CUPRINS

PROLOG ...................................................................... 9

Capitolul 1
ISTORIC .............................................................. 17

Capitolul 2
MECANISMELE DEGENER$RII NEURONALE .................. 21

Capitolul 3
CONCEPTUL DE NEUROPLASTICITATE ............................ 65

Capitolul 4
MECANISMELE PROCESELOR DE NEUROPLASTICITATE 73

Capitolul 5
IMPORTANѴA GIRUSULUI DINѴAT ............................................ 107

Capitolul 6
C$ILE DE INDUCERE A   $Ѵ ............. 113

Capitolul 7
 Ѵ$ DEVREME ÎN CURSUL  Ѵ ... 128

Capitolul 8
ALIMENTAѴIA DIN PRIMA PERIOAD$ DE VIAѴ$, EPIGE-
NETICA fI FUNCѴIILE COGNITIVE ...................................... 159

5
Capitolul 9
EPIGENETICA: DEFINIѴIE f MECANISME ....................... 162
Capitolul 10
NEUROPLASTICITATEA LA ADULѴI .................................. 178
Capitolul 11
NEUROPLASTICITATEA LA VÂRSTE ÎNAINTATE ........ 182

Capitolul 12
EXERC Ѵ   f  ENESѴ .................. 187
Capitolul 13
METODE PENTRU STIMULAREA NEUROPLASTICIT$ѴII 244
Capitolul 14
ÎMBOG$ѴIREA BAGAJULUI INTELECTUAL LA POPULAѴIA
MAI VÂRSTNIC$ f  ѴIA COGNITIV$ ....................... 263
Capitolul 15
IMPORTANѴA ACTIVIT$ѴII ICE ÎN NEUROPLASTI-
CITATE ............................................................................................ 269
Capitolul 16
ROLUL ALIMENTAѴIEI ÎN NEUROPLASTICITATE ........ 287
Capitolul 17
REGIMURILE ALIMENTARE f NEUROPLASTICITATEA 311
Regimul alimentar occidental contemporan ......... 312
‡‰‹—ŽƒŽ‹‡–ƒ”‡†‹–‡”ƒ‡ƒ–”ƒ†‹ì‹‘nal ........ 341
Regimul alimentar DASH .............................................. 351
Regimul alimentar Portfolio ........................................ 353
Regimul alimentar din Okinawa ................................ 355

6
Capitolul 18
INFLUENѴELE SOCIALE ASUPRA NEUROPLAS-
  $Ѵ ....................................................................................... 396
Capitolul 19
1(8523/$67,&,7$7($ù,Ì19Ăğ$5($ .................. 417
Capitolul 20
  ÎN PRODUCEREA NEUROPLASTICIT$ѴII . 447
Capitolul 21
NEUROPLASTICITATEA, SOMNUL, INFLAMAѴIA fI NEU-
  ..................................................................................... 512
CDSLWROXO 22
NEUROPLASTICITATEA LA CEI CU DEFICIT DE
ATENѴIE, CU TULBUR$RI OBSESIV-COMPULSIVE
f CU AUTISM ............................................................................... 541
CDSLWROXO 23
STRESUL, DEP f TICITATEA .......... 561
CDSLWROXO 24
TRATAMENTELE f NEUROPLASTICITATEA ................. 571

EPILOG ........................................................................................................ 589

ADDÉNDA ................................................................................................... 595

CURRICULUM VITAE .............................................................................. 675

7
8
 PROLOG

Lucrarea de faĠă GHPRQVWUHD]ă că SUH]HQĠa sau absenĠa

stimulilor GXFHODFUHúWHUHDVDXGHVFUHúWHUHDQXPărului de celule
úLFLUFXLWHFHUHEUDOH, prHFXPúLODUHPRGHODUHDVLQDSVHORU
'HúL FUHLHUXO SUH]LQWă o foarte mare complexitate, el are
numeroase modalităĠi de îmbunătăĠire a funcĠiilor sale, precum
úLposibilităĠi de aXWRUHSDUDUH
Prin urmare, creierul prin neuroplasticitatea sa poate să-úL
schimbHVWUXFWXUDúLIXQFĠLLOHFDUHDFĠLHODRDFWLYLWDWHIL]LFă sau
ODRH[SHULHQĠă mentală
Conceptul perioadei critice nu arată că neuroplasticitatea
se termină la o anumită YârstăTimp de peste patru sute de ani,
creierul a fost Yă]XW ca un organ imuabil, format din ]RQH
disparate, fiecare cu IXQFĠLLVSHFLILFH
&HUFHWăWRULL considerau Fă FLUFXLWHOe neuronale erau
definitLYH de la naútere până la moarte
Pe măsura înaintăULL vQ Yârstă, creierul îmbătrâneúWH úL VH
GHJUDGHD]ă, iar îQFHUFDUHD SHUVRDQHORU vQ Yârstă de a-úL VWRSD
declinul cerebral SULQ H[HUFLĠLL IL]LFH úL SULQ DFWLYLWăĠL mentale
era considerată o pierdere de tLPS
Oamenii de úWLLQĠă care au demonstrat pUH]HQĠa
plasticităĠii neuronale au respins doctrina creierului imuabil
Cu ajutorul instrumentelor care i-DX SHUPLV Vă REVHUYH
IXQFĠLLOH PLFURVFRSLFH GLQ FUHLHUXO YLX Eric Kandel (Premiul
Nobel pentru Medicină în anul 2000) a arătat Fă DFHVWD VH
VFKLPEă pe parcursul funcĠLRQăULL úL Fă numărul conexiunilor
GLQWUHQHXURQLFUHúWHvQWLPSXOSURFHVXOXL de îQYăĠare
$VWIHO DFWLYLWDWHD PHQWDOă s-D GRYHGLW D IL QX QXPDL
produsul siVWHPXOXL QHUYRV FL úL UH]XOWDWXO DFWLYităĠii care îl
PRGHOHD]ă

9
 În cartea de faĠă Yă SUH]HQWăm uimitoarele progrese făcute
de neuroplasticieni, care s-au dedicat înĠelegerii morfologiei
FHOXODUHIXQFĠLRQDOLWăĠLLFHUHEUDOHúLIRUPLGDELOHLVDOHSXWHULGH
a menĠine spiritualitateD OD XQ QLYHO Fât mai înalt la persoanele
vQYkUVWă, precum úLODFHLEROQDYL
7LPS GH GHFHQLL YLQGHFDUHD EROQDYLORU FX DIHFĠiuni
cerebrale a fost rar menĠionată /RU OL VH VSXQHD Fă QX VH YRU
face bine niciodată
Dacă celelalte orgaQH LQFOXVLY SLHOHD úL sângele, se pot
autorepara prin înlocuirea celulelor distruse cu celule stem,
creierul de ce ar face excepĠie? Vindecarea părând imposibilă,
majoritatea tratamentelor s-DX ED]DW SH R PHGLFDĠie care să
DWHQXH]HVLPSWRPHOH
În paginile urmăWRDUH YRP arăta că această complexitate
cerebrală ED]DWă SH QHXURJHQH]ă, pe formarea de noi circuite
FHUHEUDOH QRL VLQDSVH úL QRL DUERUL GHQGULWLFL UHSUH]LQWă surse
pentru nRLIRUPHGHDXWRUHSDUDUHúLYLQGHFDUH
Descoperirea neuroplasticităĠii a dat QDúWHUH XQRU WHrapii
importante care au amelioraWVDXDXYLQGHFDWXQQXPăr mare de
EROL
Creierul este considerat ca un organ de o complexitate
mult mai superioară corpului nostru&RQFHSĠia comună face din
acest organ stăpânul atotputernic, în timp ce corpul este supusul
care execută RUGLQHOH
Acest puQFW GH YHGHUH D IRVW DFFHSWDW DFXP 150 de ani
când VSHFLDOLúWLL vQ QHXURúWLLQĠă au început să îQWUHYDGă
mecanismele prin care creieUXOFRQWUROHD]ă UHVWXOFRUSXOXL
În secolele al XIX-lea úLal XX-lea, experĠii în neuroútiinĠă
au reDOL]DWKDUWDFRUpului în inWHULRUXOFUHLHUXOXL Riscul acestei
cartografii s-a datorat faptului că ei au început a înĠelege
creierul, ca „locul în care se întâPSOă WRWXO” Unii considerau
FUHLHUXORHQWLWDWHVHSDUDWăGHFRUSsau ca úLFXPcorpul ar fi un
apendice menit să-l secoQGH]H 3H VFDUD HYROXWLYă, corpul a
HYROXDW DVWIHO încât să interacĠione]H úL VH DGDSWHD]ă XQXO OD
FHOăODOW, de unde o comunicare bidirecĠLRQDOă&UHLHUXOHVWHOHJDW

10
GH UHVWXO RUJDQLVPXOXL úL GH OXPHD H[WHULRDră prin intermediul
orgDQHORUGHVLPĠ
CorpuOúLVSLULWXOGHYLQ SDUWHQHULvQYLQGHcDUHDFUHLHUXOXL
9LDĠD DUH WHQGLQĠD LUH]LVWLELOă GH D VH FRQVHUYD 0DULOH
VLVWHPH DQDWRPLFH IL]LRORJLFH úL VSLULWXDOH OXFUHD]ă fără
îQFHWDUH SHQWUX D VH DGDSWD úL QHXWUDOL]a schimbările mediului
LQWHUQúLH[WHUQ nefaYRUDELOH
&kQG FUHLHUXO SULPLWLY V-a înfăúXUDW vQ PDQWDXD FHQXúLH
inteligenĠDúLVSLULWXODXîQORFXLWLQVWLQFWHOH
Regulile de conduită au indicat nu numai ce nu trebuie
făFXWFLúLFHWUHEXLHIăFXW
ViaĠa i-a selectat pe cei puterniFLFXUH]LVWHQĠă, armRQLHúL
supleĠH D VXIOHWXOXL úL D FRUSului, adică pe cei FDUH DX DYXW
capacitatea de a suporta oboseala, intemperiile, foamea,
QHFD]XULOH JULMLOH úL OLSVD GH VRPQ SH FHL OD FDUH EXFXULD V-a
infiltrat în toată fiinĠDORU
ÎQ FD]urile patologice, confruntarea care decide soarta
EROQDYXOXLVHIace între cei doi mDULDQWDJRQLúWLGRFWRUúLERDOă
Pe de altă parte, abordarea neuroplastică impune
LPSOLFDUHDDFWLYă a pacientului atât la niYel mental, câWúLODFHO
neurolRJLF úL FRUSRUDO DoctoUXO úL SDFLHQWul sunt aliaĠii care
OXFUHD]ă cu natura pentru a ajuta organismul să-úL DFWLYH]H
propriile capacităĠLGHYLQGHFDUH
Metodele recent descoperite GHYLQGHFDUHDFUHLerului pot
GRYHGLFă úLSDFLHQWXODFRUGă úDQVe nebănuite noilor abordări
&RQúWiinĠa care apare într-un anumit PRPHQW DO HYROXĠiei
LQGLYiGXOXLVHVLWXHD]ă dHDVXSUDúLvQDIDUDPDWHULHL
2DPHQLL GLQ GRPHLXO QHXURúWLLQĠei au descoperit că un
număr mare de competenĠe fac apel la reĠele neuronale mai larg
diseminate decâWVHFUH]XVH
Când o parte din creieUHVWHOH]DWă sau absentă, alte regiuni
UHXúHVFVă preia cRQWUROXOIXQFĠLLORUPHQWDOe procesate de partea
UHVSHFWLYă
Gândurile, aceste configuraĠii materiale úL energetice de
experienĠH FRGLILFDWH VXSUDYLHĠuiesc aGHVHD XQRU OH]Luni

11
cerebral-structurDOH (OH UH]XOWă din descărcarea simultană a
majorităĠii neuronLORU úL VH WUDQVPLW VXE IRUPD XQRU unde
neurounde nedescoperite încă cu ajutorul tehnoloJLLORUDFWXDOH
6LVWHPXO DFWLYDWRU úL VLPSDWLF VXQW PDUL FRQVXPDWRUL de
energie, iar cel inhLELWRU úL SDUasimpatic sunt ai odihnei,
GLJHVWLHLúLUHFuperăULL
Sistemul inhibitor cerebral, FDUH OXFUHD]ă cu cel
parasimpatic, IDYRUL]HD]ă GH]YROWDUHD DmeOLRUHD]ă VRPQXO úL
FRQVHUYă HQHUJLDWUHLIDFWRULLQGLVSHQVDELOLYLQGHFării
Sistemul inhiELWRUúi parasimpatic încarcă úLPLWRFRQGULLOH
În timpul somnului, celulele gliale deschid canale speciale
FDUH SHUPLW HYDFXDUHD GHúHXULORU úL D WR[LQHORU SURGXVH de
FUHLHULQFOXVLYDXQRUSURWHLQHDFăror acumulare este legată de
demenĠă
'HúHXULOH VXQW HYDFXate prin LCL care scaldă cea mai
PDUHSDUWHDFUHLHUXOXL
5HVSHFWLYXO VLVWHP XQLF GH FDQDOH HVWH GH ]HFH RUL PDL
DFWLYvQFUHLHUXODGRUPLWGHFât în cel din starea GHYHJKH
$úD VH H[SOLFă de ce insomniile duc la deteriorarea
IXQFĠLRQalităĠii creierXOXLúL la otrăYLUHDacestXLD
RecuperDUHD IL]LRWHUDSLD, kinetoterapia, balneoterapia
acĠLRQHD]ă benefic asupra simptomelor unor afecĠiuni de tipul
VFOHUR]HL PXOWLple PDODGLHL 3DUNLQVRQ OH]LXQLORU FHUHEUDOH
WUDXPDWLFH DFFLGHQWHORU YDVFXOare cerebrale, durerii FURQLFH úL
alWHOH
Ele stimulea]ă simultan sistemul de autocorecĠLH úL
autoreglare al creierului care îi permite să ajungă la
KRPHRVWD]LHIXQFĠLRQDOă úLDQDtomică
7HUPHQXO GH KRPHVWD]LH a fost introdus în medicină în
secolul al XIX-lea de către fi]LRORJXl IUDQFH] &ODXde Bernard,
pentru a descrie capacitatea sisWHPHORU YLL GH D-úL regla mediul
intern, în scopul menĠinerii unei stări stabile a corpului, în ciuda
multiplelor perturbăULLQWHUQHúLH[WHUQH
5HĠHOHOH QHXURQDOH au propriile lor mecanisme
homeostaWLFHúLSURSUiile ORUIXQFĠLL

12
 1HXURQLLPRWRUL din sistemXOQHUYRVFHQWUDOVunt cei care
în sânul reĠelelor transmit informaĠLL GH OD FUHLHU OD PXúFKL
pentru a-LSXQHvQPLúFDUH
1HXURQLL VHQ]RULDOL SUHOXFUHD]ă informaĠLD VHQ]RULDOă
IXUQL]DWă de diferite regiuni ale corpulXL
Neuronii mRWRUL úLVHQ]RULDOL VH Qumesc neuroni primari,
deoarece UHJOHD]ă transferul de informaĠie cu ajutorul influxului
QHUYRV
,QWeUQHXURQLL UHSUH]LQWă XQDOWJUXS
În substanĠD FHQXúLH D VLVWHPXOXL QHUYRV central (SNC)
există două categorii majore de neuroni: unii a căror axoni
părăseVF 61& úL LQWHUQHXUonii a căror axoni rămân în SNC
(Dănăilă,  
Interneuronii transmit informaĠia de la un neuron sau de la
un grup de neuroni, la alt neuron sau alt grup de QHXURQL
Interneuronii corticali sunt rHSUH]HQWDĠi de dLYHUVHJUXSXUL
de neuroni care se proiecteD]ă ORFDO úL VXQW FUXFLDOL SHQWUX
procesarea informaĠLHLúLSHQWUXIOX[XOîntregului cRUWH[
/D úRDUHFL LQWHUQHXURQLL FRUWLFDOL *$%$HUJLFL FRQVWLWXLH
aproximDWLY  GLQ QHuronii corticali unde acĠLRQHD]ă ca
celule inhibitorii principale +X úL FRODE, 20  0DMRULWDWHD
interneuronilor sunt GABAergici, dar ei pot exprima úL alĠi
neurotransmiĠăWRULQHXURSHSWLGHúLSURWHLQHOHJDWHGHFDOFLX
Astfel, interneuronii sunt mult heterogeni din punct de
YHdere biochimic
Oricum, neuronii GABAergici au diferite tipuri
morfologice care pot distribui unul sau mai mulĠi
neurotransmiĠători, substanĠe neurRDFWLYH úL DOĠi markeri
FHOXODUL
Interneuronii corticali sunt implicaĠi în epilepsie (De
Felipe 1999; GleesRQúL:DOVK vQVFKL]RIUHQLHDXtLVPúL
în tulburările ELSRODUH /HZLV úL /HYLWW,  /HYLWW, 2003;
%DUDEDQ úL 7DOOHQW,  /HZLV úL FRODE, 2 =HFHYLF úL
FRODE,  

13
 În unele patologii cerebrale, interneuronii GHúL rămân YLL
nu pot secreta cantitatea necesară dintr-un anumit
neurotransmiĠăWRU
Principalul rol al interneuronilor este acela de a modula
sau a UHJOD DFWLYLWDWHD Hxcitatorie a nHXURQLORU YHFLQL 3ULQ
urmare, ei asigură R IXQFĠLH DVHPănătoare homeoVWD]LHL SULQ
care semnalele transmise ajung la alĠi neuroni în cantitate
optimă úLODPRPHQte SRWULYLWe, fără supra- VDXVXEVWLPXODUH
Dacă semnalul care ajunge la un neurRQ VHQ]RULDO HVte
prea slab pentru a fi detectat, interneuronii îl excită amplificând
semnalul de iQWUDUH Dacă semnalul este prea puternic,
interneuronii inhibă excitarea neurRQXOXL VHQ]RULDO Iăcându-l
mai puĠLQVHQVLELO
Prin urmare LQWHUQHXURQLL IDYRUL]HD]ă FUHúWHUHD SUHFL]LHL
úLFODULWăĠLLVHPQDOHORU
ÎQ FD]XO XQRU GXUHUL FURQLFH GDU úL vQ QHYUDOJia de
trigemen, cea mai mică PLúFDUH SRDWH GHFODQúD OD niYelul
circuitului extrem de sensibil, o DFX]ă dureroasă chinuitoare,
care poate persista minute, orHVDX]LOHîntreJL
Aici, echilibrul dintre excitaĠLH úL LQKLELĠLH KRPHRVWD]LD 
estHWXOEXUDW
Datorită homeostD]LHL, în condiĠii de recuperare, reĠelele
neuronale se autocoreFWHD]ăVHDXWRUHJOHD]ă úLVHDXWRYLQGHFă
În trunchiul cerebral se află centrul de control al SNC
UHSUH]HQWDWGHVLVWHPXOVLPSDWLFFXUHDFĠiile sale de luptă úLIXgă
úLde sistemul parasimpatic de OLQLúWLUe úLîQFHWLQLUH3Uin urmare,
aici este reglat ritmul cardiac, presiunea arterială úLUHVSLUDĠLD
2ULJLQHDVLVWHPXOXLYDJFDUHLQHUYHD]ă úLUHJOHD]ă tractul
JDVWURLQWHVWLQDOúLGLJHVWLDVHJăseste tot în trunchiuOFHUHEUDO
Stimularea lui aFWLYHD]ă sistemul parasimpatic, care
calmea]ă îQWUHJRUJDQLVPXO
În trunchiul cerebral se găVHúWH úL VLVWHPXO UHWLFXODW
DFWLYDWRUFDUHFRQWUROHD]ă QLYHOXOGHWUH]LUHFLFOXOVRPQ-YHJKH
úL DFWLYHD]ă UHVWXO FUHLHUXOXL SUHFXP úL Vistemul reticulat
inhibitor (SRI) care ajută oamenii să doarmă mai bine noaptea
(Dănăilă, 20 

14
 &RPDQGDYRFLLúLDGHJOXWLĠiei se află în partea inferioară a
trunchiului cerebral, adică la QLYHOXOEXOEXOXLUDKLGLDQ
ÎQ FD]XO OH]ării cortexului motor, anumitH ]RQH SULPHVF
prin căile motorii, mai puĠLQLQIOX[QHUYRV
Pentru a FXQRDúWH SR]LĠia în spaĠiu, pentru a ajuta
PLúFăULOH úL SHQWUX D QH PLúFD FRUHFW FUHLHUXO DUH QHYRLH de un
feedback constant din partHDPXúFKLORUúLPHPEUHORU
$FHVWH EXFOH VHQ]RULDOH VXQW GH]HFKLOLEUDte, insuficiente
sau îQWUHUXSWH
0XúFKLXO SULPHúWH PDL puĠine impulsuri de la creier, iar
DFHVWHD DX QHYRLH GH XQ WLPS PDL OXQJ SHQWUX D SURGXFH R
contracĠie lentă úLVODEă
RHVSHFWLYHOHFRQWUDFĠLLWUDQVPLWGHODPXúFKLODFUHLHUXQ
număr insuficient de influxuri nerYRDVH căWUH]RQHOHVHQ]RULDOH
Prin urmare, numărul impulsurilor PRWULFH úL VHQ]RULDOH
GLQFUHLHUHVWHUHGXV
Prin reeducare, circuitul feedback VHDPHOLRUHD]ă
TotuúLPDMRULWDWHDIXQFĠLLORUFHUHEUDOHLQFOXVLYFHOHînalt
IXQFĠLRnale, nu se efeFWXHD]ă în interLRUXOXQHLDULLL]RODWHFLvQ
sânul unRUUHĠHOHIRDUWHH[WLQVH
Prin apăsarea unei clape de pian sunt actLYDWH ]RQHOH
WHPSRUDOHDXGLWLYH]RQHOHYL]XDOH]RQHOH sensibilităĠLLSDULHWDOH
VXSHULRDUH]RQHOHORELORUSUHIURQWDOL FDUHGLULMHD]ă planificarea
miúFăULLúLDQWLFLSDUHDUH]XOWDWHORr ei, cortexul motor, cerebelul
FDUH FRRUGRQHD]ă vQ PRG DXWRPDW PLúFăULOH úL YHULJD QHUYLORU
SHULIHULFL
ÎQ FD]XO DFFLGHQWHORU YDVFXODUH FHUHEUDOH HVWH DIHFWDW
ansamblul reĠHOHL IXQFĠLRQDOH GHRDUHFH ĠHVXtul cerebral distrus
din cortexul motor are impact asupra restului creierului cu care
YLQHvQFRQWDFW
5HVWDELOLUHD DQVDPEOXOXL IXQFĠLRQDO SRDWH IL Iăcută prin
H[HUFLĠLL GH UHHGXFDUH OD WRĠL SDFLHQĠLL FX VHFKHOH GH DFFLGHQW
YDVFXlar cerebral, la cei cu traumatisme craniocerebrale, la cei
FXVFOHUR]ă multiplă, la cei cu boală ParkiQVRQSUHFXPúLODFHL
FXDOWHOH]LXQLFHUHEUDOH

15
 &HOPDLEXQPRGGHDFWLYDUHDUeĠelelor funcĠionale este să
determinăP SDFLHQWXO D IDFH H[HUFLĠLL GH HFKLOLEUX OD FHi cu
probleme de echilibru prin trimiterea unor impulsuri naturale
suplimentare

BIBLIOGRA FIE

%DUDEDQ 6& 7DOOHQW 0. ,QWHUQHXURQ GLYHUVLW\ VHULHV interneuronal

neuropeptides-HQGRJHQRXV UHJXODWRUV RI QHXURQDO H[FLWDELOLW\ 7UHQGV
1HXURVFL 27; 135-142, 2
'ăQăLOă /, CerebrRYDscular AEQRUPDOLWLHV $ERRN-atlas of macroscopic and
microscopic UHVHDUFK 3ULQWHG LQ 3RODQG E\ $PD]RQ )XOILOOPHQW
PolanG6S=RR:URFODZ
'ăQăLOă/7KH&HOOVRIWKH%UDLQ (GLWXUD0HGLFDOă
DeFelipe J, Chandelier cells and epilepsy BrDLQ122; 1807-1822, 1999
*OHHVRQ-*:DOsh CA, Neuronal migration disorders: from genetic diseases
WRGHYHORSPHQWDOPHFhanisms Trends NeuroscL 23; 352-359, 2000
Hu R, =KDQJ - /XR 0 +X -, Response Patterns of GABAergic Neurons
in the Anterior Piriform &RUWH[ RI $ZDNH 0LFH &HUHE &RUWH[ ;
3110-3124, 2017
/HYitt P, *HQHWLF GLVUXSWLRQ RI FRUWLFDO LQWHUQHXURQ GHYHORSment causes
region- and *$%$FHOOW\SHVSHFLILFGHILFLWVHSLOHSV\DQGEHKDYLRUDO
G\VIXQFWLRQ-1HXURVFL 23; 622-631, 2003
LeZLs DA, /HYLWW 3, 6FKL]RSKUHQLD DV D GLVRUGHU RI QHXURGHYHORSPHQW$Qn
5HY1HXURVFL; 409-432, 
/HZLV '$ +DVKLPRWR 7 9RON ':, Cortical inhibitory neurons and
VFKL]RSKUHQLD 1DW5HY1HXURVFL 6; 312-324, 2005
=HFHYLF 1 +X F, JaNRYFHYVNL I, Cortical inWHUQHXURQV LQ WKH GHYHORSLQJ
human neocRUWH[-1HXURELRO; 18-33

16