Somnul și efectele privării

acestuia in animale
Ce este somnul?

 Somnul repezintă un comportament întâlnit la toate speciile de interes în care

organismul devine inactiv din punct de vedere extern, în care mușchii sunt
relaxați, procesele metabolice sunt încetinite iar reacția la un stimul este
întârziată sau chiar lipsește.
 Importanța și beneficiile acestui fenomen nici în ziua de astăzi nu sunt pe
deplin înțelese, dar sunt considerate vitale dată fiind frecvența și riscurile
asociate in timpul acestuia.
 Care sunt principalele beneficii?

În ciuda lipsei datelor exacte când vine vorba de acest fenomen, somului i s-au atribuit
anumite roluri care au ajutat la evoluția și menținerea organismului, precum:
 Conservarea energiei, care presupune că încetinirea proceselor metabolice reprezintă o
optimizare a menținerii resurselor energetice ale organismului în perioade neprielnice
animalului, dar de scurtă durată(Ex: Noaptea pentru animalele diurne si viceversa).
 Redistribuirea nutrienților la nivelul organismului.
 Reparearea țesuturilor, care se bazează pe eliberarea de somatotropină, care s-a observat ca
fiind mai crescută in timpul somnului decât atunci când animalul este treaz.
 Reglarea secreției de hormoni precum insulina și a anumitor parametrii precum presiunea
arterială.
 Teoria inactivității, prin care se presupune că somnul ca mecanism de camuflaj a
reprezentat un beneficiu evolutiv, dar aceasă ipoteză poate să fie pusă sub semnul
întrebării datorită reacției cu mult mai lente la stimuli, prezentând un posibil
dezavantaj.
 Stadiile somnului

 În mod normal, stadiile somnului sunt împărțite în două categorii în functie de mișcările
ochiilor în REM(Rapid Eye Movement) și NREM(Non Rapid Eye Movement), fiecărui
stadiu fiindu-i atribuit un rol în menținerea stării de somn.
 Există trei stadii ale somnului NREM, acestea fiind:
 N1- de scurtă durată(cca 5 minute), asociată cu începerea relaxării mușchilor și incetinirea
proceselor cognitive.
 N2- ține in jur de 25 de minute, asociată cu scăderea frecvenței respiratorii, cardiace și a
temperaturii corporale.
 N3-ascotiată cu o mai mare scădere a tonusului muscular, a pulsului și a frecvenței
respiratorii
 Stadiul REM este asociat cu o creștere a activitaților la nivelul encefalului și cu o
paralizie a mușchiilor(In afară de cei oculari și respiratori), stadiul fiind asociat viselor
din timpul somnului.
 Privarea de somn

 Reprezintă un simptom adesea întâlnit în numeroase condiții patologice precum insomnie,

narcolepsie, diabet, boli cardiovasculare, obezitate și diverse boli de natură infecțioasă,
dar și din cauza unor factori externi, neprielnici stării de somnolență.
 În general, privarea de somn, precum:
 Modificarea homeostaziei hormonale
 Degradarea sistemului cardiovascular
 Degradări la nivelul encefalului
 Infertilitate
 Deces, in cazuri extreme




 Degradarea sistemului cardiovascular

 Printre primele efecte simțite se observă dereglarea presiunii arteriale care tinde să crească odată
cu privarea de somn, care la rândul ei poate să provoace diferite patologii precum anevrism,
degradarea vaselor sanguine, infarct, dar și asupra altor organe care au de suferit în urma
problemelor de natură circulatorie.
 O altă problemă de natură cardiovasculară este dată de disfuncția endotelială care poate să fie
cazută de lipsa de somn, condiție patologică care se face simțită prin creșterea vasocontricției și
implict la scăderea vasodilatației, care împreună cu hipertensiunea poate să duca la ruperea
vaselor sanguine.
 Degradări ale sistemului nervos

 Efectele privării de somn asupra sistemului nervos prezintă primele și cele mai evidente
simptome în stabilirea diagnosticului, printre care cele mai des întâlnite efecte fiind
răspunsul întârziat la stimul, diminuarea proceselor cognitive și apatia, care pot să fie
asociate cu hipometabolism la nivelul talamusului și ai lobilor occipital și frontal.
 Indirect prin intermediul problemelor de circulație pot să apară și diverse probleme de la
simple probleme cognitive până la necrobioză celulară.
 Aceste degradări tind să se agraveze odată cu creșterea duratei de timp în care
organismul a fost privat de somn, la om observându-se că reducerea abilităților
cognitive după o perioadă de somn de 24 de ore este comparabilă cu intoxicarea de
etanol de concentrație de 0,1 mg/L.
 Probleme de natură hormonală

 Din punct de vedere hormonal, privarea de somn este asocită cu hiposecreția de hormoni
cu rol în metabloism precum insulina, hormonii tiroidieni, somatotropina, prolactina și
leptina, care implicit pot să cauzeze dereglări ale organismului în ce privește
dezvoltarea și menținera acestuia precum diabetul, obezitatea și atrofia musculară.
 În urma unui test asupra animalelor de laborator s-a observat că dupa 15 zile lipsite de
somn concentrația de somatotropină, prolactină și leptină au scăzut simțitor, nivelul lor
în organism fiind aprope nul, lucru care sugerează dereglări la sistemul de feedback
negativ al mecanismelor hipotalamice.
 În afară de simptomele caracteristice lipsei de somn, animalele de laborator au prezentat
un caz de hiperfagie care a fost neintoțită de o creștere a greutății, care poate să fie
considerată ca fiind o dereglare a mecanismelor de absorție sau de natură infectioasă.


 Efectele somnului asupra sistemului imunitar

 Se consideră că somnul este în strânsă legătură cu parametrii eficienței sistemului

imunitar prin intermediul citokinelor cu rol în activarea imunoglobulinelor, a căror
eliberare are loc preponderent în timpul acestui fenomen fiziologic.
 Efectele privării variază drastic în funcție de perioada de timp pentru care a avut loc, în
mod paradoxal s-a observat că în urma unei privări de somn de 40-60 de ore, numărul
monocitelor a crescut, doar ca această cuantificare să scadă drastic în urma creșterii
acestei perioade de timp.

 Concluzii

 Somnul este un fenomen care nici acum nu este pe delpin înțeles, în timpul căruia
organismul are posibilitatea de a-și regla activitatea endocrină, cu scopul menținerii
parametrilor normali ai organismului.
 Drept fenomen, somnul poate să fie împărțit după activitatea mușchilor oculari, fiecare
stadiu fiind corelat cu activitatea unor anumitor organe.
 Lispa somnului este în strânsă legătură cu homeostazia endocrină, care la rândul ei este
responsabilă de procesele metabolice ale organismului, activitatea cognitivă, de
sănătatea sistemului cardiovascular și de eficiența sistemului imunitar animal.


 Bibliografie

 Function of Sleep-Yolanda Smith(https://www.news-medical.net/health/Function-of-Sleep.aspx)

 Functions and Mechanisms of Sleep-Mark R. Zelenski(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5390528/)
 Clinical effects of sleep fragmentation versus sleep deprivation-Michael H. Bonnet(
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S108707920190245X)
 Cardiovascular, Inflammatory, and Metabolic Consequences of Sleep Deprivation-Jannet M. Mullington (
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0033062008000911)
 Sleep, sleep deprivation, autonomic nervous system and cardiovascular diseases-Eleonora Tobaldini (
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0149763416302184)
 Effects of Sleep and Sleep Deprivation on Interleukin-6, Growth Hormone, Cortisol, and Melatonin Levels-Laura
Redwine (https://academic.oup.com/jcem/article/85/10/3597/2852263?login=false)
 Cytokines and normal sleep-Mark R(
https://journals.lww.com/co-pulmonarymedicine/Abstract/2005/11000/Cytokines_and_normal_sleep.2.aspx)
 The Effects of Sleep and Sleep Deprivation on Metabolic, Endocrine and Immune Parameters-Maurovich-Horvat
E(http://pmr.cuni.cz/data/files/praguemedicalreport/pmr_109_2008_04/pmr_04-2008_275.pdf)




