Contribuia exerciiului fizic n mbuntairea condiiei fizice i a combaterii mbolnvirii a fost

dovedit de mult vreme, medicii ncurajnd dintotdeauna un stil de via activ. De asemenea,
exerciiul fizic este considerat de importan vital n meninerea strii de sntate fizic i
reducerea nivelului de stres !

Exercitiile ritmice, ca alergatul sau sarit coarda s-a constatat ca maresc activitatea undelor
alfa la nivelul creierului, ceea ce produce o stare de relaxare similara cu cea indusa de
meditatie.

Exercitiile iti elibereaza mintea de ganduri negative. Sporturile de viteza, care necesita
concentrare (cum ar fi tenisul) sunt utile in acest sens.

Alergatul, ciclismul, patinajul, deci forme de exercitiu solitar va ofera timp sa va eliberati de
resentimente si agresivitate sau pur si simplu va ofera sansa sa nu va ganditi la nimic
special.

Sporturile de echipa au un avantaj special: satisfac nevoia de companie si reduc starea de

depresie indusa de izolare.

Efortul fizic din sport va ajuta sa fiti mai creativi si va "improspateaza" starea de spirit.

Exercitiul fizic este o eliberare: va oboseste in sensul bun al cuvantului, reduce tensiunea
musculara, calmeaza si ofera sansa unui somn de calitate.

Exercitiile stimuleaza secretia de serotonina in creier, o substanta care contribuie la

inducerea unei senzatii de relaxare si satisfactie.

Este bine sa alegeti acele exercitii care vi se potrivesc si va plac, sa va stabiliti obiective realiste,
sa cresteti gradat efortul si sa faceti loc antrenamentului sportiv in viata voastra. Efortul fizic
efectuat zilnic are o multime de beneficii pe plan fizic si psihic si va poate scoate din starea de
stres si depresie.
In ultimul deceniu s-au efectuat numeroase studii pe tema conexiunii dintre sport si rezistenta la
stres cel din urma afectand mare parte din populatia care munceste. S-a dovedit ca persoanele
care practica regulat o forma de sport si au o conditie fizica cel putin buna rezista la factorii de
stres mult mai bine decat persoanele sedentare. In plus, exercitiile cardiovasculare (de exemplu,
joggingul) sunt cele mai eficiente in reducerea simptomelor de stres. In orice caz, o sesiune de 2560 de minute de exercitii aerobice sau de fitness, efectuata de cel putin 3 ori pe saptamana,
imbunatateste capacitatea de a face fata la stres.
De asemenea, studiile arat ca exerciiile fizice contribuie la reducerea strii de oboseal,
mbuntirea ateniei, a concentrrii i pe ansamblu a strii cognitive. Acest lucru poate fi de mare
ajutor atunci cnd stresul ne consum energia i ne afecteaz capacitatea de concentrare.
Atunci cnd stresul este puternic sau prelungit acest lucru poate afecta mintea noastra, care prin
multiplele sale legaturi poate afecta ntregul organism. Legtura dintre minte i corp se manifest
n ambele direcii, astfel c dac organismul nostru este bine, echilibrat, acest lucru se rsfrnge
i asupra creierului nostru. Exerciiul i activitatea fizic declaneaz secreia endorfinelor n

corpul nostru, substane chimice care au ca efect reducerea durerii, mbuntind i calitatea
somnului, care la rndul su duce la relaxare.

Oamenii de tiin au descoperit c practicarea regulat a activitilor fizice (aerobic) duce la

scderea nivelului general de tensiune, la stimularea i stabilizarea dispoziiei generale,
mbuntirea somnului i a stimei de sine. Aproximativ 5 minute de exerciii de tip aerobic zilnic
pot avea efecte de diminuare a anxietii.

Legtura exerciiului fizic cu tulburrile de anxietate

Stresul i anxietatea sunt normale i fac parte din viaa oricrei persoane, ns tulburrile de
anxietate, care afecteaz circa 40 de milioane de aduli, reprezint problema de sntate mintal,
cel mai frecvent ntlnit. Beneficiile exerciiilor fizice se pot prelungi dincolo de diminuarea
nivelului de stres ctre ameliorarea anxietii i a tulburrilor psihice asociate ei.
Psihologii care s-au ocupat de influena exerciiului asupra strilor anxioase i depresiei au
constatat c 10 minute de plimbare aduc acelai beneficiu ca 45 minute de exerciiu aerobic.
Studiile arat c exerciiul fizic poate determina o mbuntire rapid a strii dispoziionale
depresive asupra unui numr semnificativ de oamenii. Dei efectele pot fi de scurt durat, ele
demonstreaz c o simpl plimbare sau o simpl activitate fizic poate oferi cteva ore de
ameliorare a dispoziiei, la fel cum se ntmpl n cazul unei aspirine luate pentru o durere de cap.
tiina a oferit de curnd dovezi asupra faptului c oamenii activi din punct de vedere fizic au
niveluri mai sczute ale anxietii i depresiei comparativ cu oamenii sedentari. Exerciiul poate
contribui la mbuntirea strii de sntate mintal prin faptul c ajut creierul s fac fa mai
bine stresului. Intr-un studiu desfurat pe o durat de 5 ani, cercettorii au descoperit c
exerciiul fizic practicat regulat reduce cu 25% riscul de a dezvolta depresie sau vreuna dintre
tulburrile de anxietate n acest interval.

Exerciiul fizic ca parte a terapiei

Potrivit unor studii, practicarea regulat a exerciiilor fizice funcioneaz similar cu medicaia n
reducerea simptomelor anxietii i depresiei, iar efectele pot fi de lung durat. O edin de
exerciii fizice poate contribui la reducerea simptomelor pentru cteva ore, iar practicarea acestora
cu consecven, pe o perioad mai lung de timp, reduce semnificativ prezena lor de-a lungul
timpului.
Dei exerciiul are efecte pozitive asupra majoritii oamenilor, sunt i studii care afirm c pentru
alii activitatea fizic nu are aceleai beneficii n reducerea anxietii sau par s nu produc un
efect att de semnificativ asupra strii de sntate psihic.
La fel ca toate formele de terapie, efectul poate varia: unii oameni pot rspunde pozitiv la exerciiul
fizic, n vreme ce alii par s nu beneficieze de pe urma sa n sensul mbuntirii dispoziiei, n
vreme ce alii pot obine o ameliorare de scurt durat, doar. Cu toate acestea cercettorii afirm

c efectele benefice ale exerciiului asupra strii de sntate fizic nu sunt puse sub semnul
ntrebrii, iar oamenii trebuie ncurajai s rmn fizic activi.

Sfaturi legate de exercitiul fizic: rmi sntos, gestioneaz stresul

Cele mai recente principii directoare stabilite de specialitii din domeniu referitoare la exerciiul
fizic recomand cel puin 2 ore de activitate fizic de intensitate moderat (ex. o plimbare n pas
vioi), sptmnal, 1 or de activitate fizic intens (precum jogging sau not), sau o combinaie
a celor dou.
Dac avei deja un program de exerciii fizice pe care l urmai, continuai-l mai departe, dac nu
iat n continuare cteva recomandri pentru a ncepe:
- Plimbarea, mersul cu bicicleta sau dansul de la 3 pn la 5 ori pe sptmn, timp de 30 minute;
- Stabilii mici obiective zilnice i ncercai s le facei mai degrab cu regularitate, dect perfect:
este mai bine s te plimbi zilnic 15 20 minute, dect s atepi pn la sfritul sptmnii cnd
va avea loc un maraton de 3 ore! O mulime de dovezi tiinifice arat c este mult mai important
frecvena.
- Cutai exerciii care sunt plcute i distractive pentru dvs. Persoanele extroverte prefer
activitile de grup, la care particip mai muli oameni, n vreme ce persoanele introverte prefer
activitile solitare.
- n timpul activitilor fizice folosii un dispozitiv audio cu cti la care s ascultai muzica
preferat, un post de radio sau un audiobook. Unor persoane li se pare distractiv s fac exerciii
fizice n timp ce ascult la cti ceva plcut.
- Gsii un partener cu care s facei exerciiile fizice. Poate fi mai uor s v inei de o rutin, un
program de activiti fizice atunci cnd avei fcut un astfel de angajament fa de un coleg,
prieten, partener.
Avei rbdare atunci cnd ncepei un nou program de exerciii. Cele mai sedentare persoane
necesit de la 4 la 8 sptmni pentru a ncepe s se simt suficient de coordonai i n form
astfel nct efortul resimit la realizatrea exerciiilor s fie mai mic.