Ce este somnul?

Somnul este o stare fiziologica periodica pe parcursul careia organismul intra intr-un repaus
aparent (suprimarea temporara a constientei) in relatia cu mediul inconjurator, cu exceptia functiilor
vitale de baza (de exemplu, respiratia). In timpul somnului, are loc o scadere a temperaturii corporale
cu aproximativ 0,5 grade Celsius, functile secretorii sunt diminuate (mai putin rinichiul) si se
remarca relaxarea musculara (fapt ce ne ajuta sa ramanem in pat, chiar daca visam ca alergam).
Urmatorul Slide---------------------------------------------------------------------------------------------
>

Privarea de somn pe perioade lungi de timp conduce la deteriorare semnificativa,

observabila la nivel de limbaj (ne pierdem coerenta, apare lentoare in evocarea cuvintelor), la
nivel motoriu (ne miscam incet, timpul de reactie este crescut, mobilitatea scade, apar dureri la
nivelul muschilor), la nivel cognitiv (dificultati: in concentrare, in evocarea unor amintiri, in
procesarea informatiilor). Pot aparea halucinatiile, sensibilitate la frig, obezitate, dureri de cap,
tremuraturi la nivelul membrelor etc.
De asemenea, cand somnul este insuficient sau lipseste in mare masura, ne enervam mult mai
usor, fapt ce conduce la imposibilitatea de a gestiona cu calm conflictele. Intram mult mai usor
in controverse fara miza si tindem sa fim agresivi cu cei din jur, cand nu impartasesc opinia
noastra. Somnul este un ingredient vital, absolut necesar pentru functionarea optima a corpului
si a mintii. Cei mai multi oameni dorm zilnic penru a-si reincarca bateriile pentru ziua
urmatoare. Indiferent de cauza, somnul intrerupt sau redus calitativ poate fi problematic.
Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->

Ce sunt tulburarile de somn?

Tulburrile de somn reprezint boli care afecteaz capacitatea de a adormi sau de a
rmne adormit, precum si boli care produc comportamente anormale n timpul somnului, cum
ar fi teroarea nocturn sau somnambulismul.
Exemple de tulburari de somn sunt:
- apneea de somn (respiratia intermitenta in timpul somnului din cauza obstructiei cailor
respiratorii)
- sforaitul
- teroarea nocturna
- narcolepsia
- somnambulismul
- miocloniile nocturne (miscari neobisnuite in timpul somnului)
- enurezisul
- cosmarurile.
 Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->
In DSM IV (Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale)
tulburarile de somn sunt impartite in 4 sectiuni:
I. Tulburari de somn primare
a) - dissomnii (anomalii in cantitatea, calitatea si reglarea somnului)
b) - parasomnii (caracterizate prin comportament anormal sau evenimente
fiziologice care apar in asociere cu somnul, cu stadiile specifice somnului sau
cu alternanta veghe - somn)
a) Disomniile:
- insomnia primara;
- hipersomnia primara;
- narcolepsia;
- tulburarea de somn in legatura cu respiratia;
- tulburarea ritmului circadian al somnului;
- disomnia fara alta specificatie
b) Parasomniile:
- cosmarul;
- teroarea de somn;
- somnambulismul;
- parasomnia fara alta specificatie

II. Tulburarea de somn in legatura cu alta tulburare mentala

-adesea este vorba de o tulburare afectiva sau de o tulburare anxioasa.

III. Tulburarea de somn din cauza unei conditii medicale generale

-rezulta din efectele fiziologice directe ale unei boli asupra ritmului veghe
somn.

IV. Tulburarea de somn indusa de o substanta

- rezulta din uzul concomitent al unor substante (inclusiv a medicamentelor)
sau incetarea recenta a folosirii acestora.
Tulburrile de somn semnalizeaz, de fapt, perturbrile care se
petrec n organism!
Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->
Cauze
Deseori, la baza simptomelor si a lipsei de somn stau diverse afectiuni. Cauze
ale tulburarilor de somn ar putea fi:
- depresia
- durerea
- stari de tristete
- anxietate
- tireotoxicoza
- sevraj dupa renuntarea la alcool.
Tulburarile de somn pot fi provocate de factori hormonali, emotionali sau
fizici, practic de orice boala, de la astm la depresie si menopauza.Copiii care
 sufera de cosmaruri si teroare nocturna nu pot avea un somn odihnitor si
adecvat, suferind de tulburari de somn.
O dieta care contine cofeina, grasimi, zaharuri poate contribui la
dezechilibrarea rutinei necesare somnului si greutate in a adormi.
Utilizarea de medicamente stimulante pot crea probleme specifice de somn:
sub actiunea acestora sistemul nervos este suprasolicitat, se mareste
numarul batailor inimii, simturile sunt mai accentuate (de exemplu, cel
auditiv si vizual, etc.). In aceasta stare de sensibilitate maxima, daca o
persoana va incerca sa doarma, zgomotele ii vor distrage atentia.
Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->

Depresia. Cercetarile efectuate arata ca 90% dintre cei cu depresie prezinta si tulburari de
somn. In depresia usoara, simptomul predominant este reprezentat de insomnia de trezire.
Persoana respectiva se trezeste prea devreme si nu mai poate adormi. Un alt tip de
insomnie este cea de adormire. Alte probleme legate de somn includ dificultatea de a
adormi, asa cum se intampla in anxietate, cand persoana nu se poate relaxa, deci nu poate
adormi.

Patologia degenerativa si musculara. Acestea reprezinta o posibila cauza a aparitiei

tulburarilor de somn. Pacientii cu artroza sunt predispusi la insomnie, deoarece se trezesc
adesea din cauza durerii intense si a faptului ca trebuie sa isi schimbe pozitia. Persoanele cu
fibromialgie care prezinta dureri musculare, de ligamente si tendoane sufera de asemenea
de insomnii, dar si de oboseala acuta a doua zi.

Menopauza. Conform Fundatiei Nationale a Somnului din SUA, 61% dintre femeile aflate la
menopauza prezinta tulburari de somn. O cauza posibila ar putea fi scaderea nivelului de
progesteron, cunoscut fiind faptul ca acesta este un hormon care ajuta la inducerea
somnului. Tulburarile de somn resimtite in menopauza pot aparea si din cauza diminuarii
nivelului de hormoni estrogeni care determina aparitia bufeurilor si a transpiratiei excesive.
Toate acestea afecteaza calitatea somnului.

Diabetul zaharat. Persoanele cu diabet zaharat pot prezenta tulburari de somn, provocate
de fluctuatiile nivelului de zahar din sange, a transpiratiei nocturne si a nevoii frecvente de a
urina in timpul noptii.

Urmatorul
Slide---------------------------------------------------------------------------------------------

Astmul bronsic. Persoanele care sufera de astm bronsic resimt frecvent

tulburari de somn, din cauza dificultatilor respiratorii asociate cu tuse,
constrictia cailor aeriene, care se accentueaza mai ales in timpul noptii.
Totodata, unele medicamente pentru astm pot duce la insomnie sau
intreruperea somnului.
Afectiunile tiroidiene. O glanda tiroida foarte activa (hipertiroidie) poate
afecta calitatea somnului, deoarece apar transpiratiile nocturne. Pe de alta
parte, o glanda tiroida mai putin activa (hipotiroidie) provoaca somnolenta in
timpul zilei.
 Diabetul zaharat. Persoanele cu diabet zaharat pot prezenta tulburari de
somn, provocate de fluctuatiile nivelului de zahar din sange, a transpiratiei
nocturne si a nevoii frecvente de a urina in timpul noptii.
Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->

Tipuri frecvente de probleme si tulburari legate de somn

Dissomniile reprezinta perturbari in cantitatea, calitatea sau orarul
somnului, incluzand 3 tipuri de
tulburari: insomniile, hipersomniile si tulburarea ritmului somn-veghe.
Insomnia - aproape toti oamenii vor fi afectati la un moment dat pe
parcursul vietii lor, de insomnie. Insomnia este incapacitatea pe termen scurt
sau lung de a obtine un somn de calitate, o problema comuna de somn care
poate fi declansata de o varietate de lucruri, inclusiv de stres, schimbarea de
fus orar, a programului de somn sau ca urmare a modificarilor igienei
somnului.
Atentie la insomnie: insomnia poate fi un simptom al unei afectiuni
importante, poate fi baza unor probleme fizice, mentale sau emotionale.
Incapacitatea dvs. de a dormi sau de a avea un somn de calitate ar putea
avea legatura cu sforaitul partenerului, apneea de somn, sindromul
picioarelor nelinistite sau ar putea fi legata de o situatie de stres accentuat la
locul de munca sau de o problema familiala dificila.

Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->
Hipersomniile - Elementul esential al acestor tulburari este somnolenta
excesiva in timpul zilei sau atacurile de somn (nejustificate de o cantitate
inadecvata de somn), sau o tranzitie prelungita la starea de vigilitate deplina
(betia de somn). Somnolenta din timpul zilei e reprezentata de tendinta de a
adormi foarte usor (in 5 minute maxim) la aproape orice ora din timpul zilei,
chiar dupa o durata normala sau prelungita de somn in timpul noptii.
(Persoana adoarme neintentionat la lucru, in timp ce conduce un autovehicul
sau participa la o intrunire sociala.)
In betia de somn persoanei ii trebuie mult mai mult timp decat este normal
pentru a deveni alerta dupa desteptarea din somn, in timpul acestei tranzitii
prelungite fiind ataxica si dezorientata.
Tulburarea ritmului somn-veghe
Chiar si atunci cand oamenii traiesc intr-o ambianta in care indiciile
temporale au fost indepartate, cele mai multe functii biologice urmeaza un
ritm care dureaza aproape 24 de ore (ritmul circadian).
Elementul esential al acestei tulburari este o dereglare intre ritmul
somn-veghe normal cerut de ambianta in care traieste si ritmul circadian al
persoanei. Aceasta duce fie la acuza de insomnie (incearca sa doarma dar nu
reuseste) fie la cea de hipersomnie (e incapabila sa ramana alerta cand e de
asteptat). Daca, precoce, in dezvoltarea tulburarii ritmului somn-veghe,
persoanei i se permite sa-si urmeze propriul ritm somn-veghe, insomnia sau
hipersomnia dispar.
Dereglari tranzitorii ale ritmului somn-veghe survin in mod frecvent
cand oamenii isi schimba fusul orar sau ocazional se culca tarziu timp de
cateva zile.
 Din motive necunoscute, oamenii variaza mult in capacitatea lor de a
tolera schimbari frecvente ale ritmului somn veghe, iar persoanele care au un
stil de viata ce include schimbari frecvente sau patternuri de somn
neregulate sunt predispuse la acesta tulburare.

Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->
Narcolepsia, o tulburare de somn cu implicatii negative in calitatea vietii
Narcolepsia este o dissomnie, o tulburare de somn primara ce este creionata
de existenta dificultatilor in initierea si mentinerea somnului si de prezenta
somnolentei excesive. Narcolepsia este de obicei diagnosticata de medicul
specialist neurolog. Fiind o conditie cronica, are multiple consecinte nefaste
pe zona de educatie, randament al muncii, relatii sociale si viata personala.
Diagnosticul este cel mai probabil atunci cand cei afectati prezinta
somnolenta diurna excesiva si cataplexie (episoade scurte, deseori sub 1
minut, de pierdere subita a controlului muscular). Este important ca
diagnosticul sa fie pus la timp, avand in vedere implicatiile multiple ale bolii,
in special interferenta cu activitatile zilnice si faptul ca poate ajunge sa puna
in pericol viata.
Diagnosticul este cel mai probabil atunci cand cei afectati prezinta
somnolenta diurna excesiva si cataplexie (episoade scurte, deseori sub 1
minut, de pierdere subita a controlului muscular). Este important ca
diagnosticul sa fie pus la timp, avand in vedere implicatiile multiple ale bolii,
in special interferenta cu activitatile zilnice si faptul ca poate ajunge sa puna
in pericol viata.
Cataplexia este deseori partiala, rareori se intampla sa fie completa
(persoana cade). Frecvent gasim implicati triggeri emotionali (emotii intense -
furie, exaltare, bucurie). Cataplexia nu apare la toate persoanele ce sufera de
narcolepsie (doar in 60- 70% din cazuri). Cand este incompleta, persoana
afectata este constienta pe toata durata atacului insa simte ca i se inmoaie
picioarele sau ca ii cade capul/mandibula/ pleoapa, evenimente ce nu sunt
totdeauna sesizate de anturaj. De aceea, cei mai multi invata sa-si suprime
emotiile, ca un mecanism de preventie si control al simptomelor cataplexice.

Halucinatiile din narcolepsie sunt vii, cinematografice (ca si cand ar urmari un film),
de ordinul minutelor. Pot fi hipnagogice (apar la tranzitia din stare de veghe in
starea de somn) sau hipnapompice (la tranzitia somn-veghe, la trezire). Cel mai
adesea sunt vizuale, insa pot fi si auditive sau kinetice.
Narcolepsia este insotita uneori de inabilitatea celor afectati in a stabili daca aceste
halucinatii sunt reale sau imaginare . O mai mica proportie din cei afectati descriu
un fenomen de paralizie hipnica (sunt treji dar nu pot vorbi sau misca)cand se face
tranzitia somn-veghe sau veghe-somn.
Persoanele afectate descriu diverse metode de a se lupta cu atacurile de
somn. Unii au un program de atipeli intentionate, cu scopul diminuarii celor
inopinate, altii incearca sa respecte cu strictete un program regulat de somn
nocturn. Pot ajunge sa limiteze in mod controlat numarul interactiunilor
sociale din cauza fricii de a nu atipi brusc sau de a nu experimenta un nou
episod cataplexic.
 Anumite neuropeptide au fost gasite drept cauza a narcolepsiei. Ele se
numesc generic orexine (de ex. Hypocretin, un neurotransmitator cu rol
important in mecanismele de trezire, vigilitate si reglarea apetitului) si sunt
secretate de hipotalamus (portiune din creier ce functionaza ca intermediar
intre sistemul endocrin si cel nervos; implicat in controlul somnului, fricii,
senzatiei de satietate, termoreglarii). Din ce in ce mai multe studii vin sa
confirme ideea conform careia, in narcolepsie, productia de orexine cu rol in
mentinerea vigilitatii este diminuata.

Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->

PARASOMNIILE
Elementul esential al acestui grup de tulburari este un eveniment
anormal care survine fie in timpul somnului, fie la pragul dintre vigilitate si
somn, cauza predominanta focalizandu-se asupra acestei perturbari si nu
asupra efectelor sale asupra somnului.
Anxietatea de vis ( cosmarul )
Elementul esential este desteptarea repetata din somn cu amintirea detaliata
a viselor terifiante. Aceste vise sunt de regula foarte vivide si extinse si includ
amenintari la supravietuire, securitate sau stima de sine. Visele produc o
suferinta importanta si cresc adesea cu stresul mental. Dupa desteptarea din
somn din cauza cosmarului, persoana devine rapid orientata si alertata si
poate relata detaliat visul. Multi oameni care sufera de cosmaruri au
dificultati in a readormi dupa desteptarea dintr-un cosmar.
Teroarea de somn ( pavorul nocturn )

Elementul esential al acestei tulburari este reprezentat de episoadele repetate de desteptare

brusca din somn, incepand de regula cu un strigat de panica.

In cursul unui episod tipic, persoana se ridica brusc din pat, are o expresie terifiata si prezinta
semne de anxietate intensa, pupile dilatate, transpiratie, piloerectie, respiratie rapida si puls accelerat. Ea
nu reactioneaza la eforturile celor din jur de a o calma, atat timp cat persista agitatia si confuzia. Ulterior,
ea poate recunoaste ca a avut un sentiment de teroare si imagini fragmentare din vis. La trezirea
matinala se observa insa amnezia intregului episod. Episoadele sunt variabile ca frecventa si survin foarte
probabil daca persoana respectiva e obosita sau a experimentat un stres.

Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->

Somnambulismul

Elementele esentiale ale acestei tulburari sunt episoadele repetate ale unei secvente de
comportamente care progreseaza de la ridicatul din pat si mersul imprejur, fara ca persoana sa fie
constienta de episod sau sa il poata evoca mai tarziu. Episodul dureaza de la cateva minute la
aproape o jumatate de ora.
 In cursul unui episod tipic persoana se ridica din pat si executa initial cateva miscari motorii
perseverative (ex: ciupeste patura), apoi trece la acte motorii semiconstiente (mers, imbracat,
deschiderea usilor, mancat, mers la baie). In unele ocazii, episodul se termina inainte ca stadiul de
mers sa fie atins. In tot acest timp persoana are o fata palida, imobila si este areactiva la eforturile
altora de a-i influenta somnambulismul sau de a comunica cu ea (poate fi desteptata cu mare
greutate). In timpul somnului, coordonarea este redusa, dar persoana poate fi capabila sa vada si
sa mearga in jurul obiectelor din preajma sa. (Chiar si asa, persoana nu este insa in siguranta,
existand riscul de a se impiedica, a-si pierde echilibru, a adopta conduite periculoase, cum ar fi
iesirea pe fereastra.)
Comportamentul motric se poate finaliza spontan, caz in care persoana se desteapta si
ramane dezorientata timp de cateva minute. In alte cazuri persoana se poate intoarce in pat fara a-
si recapata cunostinta sau poate zace pe jos si continua sa doarma, devenind contrariata la trezire
pentru faptul de a se afla acolo. Dupa desteptare persoana nu-si aminteste ruta parcursa si nici ce
s-a intamplat in timpul episodului. Poate evoca doar imagini fragmentare de vis dar nu si secvente
complete.
Somnambulismul apare foarte probabil daca persoana este obosita sau a suferit un stres.
Daca la copii somnambulismul nu este asociat constant cu nici o alta patologie, la adulti el se
asociaza cu alte tulburari mentale, cum ar fi tulburarile de personalitate.

Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->

Sindromul picioarelor nelinistite

S-a intamplat vreodata sa experimentati tot felul de senzatii neplacute in
maini sau la picioare in timp ce erati relaxat sau cand dormeati? Ei bine, este posibil
sa fiti una din persoanele care sufera de asa numitul sindrom al picioarelor
nelinistite (RLS = restless legs syndrome), o boala neurologica ce afecteaza
deopotriva barbatii si femeile, cu o incidenta ce creste odata cu varsta.
Cei care sufera de sindromul picioarelor nelinistite (numita si boala Willis-Ekbom)
experimenteaza deseori perceptii dezagreabile, descrise in mod curent sub forma
de furnicaturi, ciupituri sau insecte ce se taraie pe piele, uneori chiar senzatii
de mancarime, arsura sau durere. Acestea apar in special in perioadele de
odihna sau relaxare (cand dorm, citesc, calatoresc cu avionul sau sunt imobilizati) si
in mod caracteristic se accentueaza seara si/sau noaptea. Sunt localizate frecvent la
nivelul membrelor inferioare insa pot sa apara si la nivelul membrelor superioare
sau in oricare alta parte a corpului.

Stim ca, in general, durerea este provocata de miscare. In cadrul RLS intalnim un
paradox, cei afectati vor simti nevoia imperioasa de a se misca (neliniste motorie)
cu scopul de a diminua intensitatea simptomelor. Cei mai multi dezvolta miscari
stereotipe (ritmice, repetitive) sau comportamente ajutatoare in incercarea de a
reduce focusul pe senzatii (de ex. bataitul picioarelor; se trezesc si se plimba prin
casa). Insa, disconfortul reapare cand aceste comportamente inceteaza. De aceea,
sindromul picioarelor nelinistite (RLS) intra in categoria tulburarilor de somn
asociate unor afectiuni neurologice (simptomele apar in special noaptea,
intrerupand perioada de odihna).
Sindromul piciorelor nelinistite este o afectiune cu posibila implicare familiala
(transmitere genetica), observata la cei la care boala debuteaza la varste tinere .
Cauza este insuficient cunoscuta, numeroase teorii fiind puse in joc.
Diagnosticul de RLS este clinic si anamnestic, fiind centrat pe experienta subiectiva
a celui afectat. Simptomul principal este reprezentat de senzatiile descrise mai sus.
Triggerul este dat de perioadele de odihna sau relaxare insa sunt incriminati si alti
factori, cum ar fi consumul de alcool sau privarea de somn.
Sindromul piciorelor nelinistite poate fi de doua tipuri, primar si secundar.
1)RLS primar (familial) - circa 60% din cazurile de RLS - acesta apare progresiv,
inainte de 40 ani. Cauza este necunoscuta, are componenta genetica importanta.
Uneori simptomatologia dispare pentru o vreme ( saptamani sau luni) apoi reapare.
Deseori frecventa si intensitatea simptomelor cresc odata cu inaintarea in varsta.
2)RLS secundar debuteaza dupa 40 ani, asociaza comorbiditati somatice sau
consum de substante, aparand secundar sau in asociere cu acestea. Frecventa
simptomelor este mai mare ca in RLS primar.
S-a observat faptul ca administrarea anumitor medicamente poate fi asociata cu
aparitia sindromului picioarelor nelinistite: anumite antipsihotice, antidepresive,
anticonvulsivante, antivomitive sau antihistaminice.
Tratamentul RLS are in vedere: identificarea si masuri generale de igiena a
somnului. Specialistul isi propune sa obtina diminuarea intensitatii si frecventei
simptomelor mergand pana la disparitia acestora precum si imbunatatirea calitatii
vietii. In formele usoare/moderate de RLS s-au dovedit a fi benefice masurile
nonfarmacologice, de igiena a somnului: ore regulate de somn, reducerea
consumului de alcool si cafeina, exercitii de relaxare, administrarea de suplimente
de fier/magneziu cand sunt necesare, folosirea asa-numitor de exercitii de alerta
atunci cand apar simptomele (dezlegare de puzzle, jocuri video interactive),
evitarea meselor copioase inainte de culcare etc.
Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->

Apneea de somn
Apneea de somn este o tulburare de somn care ar putea fi chiar si amenintatoare de viata. In timpul
somnului respiratia se opreste sau devine superficiala.
Fiecare pauza de respiratie dureaza de obicei 10-20 de secunde sau chiar mai mult, iar intr-o ora
pot fi 20-30 de astfel de intreruperi ale respiratiei. In timpul episoadelor de apnee, pacientul se
trezeste sa respire, sufera de lipsa de oxigen, iar somnul este intrerupt.

Simptomele de apnee includ:

- Intreruperi frecvente ale respiratiei in timpul somnului (apnee)
- Respiratie greoaie, sufocare in timpul procesului de respiratie. Toate acestea nu impiedica doar
persoana care sufera sa se odihneasca ci si partenerul de somn.
- Sforait
- Senzatie de slabiciune dupa o noapte de somn si oboseala excesiva in timpul zilei.

Cel mai comun tip de apnee de somn este apneea obstructiva de somn. Cauzele acesteia sunt in
general de natura fizica, inclusiv excesul de greutate sau de tesuturi
(obezitatea, supraponderabilitatea), amigdalele marite, congestie nazala sau blocarea cailor nazale,
o forma anormala a capului, gatului sau barbiei.
Exista dispozitive mecanice care pot fi purtate in timpul somnului pentru a mentine deschise caile
respiratorii. Acesta este tratamentul cel mai recomandat pentru apneea de somn moderata pana la
severa. Desi nu e usor de achizitionat, utilizarea corecta a aparatului previne apneea de somn.
Masurile principale de preventie ale apneei usoare si moderate includ scaderea in greutate, ridicarea
partii de sus a patului, dormitul pe o parte. Aparatele dentare sau interventiile chirurgicale sunt, de
asemenea, optiuni de tratament.

Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->
Narcolepsia, o tulburare de somn cu implicatii negative in calitatea vietii
Narcolepsia este o dissomnie, o tulburare de somn primara ce este creionata de
existenta dificultatilor in initierea si mentinerea somnului si de prezenta
somnolentei excesive. Narcolepsia este de obicei diagnosticata de medicul
specialist neurolog. Fiind o conditie cronica, are multiple consecinte nefaste pe zona
de educatie, randament al muncii, relatii sociale si viata personala.
Diagnosticul este cel mai probabil atunci cand cei afectati prezinta somnolenta
diurna excesiva si cataplexie (episoade scurte, deseori sub 1 minut, de pierdere
subita a controlului muscular). Este important ca diagnosticul sa fie pus la timp,
avand in vedere implicatiile multiple ale bolii, in special interferenta cu activitatile
zilnice si faptul ca poate ajunge sa puna in pericol viata.
Simptomele intalnite in narcolepsie sunt: somnolenta diurna excesiva (sub forma de
atacuri de somn), somn nocturn fragmentat, cataplexie, halucinatii, paralizie
hipnica, ultimele aparand cu o frecventa variabila (diagnosticul se stabileste daca
simptomele apar cel putin 3 luni consecutiv).

Urmatorul
Slide--------------------------------------------------------------------------------------------->

Sfaturi inainte de culcare pentru adulti

Ce sa faceti:
- faceti exercitii in timpul zilei, intrucat acest lucru va relaxa in mod natural muschii si corpul dvs.
- cina ar trebui sa fie una dintre cele mai usoare mese pe care o serviti pe parcursul zilei
- dormiti in pijamale adecvate temperaturii din camera
- mergeti la aceeasi ora la culcare, in fiecare seara.

Ce sa nu faceti:
- nu stati pana tarziu naptea sau chiar pana dimineata. Acest lucru va deregla ceasul natural al
organismului
- nu consumati bauturi care contin cofeina
- nu luati medicamente stimulante inainte de culcare

Sfaturi pentru copii inainte de culcare

Ce sa faceti:
- incurajati-i sa faca exercitii si stimulati activitatile fizice in timpul zilei
- creati un mediu relaxant inainte de culcare
- cititi povesti vesele inainte de culcare (asigurati-va ca povestea nu contine elemente infricosatoare)
- folositi remedii naturale cu proprietati calmante pentru a le induce o stare naturala de somn.

Ce sa nu faceti:
- nu lasati copii sa se uite la televizor sau sa se joace pe computer chiar inainte de culcare
- nu le oferiti copiilor cantitati mari de lichide si alimente inainte de culcare. Problemele digestive si
vezica plina pot duce la cosmaruri, somn agitat si enurezis
- nu le dati copiilor medicamente care contin stimlente inainte de ora de somn