MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOMEDICINĂ

CATEDRA ESTETOLOGIE

DISCIPLINA SANALOGIE

REFERAT

SOMNUL ȘI IMPORTANȚA LUI PENTRU SĂNĂTATEA

OMULUI

Autor:
Moisei Doina
Studenta anului I,gr.I-EST-203-11
Specialitatea: Servicii publice
Data susținerii : 30.03.2021
Coordonator științific :
Tălămbuță Nina
Doctor ,conferențiar universitar

Chișinău 2021
 CUPRINS

I.ACTUALITATEA TEMEI.....................................................................................3
II.SOMNUL ȘI IMPORTANȚA LUI PENTRU SĂNĂTATEA OMULUI.......4-12
2.1 Somnul-definiție. Tipuri comportamentale de somn........................................6
2.2 Dereglari ale somnului.....................................................................................9
2.3 Sfaturi pentru un somn liniştit........................................................................11
2.4 Ce nu știm despre somn.................................................................................12
III. CONCLUZII.....................................................................................................13
IV.BIBLIOGRAFIE................................................................................................14
 I.ACTUALITATEA TEMEI
Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă, caracterizată prin
suprimarea temporară a conştienței, prin abolirea parțială a sensibilității și
încetinirea funcțiilor vieții organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare
musculară, scăderea temperaturii eu aproximativ 0,5 grade C, scăderea funcțiilor
secretorii). În timp ce mulți dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în
care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puțin din punct de vedere
neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată. Deși importanța somnului nu
poate fi discutată, oamenii de știință nu cunosc cu exactitate de ce este atât de
important pentru supraviețuirea noastră.

Fiecare ființă vie are nevoie de somn pentru a supraviețui. Somnul suficient și
odihnitor protejează sănătatea mintală și sanatatea fizică, crește calitatea vieții.
Activitățile pe care le facem in timpul zilei depind în mare parte de ceea ce se
intamplă in timp ce dormim, când organismul nu doarme, ci lucrează pentru a
sprijini funcționarea sănătoasă a creierului și pentru a menține sanatatea fizică. În
cazul copiilor și adolescenților, somnul susține si sprijină procesul de creștere.
Timp de mai multe sute de ani, s-a crezut ca somnul este pur si simplu o stare
pasivă, în care corpul și mintea se odihnesc sau, așa cum credea Aristotel, o
perioada lipsită de importanța marcată de absența perceptiilor senzoriale obișnuite.

Adesea, somnul era considerat o simplă stare în care putem visa. A devenit,
însă, foarte clar în ultimele decenii că somnul nu este pur și simplu un moment în
care sistăm toate activitățile mentale și fizice, ci mai degrabă o "a doua stare", cu
propriile activități mentale și fizice complexe și variate. Somnul este un proces
fiziologic esențial atât pentru om, cât și pentru cele mai multe animale. Ajută
creierul si organismul să se dezvolte armonios și să funcționeze bine. Prin urmare,
atunci când dormim puțin, suntem mai puțin eficienți, suntem obosiți si nervoși,
facem mai multe greșeli.O parte importantă a unui stil de viață sănătos este odihna.
Astfel, dacă dormi bine ai mai multă energie și prin urmare nu o să ai nevoie de
mâncare multă ca să rămâi în picioare.
3
 II.SOMNUL ȘI IMPORTANȚA LUI PENTRU SĂNĂTATEA OMULUI
Somnul este o nevoie fizologică de bază, asemenea setei și foamei, fară de
care nu putem exista. Somnul mentine sanatatea creierului si bunastarea
emotională. Somn ajută creierul să funcționeze corect.

În timp ce dormim, creierul se pregatește pentru a doua zi, formând noi căi cu
ajutorul cărora putem să învățăm și să ne amintim diverse informații. Studiile arată
că un somn odihnitor îmbunatățește capacitatea de învățare. Fie ca învățăm
matematica sau cum să cântăm la pian, cum să jucăm fotbal sau volei sau cum să
conducem o mașină, somnul ne ajută îmbunătățește procesul de învățare și
abilitățile de rezolvare a problemelor. De asemenea, somnul ne ajută să ne
concentrăm mai bine și să fim mai creativi. Pe de altă parte, studiile arată că
deficiența de somn modifică activitatea în anumite părți ale creierului, îngreunând
procesul de luare a deciziilor, de gestionare a emoțiilor și a comportamentului,
precum și capacitatea de a face față schimbărilor.

Copiii si adolescenții cu deficit de somn pot avea probleme în relaționarea cu

persoanele din jur. Ei pot fi nervoși și impulsivi, pot avea modificari ale
dispoziției, pot fi triști sau deprimați sau lipsiți de motivație.

Necesitatea somnului .Cei mai mulți oameni au nevoie, in medie, de aproximativ

opt ore de somn odihnitor pentru a funcționa corect. Important este sa aflam
cantitatea de somn necesara propriului organism și apoi să încercăm să atingem
acel numar de ore. Ca regula generală, dacă ne trezim obosiți și simțim pe
parcursul zilei o nevoie puternică de a dormi, este evident că nu dormim suficient.

Somnul odihnitor presupune:

 10 - 11 ore la copii ;

 8,5 – 9,5 ore la adolescenți ;

 7-9 ore la adulți .

4
 Cantitatea și calitatea somnului este influențată de mai mulți factori, printre care
se numară și diferite afecțiuni medicale. Cu toate acestea, de cele mai multe ori nu
reușim să ne odihnim din cauza obiceiurilor proaste.

Beneficiiile somnului odihnitor:

-Stimuleaza imunitatea .Un organism odihnit este mult mai puternic și se poate
apăra mai bine de infecții și răceli.

-Menține greutatea sănătoasă .Studiile au aratat ca persoanele care dorm mai putin
de 7 ore pe noapte tind să crească mai mult in greutate și au un risc mai mare de
obezitate.

- Îmbunătățește activitatea psihică. Deprivarea cronică de somn poate duce la

tulburari de dispoziție pe termen lung, cum ar fi depresia si anxietatea. Cercetările
au demonstrat că multe dintre persoanele care suferă de anxietate și depresie dorm
mai putin de 6 ore pe noapte.

- Previne diabetul zaharat .Oamenii de știință au constatat că persoanele care dorm,

de obicei, mai putin de 5 ore pe noapte au un risc crescut de a dezvolta diabet
zaharat. Lipsa somnului profund schimba modul în care organismul produce
glucoză.

-Scade riscul de boli de inimă. Lipsa somnului pe perioade lungi de timp este
asociată cu un nivel crescut al tensiunii arteriale, ritm cardiac crescut și niveluri
mai ridicate ale anumitor substanțe chimice care cresc riscul de inflamație.

-Stimulează fertilitatea.Somnul insuficient pe perioade lungi de timp poate

conduce la probleme de fertilitate, prin reducerea secreției de hormoni de
reproducere.

-Îmbunătățește memoria .În timp ce dormim, creierul procesează și consolidează

experiențele din ziua respectivă fiind stocate și transformate în amintiri, așa cum se
întâmplă în mod normal.

5
- Somnul favorizează atracția dintre parteneri.Atât bărbații, cât și femeile care nu
beneficiază de suficientă odihnă, au un nivel mai scăzut al libidoului, prezentând
mai puțin interes pentru actul sexual.

2.1 Somnul-definiție. Tipuri comportamentale de somn.

Somnul este o stare fiziologică temporară, reversibilă imediat, recognoscibilă

prin suprimarea vigilenței și încetinirea metabolismului. 

Se cunosc două tipuri comportamentale de somn: somnul lent (faza clasică a

somnului) și somnul paradoxal.

Somnul lent (somnul unde lente) este caracterizat cu electroencefalografic prin

unde lente de mare voltaj și sincrone cu frecvența 12-14 cicli pe secundă (c/sec). În
această fază a somnului se produc o serie de modificări funcționale: diminuarea
frecvenței mișcărilor respiratorii cu scăderea ventilației pulmonare, bradicardie,
scăderea ușoară a presiunii arteriale prin scăderea volumului sanguin și
vasodilatație periferică, creșterea uşoară a debitului sanguin cerebral, modificări
minime în concentrația principalilor constituienți sanguini, creșterea eozinofilelor
sanguine și a STH-lui, scăderea fluxului sanguin renal, uşoară hipotermie,
menținerea reflexelor spinale, reducerea tonusului muşchilor scheletici etc.

În afara modificării conștiinței, în faza de somn lent se produc și importante

modificări în activitatea SNC: creșterea pragului multor reflexe, posibilitatea
apariției reflexelor patologice, diminuarea uşoară a reflexelor osteo-tendinoase,
contracția tonică a sfincterelor vezicii urinare și anal.

Somnul paradoxal alternează cu perioadele de somn lent. Denumirea

respectivă se datorează faptului, că în această perioadă subiectul este foarte agitat,
cu mişcări oculare și cu modificări fiziologice diferite de cele din faza de somn lent
şi care în ansamblu sugerează un somn superficial, deși în realitate profunzimea
somnului este mai mare.

6
 Episoadele de somn rapid apar la om la fiecare 80-120 min, sunt regulate și
durează 5-30 min, fiind ceva mai scurte in prima parte a nopții, cu tendință de
mărire spre dimineață. Maturizarea mai precoce a structurilor cerebrale arhaice de

care depinde somnul paradoxal (trunchiul cerebral, nucleii cenuşii centrali,

hipotalamusul, hipocampul și sistemul limbic) explică de ce la sugar faza
paradoxală a somnului este predominantă, în timp ce la adulți și bătrâni durata ei
scade.

Somnul paradoxal este caracterizat electroencefalografic prin unde frecvente,

(2-6 c/sec) cu voltaj redus și ocazional cu ritm alfa. Este caracteristică şi apariția
unor salve de unde monofazice cu frecvența 2-3 c/sec (,în dinți de ferăstrău"),
adesea de amplitudine foarte mare, în special în regiunile frontale, care precedă
salvele sau mişcările rapide oculare. Se susține că somnul paradoxal se produce
printr-o stimulare intrinsecă, periodică a sistemului activator ascendent, suprapus
peste mecanismele naturale de somn, suficientă pentru a determina visele, însă
insuficientă pentru trezirea persoanei. Somnul paradoxal poate fi desemnat și ca o
expresie a unei funcții periodice de stocare a informației la nivel molecular.
Incidența relativ crescută a somnului paradoxal în perioada neonatală, când
procesele „plastice" ale memoriei sunt cele mai active, justifică ipoteza intervenției
acestui tip de somn în procesele de memorie.

Somnul paradoxal pare să depindă de un mecanism periodic situat în punte și

în special în nucleul reticulat caudal, constituind un declanşator al activității
neuronale tonice ascendente de angajare a cortexului cerebral și a segmentelor
eferente și pare a fi identic cu cel al stării de trezire. O serie de experiențe
demonstrează, că multe dintre modificările ce caracterizează componența fazică a
somnului paradoxal sunt inițiate printr-o activare a nucleilor vestibulari. Se
presupune, că somnul cu unde rapide joacă un mare rol în maturizarea funcțională
a SNC.Se mai consideră că în faza paradoxală decurg procese esențiale de
consolidare a memoriei. Anume în această fază se produce şi prelucrarea
programei de comportament, ce-şi are realizare ulterior în vise. Visele atestă, că
7
somnul nu este o stare total lipsită de conștiință ca narcoza sau coma. În timpul
viselor se aduce în lumina conștiinței experiența anterioară .

Dacă somnul este considerat ca una din formele de adaptare a organismului la

factorii mediului înconjurător, evident că mecanismele serotonin- şi adrenergice
ale somnului joacă un rol important în procesele de adaptare în general. Cele două
modalități de somn, deși diferite comportamental, sunt intim legate între ele, în
sensul că somnul lent ar acționa ca un mecanism primar de inducere a somnului
paradoxal sau ca o precondiție a acestuia. Somnul este unanim considerat ca
rezultatul unei activități nervoase, dar mecanismele sale fiziologice au fost diferit
interpretate: oboseală sinaptică a neuronilor SAA, suprimarea stimulilor aferenți
interoceptivi activatori, hiperactivitatea centrilor ce induc somnul (prin stimuli
trezesc interes, dar produc fenomenul de monotoni care nu obişnuință) concomitent
cu slăbirea activității centrilor de trezire.

8
 Fig.1. Somnul paradoxal.

2.2 Dereglari ale somnului.

Insomnia. Insomnia este o tulburare a naturii și duratei somnului.Insomnia este

subdivizată în dificultățile de adormire (insomnie de adormire), treziri frecvente și
prelungite (insomnie de menținere a somnului), sau dorința de a adormi în
continuare în ciuda unui somn cu o durată adecvată (somn non reparator).

Etiologia insomniilor. Cele mai frecvente cauze ale insomniilor sunt aferențele
senzitive şi senzoriale intense care duc la o stare de hiperexcitabilitate a sistemelor
reticulate de trezire, hiperdinamismele afective corespunzătoare unor situații
caracterizate prin stress, anxietate sau preocupări "intense", utilizarea unor
substanțe medicamentoase (amfetamine, psihotonice, antiserotoninice de tipul
paraclorfenilalaninei, cofeină, stricnină, efedrină, atropină și beladonă, fosfați,
9
alcool etilic etc.), bolile psihice (mania, hipomania, schizofrenia, nevrozele,
psihozele maniacodepresive), bolile organice ale sistemului nervos central, bolile
infecțioase și febrile, patologiile endocrine (hipertiroidism), bolile organice
generale etc.

Mecanismele fiziopatologice responsabile de producerea insomniilor rezidă,

probabil, în modificările excitabilității formațiunii reticulare și a structurilor
hipnogene (lezarea lor traumatică, tumori, infecții ).

Fig.2. Insomnia.

Hipersomniile

Hipersomnia reprezintă un exces de somn, care diferă de cel normal prin

durată, profunzimea și bruschețea apariției. Hipersomnia trebuie diferențiată de
starea comatoasă prin caracterul reversibil al somnului. Dualității formelor de
somn îi corespunde și o dualitate a hipersomniilor, unele corespunzând fazei de
somn lent, iar altele fazei de somn rapid. Hipersomnia simptomatică (idiopatică)
apare într-o serie de boli cerebrale organice, precum encefalita, encefalopatiile
toxice sau metabolice, tumori, accidente cerebrale vasculare sau leziuni traumatice.
Spre deosebire de comă, din care pacientul nu poate fi trezit, în hipersomnia
simptomatică somnul este discontinuu.

10
 Patogenia hipersomniei simptomatice depinde de factorul ce provoacă. Astfel,
în hipersomniile simptomatice din cursul encefalopatici,hepatice,apariția
simptoamelor și a stării de somnolență este atribuită unor substanțe toxice rezultate
din alterarca funcționalității hepatice. Dintre acestea, mai cunoscut este amoniacul,
care unindu-se cu acidul alfa-cetoglutaric blochează ciclul Krebs, perturbând astfel
metabolismul oxidativ al celulei nervoase și întârziind conducerea sinaptică prin
inhibiția colinesterazei. Hipersomniile din encefalopatia respiratorie au la bază un
mecanism fiziopatologic complex. Creșterea rezistenței cutiei toracice și a
plămânilor, obezitatea excesivă mediastinală și diafragmală împiedică excursurile
respiratorii provoacă hipoventilație alveolară, însoțită de hipercapnie. La rândul
său, hipercapnia provoacă diminuarea tonusului neuronilor structurilor implicate în
mecanismul de trezire și duce la o stare de somnolență permanentă superficială.

Fig.3. Hipersomnia.

2.3 Sfaturi pentru un somn liniştit.

-Dormi sufficient.Durata medie a unui somn odihnitor pentru un adult este între
şapte şi opt ore. Dacă dormi mai puțin vei avea un deficit de odihnă care duce la o
performanță scăzută.

- Renunță la cafea .Oricât de tentantă ar fi acea cană de cafea în plus, de acasă sau
de la birou, renunță la ea. Cofeina previne absorția adenezinei, astfel că nu te vei
putea calma şi vei avea probleme cu somnul.

- Ia o gură de aer. Stabileşte un obicei din a face o scurtă plimbare înainte de a

adormi. Încearcă să rezişti lipsei de energie şi să devină o constantă. O jumătate de

11
oră petrecută în aer proaspăt îți va garanta un somn odihnitor.După ce faci
mişcarea de dinainte de somn ar fi indicat să bei ceva cald, de preferat ceai sau
lapte.

-Nu dormi cu animalele de companie.Cu siguranță că pisica sau câinele tău sunt
membri ai familiei, dar a-i lăsa să doarmă cu tine nu este o idee bună. Un studiu a
demonstrat că 64% dintre cei care dormn cu animalele de companie au probleme
cu somnul.

- Pune usturoi sub pernă. E o metodă cunoscută de ani de zile, usturoiul pus sub
pernă garantează un somn odihnitor. Secretul stă în componenții de sulf pe care
usturoiul îi degajă şi care conferă somnul dorit.

-Lasă gadget-urile.Lumina emisă de dispozitivele pe care le folosim chiar înainte

de culcare este mult mai dăunătoare decât credem. Ritmul somnului ne este
controlat de melatonină, hormonul care asigură un somn odihnitor şi cel care se
produce în absența luminii. Dacă folosim dispozitive înainte de culcare oprim
producerea hormonului și ne deprivăm de o odihnă normală.

-Culcați-vă și sculați-vă la aceeași oră în fiecare zi, chiar și la sfârșit de

săptămână. Acest lucru ajută corpul să dezvolte o cronogramă a somnului.

- Folosiți dormitorul doar pentru somn sau activitate sexuală.

2.4 Ce nu știm despre somn.

Potrivit cercetatorilor, oamenii ar muri mai repede din cauza lipsei de somn
decât de foame. Un om normal rezistă maxim 10 zile fără somn şi aproximativ 14
zile fără mâncare. Legat de acest aspect, un barbat a incercat să intre în Cartea
Recordurilor si a rezistat 18 zile, 21 de ore şi 40 de minute fără somn. Dupa
aceasta provocare extrema barbatul a avut mult timp halucinaţii, crize de paranoia,
vedere incetosata şi a suferit pierderi de memorie.

Cercetatorii britanici au descoperit ca insomnia cronică și episoadele dese în care

nu ne odihnim suficient micșorează în timp creierul. Acestia au descoperit că

12
pacienţii care sufereau de insomnie cronică aveau mai puţină materie cenuşie în
cortexul orbitofrontal stâng decât cei care dormeau bine. De obicei, această
afecţiune este caracteristică oamenilor care suferă de depresie sau de sindrom
posttraumatic.

12% din populaţia planetei visează alb-negru, însă înainte de apariţia

televizorului color procentul acestora era de aproximativ 75%. Specialiştii susţin că
un om reţine doar 10% din ceea ce a visat într-o noapte. De aceea, de nulte ori nu
mai putem povesti ceea ce am visat, practic, la 5 minute după ce ne trezim ne
amintim doar 50% din vis, iar după 10 minute, il uităm în proporţie de 90%.
Somnul REM (faza în care avem vise) apare în rafale, la aproximativ 90 de minute
după adormire, însumând, de regulă, aproximativ 2 ore pe noapte.

Unii oameni de ştiinţă cred visele ne ajută să fixăm anumite amintiri în memoria
pe termen lung. Alţii, dimpotrivă, sunt de părere că visele ne ajută să eliminăm
unele amintiri care suprapun, care altfel ne-ar bloca activitatea creierului. Somnul
REM poate avea un rol important în dezvoltarea creierului. Somnul copiilor
prematuri e reprezentat în proporţie de 75 la sută de faza REM, ceea ce înseamnă
cu 10% mai mult decât în cazul copiilor născuţi la termen.

Somnul este esenţial pentru o funcţionare optimă atât a creierului, cât și a

întregului corp. Atunci când somnul este agitat sau când ne confruntăm cu stări de
insomnie, organismul uman nu are capacitatea de a funcționa la parametri normali.

III. CONCLUZII.

1. Fiecare ființă vie are nevoie de somn pentru a supraviețui. Somnul suficient și
odihnitor protejează sănătatea mental și fizică, crește calitatea vieții. Activitățiile
pe care le face omul in timpul zilei depinde în mare parte de ceea ce se întîmplă cu
el noaptea, cand organismul nu doarme, ci menține sănătatea fizică. În cazul
copiilor și adolescențiilor, somnul susține și favorizează procesul de creștere.

13
 2. Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă, caracterizată prin
suprimarea temporară a conştienței, prin abolirea parțială a sensibilității și
încetinirea funcțiilor vieții organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare
musculară, scăderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C, scăderea funcțiilor
secretorii).

3. Se cunosc două tipuri comportamentale de somn: somnul lent (faza clasică a

somnului) și somnul paradoxal. Somnul lent (somnul cu unde lente) este
caracterizat electroencefalografic prin unde lente de mare voltaj și sincrone cu
frecvența 12-14 cicli pe secundă (c/sec). Somnul paradoxal ( cu unde rapide sau
paradoxal) alternează cu perioadele de somn lent.

4. Perturbările somnului sunt frecvent întâlnite. O privare de somn sau o dereglare

a ritmului eircadian poate să ducă la o deteriorare importantă a activității zilnice. O
serie de modificări intrinseci sau extrinseci (mediu, medicamente sau afecțiuni) pot
conduce la apariția unor tulburări de somn sau de ritm circadian. Tulburările
somnului pot fi de ordin cantitativ (hiper- sau hiposomnii) şi de ordin calitativ
(parasomnii).

IV.BIBLIOGRAFIE

1)https://ro.wikipedia.org/wiki/Somn

2)https://terramed.md/ro/napravleniya-2/somnologiya-2/alte-
3)https://www.csid.ro/health/sanatate/tulburari-de-somn-

4)https://www.slideshare.net/1Leu/tulburari-ale-somnului

14
5) https://onlinefirstaid.com/how-to-effectively-deal-with-insomnia/

6) http://relax.es/blog/hipersomnia/

15