale regulate pentru a
observa progresia scoliozei.
stimularea electrica
intarirea cu tija pentru 8 ore pe zi, 16 ore sau 23 de ore pe zi
terapia nutritionala.
Terapia chirurgicala
Pentru curburile peste 50 de grade se practica fuziunea spinala
posterioara, daca pacientul se prezinta inainte de maturitate. Astfel
coloana este stabilizata prin folosirea de dispozitive de fixare interna
cum sunt suruburile, sistemul Luque sau sistemul Cotrel-
Dubousset cu fire si cirlige. Ameliorarea spontana apare la 3% dintre
pacienti, mai ales daca curbura este sub 10 grade. Tehnicile
chirurgicale doresc prevenirea progresiei, mentinerea echilibrului,
reducerea durerii, prezervarea functiilor neurologice si respiratorii si
ameliorarea aspectului cosmetic. Se adreseaza esecului aplicarii de
tije si pentru tratarea curburilor peste 40 de grade la copii.