Scolioza

Scolioza reprezinta un tip de deformare a coloanei vertebrale.

Marea majoritate a pacientilor se prezinta la medic initial datorita
perceperii unei diformitati. Aceasta poate fi observata de pacient sau
de familia sa. Deformarea consta in asimetria umerilor, cutiei
toracice sau a taliei. Scolioza este descrisa drept o afectiune
nedureroasa. Coloana vertebrala normala prezinta curburi, unele
curburi ale gitului, trunchiului superior si lombara sunt normale.
Oamenii necesita aceste curburi spinale pentru a mentine echilibrul
jumatatii superioare a corpului si aliniamentul cu pelvisul. Cind apare
o noua curbura laterala a coloanei, la dreapta sau stinga sau una
existenta deja, normala, se accentueaza, aceasta este denumita
scolioza.

Scolioza afecteaza 2% dintre femei si 0,5% dintre barbatii din

populatia generala. Exista numeroase cauze de scolioza
incluzind diformitatile congenitale ale coloanei, conditii genetice,
probleme neuromusculare si inegalitatea membrelor
inferioare. Alte cauze de scolioza includ paralizia cerebrala, spina
bifida, distrofia musculara, atrofia muschilor coloanei si
tumorile. Peste 80% dintre scolioze sunt idiopatice.

Exista citeva semne care alarmeaza pacientul si familia sa. Acestea

cuprind inaltimea diferita a umerilor, aspectul unui sold ridicat,
coastele de diferite inaltimi, talie neuniforma, modificari de
culoare si textura a pielii care acopera deformarea si inclinarea
intregului corp la dreapta sau stinga.

Odata ce s-a determinat ca pacientul are scolioza, exista citeva optiuni

terapeutice. Acestea depind de maturitatea coloanei vertebrale,
gradul curburii si cum afecteaza stilul de viata, localizarea
scoliozei si potentialul de progresie. Terapia conservativa este
indicata pentru curburile mici cu risc mic de progresie. Statistic
acestea nu determina probleme in viata de adult. Sunt urmarite
radiografic o data pe an pentru a confirma nonprogresia. Daca
scolioza are un grad de curbura de peste 25 de
grade si progreseaza medicul va recomanda purtarea unei tije pentru
a impiedica agravarea conditiei, dar nu si a reduce curbura deja
existenta. Aceste tije sunt din plastic si urmaresc specific conturul
coloanei pacientului, atasate fiind de cureluse. Acest procedeu opreste
progresia scoliozeii la 74% dintre pacientii cu scolioza idiopatica. La
curburi avansate nu este eficienta. Chirurgia corectiva se foloseste
pentru a trata scolioza adultului in unele cazuri.

Patogenia scoliozei

Anatomia coloanei vertebrale

Coloana vertebrala este impartita in trei portiuni: coloana cervicala,
toracica si lombara. Coloana este formata din vertebrele osoase,
discurile cartilaginoase, articulatii mici, structuri nervoase, muschi,
ligamente si maduva spinarii care conlucreaza pentru a permite
miscarea si suportul corpului. Exista 7 vertebre cervicale, 12 toracale
si 5 lombare.

Vertebrele cervicale incep de la baza capului. Aici sunt opt perechi

de nervi cervicali care controleaza miscarile gitului, bratelor si a
corpului superior. Vertebrele cervicale sunt dure pentru a sustine
greutatea capului. Coloana toracica contine 12 vertebre si 12 perechi
de coaste. Radacinile nervoase din aceasta zona sunt responsabile
pentru miscarea portiunii de mijloc a corpului. Coastele sunt structuri
ale pieptului si protejeaza organele interne. Cele mai mari si puternice
oase din coloana vertebrala sunt vertebrele lombare. Portiunea
lombara sustine inaltimea corpului. Cele 5 perechi de nervi localizati
aici sunt responsabili cu miscarea si functiile senzitive ale membrelor
inferioare. In partea inferioara a coloanei spinale exista doua oase:
sacrum si coccis. Sacrumul este format din 5 oase sudate impreuna in
mod natural, iar coccisul din 4 oase mici atasate. Nervii de aici
controleaza muschii fesieri si organele pelvine.

Scolioza idiopatica
Este impartita in patru categorii, in functie de virsta:

 scolioza infantila - copii sub 3 ani

 scolioza juvenila - copii intre 3-9 ani
 scolioza adolescenta - virsta de 10-18 ani
 scolioza adulta - dupa maturitatea scheletica.

Fiziopatologia scoliozei
Cea mai comuna forma de scolioza este cea adolescenta care se
dezvolta la adultii tineri la debutul pubertatii. Persoanele cu istoric
de deformare spinala sunt la risc de a dezvolta scolioza. Detectarea
timpurie a afectiunii este esentiala.
Dezvoltarea scoliozei poate fi explicata biomecanic pe baza legii
Heuter-Volkmann, care spune ca presiunea pe epifize intirzie rata de
crestere iar tensiunea creste rata de crestere. In scolioza, diformitatea
esentiala este lordoza, cu procesele spinoase deviate in concavitate in
curba laterala. Pe masura ce rotatia progreseaza, incarcarea mecanica
a epifizelor pe o parte a corpului creste determinind deformare
laterala. Astfel scolioza este o deformare prin lordoza, rotatie si
curbare laterala a vertebrelor.

Cauze si factori de risc de scolioza

Scolioza este impartita in doua tipuri principale: structurala si
posturala. Tipul idiopatic este unul structural.

Scolioza posturala
Este o deformare flexibila prin esecul pozitionarii si este confirmata
de corectarea spontana cind pacientul se apleaca de partea convexitatii
curburii. Desi este o forma tranzitorie de scolioza poate deveni fixa si
structurala daca este habituala si cronica. Cauzele comune sunt pozitia
habituala anormala a coloanei, un membru inferior scurt, prolapsul de
disc, durerea.

Scolioza structurala
Este o deformare rigida care nu poate fi corectata activ prin
modificarea posturii.
Aceasta prezinta cauze:

 congenitale: lipsa formarii coloanei normale, lipsa segmentarii

(vertebre fuzate)
 cauze mezodermice: neurofibromatoza, osteogeneza
imperfecta, mucopolizaharidoza
 neuromusculare: disrafismul spinal, mielomeningocelul,
distrofia musculara, ataxia Friedrich, paralizia
cerebrala, artrogripoza
 displazii scheletice
 infectii: tuberculoza, osteomielita piogenica
 tumorile: meningioame, osteom, astrocitom, metastaze.
Semne si simptome
Scolioza este caracterizata de progresia odata cu virsta. Rata de
progresie depinde de rata de crestere si este marcata la copii si
adolescenti. Progresia se opreste la maturitate, mai ales daca
curbura este sub 30 grade. Cele peste 30 de grade au o crestere de 1
grad pe an dupa maturitate. Tipul infantil afecteaza copiii sub 3
ani. Tipul juvenil afecteaza copiii intre 4-9 ani. Tipul
adolescent apare intre 10 ani si virsta adulta.

Pacientul cu scolioza prezinta la examenul clinic o curbura a

coloanei care nu poate fi corectata prin modificarea posturii. La
aplecarea inainte, proeminenta coastelor posterioare pe partea
convexa a curburii devine evidenta. Coloana deviaza de la linia de
mijloc in toate cele trei planuri. Curbura este laterala in planul
frontal, cu lordoza in cel sagital si rotatie a vertebrelor in jurul axei
proprii spre convexitatea curburii.

Scolioza idiopatica nu produce simptome ca durere sau

dizabilitate. Coloana asimetrica este singurul semn. Coastele si
scapula sunt proeminente pe o parte a corpului, cu umarul ridicat fata
de celalalt sau protruzia soldului de partea opusa. Deformarea este
evidenta cind curbura este inalta, mai ales in pozitia toracica. In
curburile mixte - toracolombare, deformarea mai putin vizibila ca
rezultat al echilibrarii curburilor, dar scurtarea trunchiului este
evidenta.

Complicatii
Functia pulmonara poate fi afectata in scolioza severa. Deformarea
afecteaza expansiunea plaminilor determinind defect restrictiv. Desi
dispneea nu este frecventa la copii, poate apare la adulti in functie de
severitatea scoliozei. Anomaliile cardiace pot fi asociate cu scolioza
idiopatica. Scolioza idiopatica este observata la 5% dintre pacientii cu
boala cardiaca congenitala, iar incidenta este crescuta daca este
cianotica.

Scolioza la virstnici
Este un tip de scolioza observata la barbatii peste 60 de ani. Nu are o
cauza particulara, desi este considerata a fi secundara bolii
degenerative secundare. Fata de curbura coloanei din scolioza
idiopatica, curbura la batrini este scurta, segmentala si fara largire
laterala sau anomalii ale arcului neural.

Evolutia bolii
Rata de mortalitate la pacientii cu scolioza este de doua ori mai mare
fata de populatia generala. Virsta medie a decesului este 45 de ani.
Scolioza produce deformare cosmetica, durere dizabilitanta si
restrictie severa a capacitatii pacientului de a lucra. Afectarea
cardiovasculara apare in cazurile severe, cu curbare de peste 60 de
grade. Complicatiile cardiace sunt mai comune in scolioza
toracica. Insuficienta respiratorie, cord pulmonar, boala de plamini
restrictiva si insuficienta cardiaca dreapta sunt frecvente complicatii
ale scoliozei. Riscul de complicatii cardiovasculare este mai mare la
persoanele cu debut timpuriu, curburi mari. Riscul este mic in debutul
tardiv, chiar daca curbura este mare.

Diagnostic

Studii imagistice
Radiografia este standardul in evaluarea scoliozei. Este folosita
pentru confirmarea diagnosticului clinic, pentru a exclude alte cauze:
anomaliile de segmentare, pentru a evalua severitatea curburilor,
monitorizarea progresiei, evaluarea maturitatii scheletice si indicatia
pentru chirurgie a cazului. Studiul este de ajutor pentru a evalua si
complicatiile postoperative. Radiografia este mai putin sensibila decit
CT si RMN deoarece tumorile sau infectiile coloanei sunt aparente
doar daca 50% din os este distrus. Radiografia este limitata prin doza
folosita. Are risc de carcinogeneza.

Scanarea tomografica cu reconstructie sagitala si coronara aduce

informatiiile radiografiei. Reconstructia 3D este utila pentru a evalua
anomaliile de segmentare. Tomografia poate fi folosita pentru a
evalua adevarata rotatie si deformarile coastelor.

Testarea functiei pulmonare.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: afectiuni

neuromusculare, neurofibromatoza, boala cardiaca congenitala,
scolioza la batrini.

Tratament
Optiunile terapeutice pentru scolioza depind de maturitatea coloanei
vertebrale, gradul curburii si modul in care afecteaza stilul de viata,
localizarea scoliozei si potentialul de progresie. Terapia conservativa
este indicata pentru curburile mici cu risc mic de progresie. Statistic,
acestea nu determina probleme in viata de adult. Sunt urmarite
radiografic o data pe an pentru a confirma nonprogresia. Daca
scolioza are un grad de curbura de peste 25 de grade si progreseaza,
medicul va recomanda purtarea unei tije, pentru a impiedica
agravarea conditiei, dar nu si a reduce curbura deja existenta. Aceste
tije sunt din plastic si urmaresc specific conturul coloanei pacientului,
atasate fiind de cureluse. Acest procedeu opreste progresia scoliozeii
la 74% dintre pacientii cu scolioza idiopatica. La curburi avansate nu
este eficienta. Chirurgia corectiva se foloseste pentru a trata scolioza
adultului in unele cazuri.
Terapia conservativa consta din observarea conditiei sau ortozis.
Prin observatie se practiva radiografii la intervale regulate pentru a
observa progresia scoliozei.

Alte terapii incercate cu eficienta relativa cuprind:

 stimularea electrica
 intarirea cu tija pentru 8 ore pe zi, 16 ore sau 23 de ore pe zi
 terapia nutritionala.

Terapia chirurgicala
Pentru curburile peste 50 de grade se practica fuziunea spinala
posterioara, daca pacientul se prezinta inainte de maturitate. Astfel
coloana este stabilizata prin folosirea de dispozitive de fixare interna
cum sunt suruburile, sistemul Luque sau sistemul Cotrel-
Dubousset cu fire si cirlige. Ameliorarea spontana apare la 3% dintre
pacienti, mai ales daca curbura este sub 10 grade. Tehnicile
chirurgicale doresc prevenirea progresiei, mentinerea echilibrului,
reducerea durerii, prezervarea functiilor neurologice si respiratorii si
ameliorarea aspectului cosmetic. Se adreseaza esecului aplicarii de
tije si pentru tratarea curburilor peste 40 de grade la copii.

Sistemul pediatric Isola

Acesta consta din aplicarea de fire si saibe posterior si anterior, in
plan frontal si orizontal al coloanei si paralele cu curbura. Se aplica
mai intii suruburile, apoi se aplica o vergea de-a lungul curburii,
acesta fiind trecuta prin suruburi.

Aplicarea de tije vertebrale

Daca scolioza are un grad de curbura de peste 25 de grade si
progreseaza, medicul va recomanda purtarea unei tije pentru a
impiedica agravarea conditiei, dar nu si a reduce curbura deja
existenta. Aceste tije sunt din plastic si urmaresc specific conturul
coloanei pacientului, atasate fiind de cureluse. Acest procedeu opreste
progresia scoliozeii la 74% dintre pacientii cu scolioza idiopatica. La
curburi avansate nu este eficienta. Chirurgia corectiva se foloseste
pentru a trata scolioza adultului.