Preferata fetei mele este supa de rosii.

De saptamani in sir, daca nu chiar luni, ma bate

la cap sa ii fac supa de rosii sau „tăițăi în părădaisă”, cum zicea bunu-meu, fie iertat.

Am tot rugat-o sa aiba rabdare sa se coaca rosiile din gradina noastra – pentru ca anul

asta am plantat rosii pentru prima data in gradinita iar reteta de supa de rosii e un bun

prilej sa ma laud si cu ele :) – si pentru ca bulionul pus de mine in toamna s-a terminat si

parca nu imi venea sa fac supa de rosii cu pasta sau suc conservat (desi, daca nu ai

altceva, sunt foarte bune si acelea).

In sfarsit, azi am cules un cosulet bun de rosii, si mai mari, si mai mici, unele rotunde,

altele lunguiete, unele mari, carnoase si incretite, in fine, rosii de tot felul dar toate

nemaipomenit de parfumate, dulci si gustoase, pentru ca nimic nu se compara cu o rosie

de gradina, lasata sa se coaca in plin soare si ajunsa la maturitate pe planta, nu in vreun

depozit. Cu aceasta ocazie, am purces la treaba si i-am facut fetei supa de rosii, a carei

reteta simpla dar intotdeauna foarte agreata de familia mea vreau sa o impartasesc cu

voi.
Timp de pregatire: 00:15 ore

Timp de gatire: 00:25 ore

Timp Total: 00:40 ore

Numar portii: 4

Grad de dificultate: usor

 Ingrediente Supa de rosii:
 1,5-2 kilograme de rosii bine coapte sau 1 litru de bulion de rosii concentrat

 1 ceapa

 2-3 morcovi

 1 bucata de telina cat 1 ou mic

 optional, 1/2 de ardei gras

 1 catel de usturoi

 30 de ml. de ulei de masline extravirgin (asta am folosit eu, merge si un alt ulei, doar ca

gustul uleiului de masline cu cel al rosiilor tare e prieten)

 verdeturi: 3 foi de dafin, 1 ramurica de cimbru proaspat, 1 ramurica de busuioc,

patrunjel verde sau busuioc pt. presarat (dupa preferinta)

 1 lingura rasa de zahar

 sare si piper

 pentru servit: paste mici, scurte (eu am folosit risoni) sau crutoane de paine prajita

aromata cu usturoi

PUBLICITATE

Preparare supa de rosii:

Inainte de orice, sa ma laud cu rosiile din gradina; am cumparat rasadurile de la piata,

fara sa stim ce soi anume vor fi, asa incat avem tot felul de rosii: mari, carnoase si turtite,

rosii lunguiete si usor tuguiate, care inca nu s-au copt, cred ca sunt mai tomnatice, apoi

unele perfect rotunde, de marimea unor mingi de tenis, dar si unele mici ca rosiile cherry.

Suma investita in plante a fost de 15 lei, dar parfumul unei singure rosii de gradina

valoreaza mai mult de atat.

Si sa ne intoarcem la „zupa noastră dă părădaisă”: rosiile se pot opari in apa clocotita 1-

2 minute, apoi se vor decoji cu usurinta, dar de aceasta data am procedat un pic altfel,

am asezat rosiile pe gratarul incins si le-am copt, intorcandu-le pe toate partile, timp de 5

minute, ceea ce a facut sa se concentreze aroma, sa prinda si un gust nemaipomenit de

copt, dar sa se si desprinda foarte usor coaja.

Rosiile decojite si cu partea lemnoasa indepartata cu varful unui cutit le-am pus intr-o

oala potrivita, le-am acoperit cu apa (se poate folosi la fel de bine supa de legume, de

vita sau de pui), am adaugat dafinul, crenguta de cimbru si cea de busuioc si doar un praf

de sare, apoi le-am pus pe foc.

Intre timp, se curata, se spala si se toaca marunt legumele, usturoiul se zdrobeste. Se

incinge uleiul intr-o oala si se adauga toate legumele deodata, calindu-se pana se

inmoaie, pe foc mic (sa nu se rumeneasca deloc, ar dauna gustului final al supei). Imediat

ce se inmoaie legumele, se adauga o ceasca (200 de ml.) de apa si se fierb mai departe.
Dupa aproximativ 10 minute de fierbere, se ia de pe foc oala cu rosiile, se scoate dafinul

si cimbrul si se paseaza cu blenderul de mana (se poate trece si prin sita, mai ales daca

aveti probleme cu alergiile la semintele de rosii).

Rosiile pasate se adauga peste legumele calite si se completeaza cu apa pana la

atingerea consistentei dorite (supa poate fi mai cremoasa sau mai lichida, dupa cum va

place). In aceasta faza se condimenteaza supa cu 1 lingura rasa de zahar (necesar

pentru a echilibra aciditatea rosiilor), sare si piper dupa gust.

Se fierbe in continuare pana cand legumele au consistenta dorita, eu le prefer cu putina

textura, nu foarte moi. Daca se doreste, se pot pasa si legumele, facandu-se o supa

crema.

Daca se prefera pastele pentru servit, se fierb pastele (sa fie unele marunte) in apa sarata

conform instructiunilor de pe ambalaj si se adauga in supa dupa ce se limpezesc si se

amesteca cu un strop de ulei ca sa nu devina lipicioase.

Eu prefer supa asta mai mult decat cu orice altceva cu paine prajita frecata cu usturoi si

prelinsa cu o unda verzuie de ulei de masline.

In oricare varianta e la fel de buna asa ca nu imi ramane decat sa va doresc pofta mare!