DISTONIA NEUROVEGETATIVA

Cum functioneaza sistemul nervos vegetativ ?

Pentru a intelege ce estedistonia neurovegetativa , in primul rand trebuiesa ne reamintim ce este si cum functioneaza
sistemu nervos vegetativ .
Sistemul nervos periferic se imparte in sistem nervos somatic sisistem nervos vegetativ.
Sistemul nervos vegetativ, la randul sau , are doua componente :
- sistemul nervos vegetativ simpatic
- sistemul nervos vegetativ parasimpatic
Sistemul nervos vegetativ, cu cele doua componente ale sale amintite, simpatic si parasimpatic , este denumit si sistem
autonom, deoarece el coordoneaza toatefunctiile care nu necesita un control constient, dar care sunt functii vitale, cum
ar fi respiratia, ritmul cardiac, presiunea sangvina, procesul de schimburi intre organism si mediu, digestia, etc .
Deci sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea organelor interne :plamani, inima , rinichi, pancreas, organele
sexuale, muschii globului ocular etc. Asupra fiecaruia dintre aceste organe, sistemul nervos vegetativ, prin cele doua
componente ale sale: simpatic si parasimpatic, are un efect antagonic.
Simpaticul creste catabolismul si stimuleaza organele amintite, parasimpaticul stimuleaza anabolismul, deci scade
excitatia, stimularea ,favorizand relaxarea. S-ar putea spune si ca cele doua componente sunt la polul opus prin faptul
ca Simpaticul este sistemul nervos de stimulare, deci de uzura, pe cand Parasimpaticul este sistemul nervos axat pe
procesul de refacere, de odihna, de regenerare a organismului. Este la fel cu pilotul automat pe o masina, pe un avion,
etc.
O caracteristica importanta a sistemului nervos vegetativ este aceea ca are o viteza de reactie mai rapida decat a
sistemului nervos central si ca scapa controlului constient.
Cert e ca cele doua componente, trebuie sa fie in echilibru, sa aiba un anumit tonus.

Ce este distonia neurovegetativa ?

Distonia neurovegetativa este tocmai tulburarea, pierderea, ruperea acestui echilibru, a acestui tonus dintre
componenta simpatica si cea parasimpatica a sistemului nervosvegetativ, de unde provine o serie intreaga de
manifestari extrem de neplacute si de-a dreptul periculoase, care expun pericolului viata bolnavului.
Si deoarece sistemul nervos vegetativ, prin cele doua componente ale sale, este legat direct de coloana vertebrala,
intelegem ca imbolnavirea coloanei vertebrale are efecte nu numai zonale prin durerea pe care o provoaca si prinin
capacitatea mai mare sau mai mica de deplasare, ci mai ales ca are efecte devastatoare asupra functionarii normale a
organelor interne.
Distonia neurovegetativă este o formă de nevroză manifestată printr-o multitudine de simptome aparent fără nici o
legătură unele cu altele: palpitaţii, lipsă de aer, dureri sau înţepături în dreptul inimii şi toracelui, senzaţia de nod îngât,
dureri abdominale, greaţă, cefalee, ameţeală, senzaţie de teamă, tremurături sau contracturi musculare, nervozitate,
oboseală, furnicături ori arsuri la nivelul braţelor, degetelor, buzelor sau feţei, frisoane alternând cu senzaţia de căldură,
senzaţia de leşin iminent mergând chiar până la leşin efectiv etc.
Situaţia conduce pacientul la consultatii medicale repetate la specialităţi diferite (deseori la cardiologie, din cauza
palpitaţiilor sau a durerilor de piept) – pe măsura marii variabilităţi a simptomelor.
Care sunt cauzele apariției distoniei neurovegetative?
Declanșarea dezechilibrului sistemului nervos vegetativ este cauzat de oboseala excesivă, emotivitatea crescută,
anxietatea, stresul psiho-emoţional. Distonia neurovegetativă apare la persoane tinere, mai ales la femei, fără
probleme reale de sănătate: analizele la care sunt supuşi pacienţii „se încăpăţânează“ să rămână în limite normale,
contrastând cu aparenta stare de rău a celor afectaţi.
Cum putem rezolva situaţia? În nici un caz nu tratând fiecare simptom în parte: e în zadar să administrăm
medicamente antiaritmice pentru regularizarea ritmului cardiac, pentru îmbunătăţirea respiraţiei, antialgice sau
antiemetice – simptomele nu vor dispărea.
Altă greşeală frecventă este încercarea combaterii hipocalcemiei (lipsei de calciu). S-a constatat că distonia
neurovegetativă este însoţită în mod constant de scăderea concentraţiei calciului în sânge, motiv pentru care a mai fost
numită şi lipsă de calciu. Iniţial, s-a crezut că hipocalcemia este chiar cauza acestei stări, de unde ideea tratamentului
cu pastile sau injecţii pe bază de calciu. Mai mult, uneori acest tratament este chiar eficient – datorită unei mari tendinţe
la autosugestionare a pacienţilor.
A fostdovedit ulterior că scăderea calciului nu este cauza, ci efectul distoniei neurovegetative: persoanele distonice,
mai ales în timpul exacerbării simptomelor, au funcţiile vitale accelerate: inima bate mai repede, tensiunea arterială
poate creşte, respiră mai adânc şi mai frecvent etc. Respiraţia mai adâncă şi mai rapidă decât ar trebui poartă numele
de hiperventilaţie, având ca efect eliminarea unei cantităţi excesive de bioxid de carbon din organism, ceea ce conduce
la alcalinizarea temporară a pH-ului sângelui.
Alcalinizarea pH-ului sângelui determină legarea calciului şi magneziului ionic din sânge de proteine, conducând la o
aparentă reducere a concentraţiei sanguine a acestora. Scăderea aparentă şi temporară a calciului este într-adevăr
responsabilă de multedintre simptomele distoniei neurovegetative, dar nu este cauza primară, ci doar o verigă
intermediară a mecanismului de producere a acestora. Astfel se explică efectul benefic al unei injecţii intravenoase de
calciu în timpul crizei de spasmofilie sau atacului de panică; în schimb, tratamentul pe termen lung al distoniei
neurovegetative cu pastile sau injecţii conţinând calciu este deseori sortit eşecului, întrucât, în realitate, nivelul global al
calciului din sânge este normal. Cu puţine excepţii (sarcina în lună mare, alăptarea), cantitatea de calciu din alimentaţia
unei persoane este de circa zece ori mai mare decât necesarul zilnic, iar suplimentarea acesteia nu are decât un efect
imaginar.
Tratamentul eficient al simptomelor distoniei neurovegetative nu se poate face ignorând cauza lor: oboseala excesivă,
emotivitatea crescută, anxietatea sau stresul psiho-emoţional. Combaterea acestora, liniştirea şi încurajarea pacientului
sunt deci principalele şi cele mai eficiente măsuri terapeutice. Pacientul trebuie, de asemenea, sfătuit să limiteze
analizele şi investigaţiile medicale în limite rezonabile şi trebuie să i se explice că situaţia reală nu este nici pe departe
atât de gravă pe cât o sugerează simptomele. Consilierea psihologică sau administrarea temporară (câtevazile) a unor
medicamente anxiolitice uşoare (Extraveral, Distonocalm etc.), bazate în primul rând pe marea predispoziţie la
autosugestionarea acestor persoane (efectul placebo), conduc deseori la dispariţia simptomelor şi la rezolvarea
situaţiei.
Daca simptomele se manifesta sever, medicul incearca tratarea medicamentoasa a acestora: medicamentele
influenteaza functia cardiaca si circulatia. Deoarece tratamentul medicamentos amelioreaza numai simptomele insa nu
elimina cauzele reale, conflictele psihice, intr-adevar eficienta poate fi numai psihoterapia.
In cazuri mai simple, dupa un soc psihic sau in caz de epuizare si noi putem gasi solutiile corespunzatoare, ca de
exemplu plimbarile regulate, trainingul autogen sau o vacanta. Daca simptomele se manifesta frecvent, trebuie sa ne
gandim ce anume sa schimbam pentru a avea o viata mai linistita. Aceste modificari nu sunt usoare, deoarece daca
lucram mai putin vom castiga mai putin, ceea ce duce la scaderea nivelului de trai , insa in interesul sanatatii nu trebuie
amanate. Merita sa avem in vedere si schimbarea locului de munca, reconsiderarea relatiilor umane.
Evolutia distoniei vegetative difera de la un caz la altul. De regula simptomele se manifesta in situatii extreme, ca
urmare a unei solicitari semnificative, de exemplu inainte de examene sau dupa crize de furie. Distonia vegetativa se
poate manifesta si in cursul modificarilor hormonale din organism, astfel la pubertate, pe durata sarcinii sau dupa
sarcina si la menopauza.
Cum prevenim distonia vegetativa? Raspunsul este simplu: printr-un stil de viata linistit, fara stres, care in realitate
insa se obtine dificil. In ciuda acestui fapt trebuie acordata atentie odihnei, relaxarii. Viata armonioasa de familie sau de
cuplu este o sursa importanta de enegie. Armonia poate fi asigurata in mod constient. Pe termen lung alcoolul si
fumatul intensifica simptomele.

Bibliografie:
Chiriță A. Curs de neuropsihologie. Universitatea din București, Facultatea de psihologie și științe ale educației, 2008;
Young P. & Young H. Neuroanatomie generală și clinică. Editura: Medicala Callisto, 2001;
[online] <URL:http://www.gds.ro/Sanatate/2010-08-20/Cum+tratam+distonia+neurovegetativa%3F/>;
[online] <URL:http://www.sfaturimedicale.ro/articole-medicale/item/42103-distonia-vegetativa>;
[online] <URL:http://unica.md/sanatate/cum-scapi-de-durerile-de-cap-3/>.