Cuprins:

 Cum functioneaza sistemul nervos vegetativ ? ………………………. 1

 Ce este distonia neurovegetativa ? …………………………………… 2

 Care sunt cauzele apariției distoniei neurovegitative? ……………….. 2

 Cum prevenim  distonia  vegetativa? ………………………………… 4

 Bibliografie …………………………………………………………… 5
 Cum functioneaza sistemul nervos vegetativ ?

Pentru a intelege ce este distonia neurovegetativa , in primul rand trebuie sa ne reamintim ce este
si cum functioneaza sistemul nervos vegetativ .
Sistemul nervos periferic se imparte in sistem nervos somatic si sistem nervos vegetativ.
Sistemul nervos vegetativ , la randul sau , are doua componente :

1. sistemul nervos vegetativ simpatic

2. sistemul nervos vegetativ parasimpatic

Sistemul nervos vegetativ, cu cele doua componente ale sale amintite, simpatic si parasimpatic ,
este denumit si sistem autonom, deoarece el coordoneaza toate functiile care nu necesita un
control constient, dar care sunt functii vitale, cum ar fi respiratia, ritmul cardiac, presiunea
sangvina, procesul de schimburi intre organism si mediu, digestia, etc . Deci sistemul nervos
vegetativ coordoneaza activitatea organelor interne : plamani, inima , rinichi, pancreas ,organele
sexuale, muschii globului ocular etc. Asupra fiecaruia dintre aceste organe, sistemul nervos
vegetativ, prin cele doua componente ale sale : simpatic si parasimpatic, are un efect antagonic.

Simpaticul creste catabolismul si stimuleaza organele amintite, parasimpaticul stimuleaza

anabolismul, deci scade excitatia, stimularea , favorizand relaxarea. S-ar putea spune si ca cele
doua componente sunt la polul opus prin faptul ca Simpaticul este sistemul nervos de stimulare,
deci de uzura, pe cand Parasimpaticul este sistemul nervos axat pe procesul de refacere, de
odihna, de regenerare a organismului. Este la fel cu pilotul automat pe o masina, pe un avion,
etc.

O caracteristica importanta a sistemului nervos vegetativ este aceea ca are o viteza de reactie mai
rapida decat a sistemului nervos central si ca scapa controlului constient . Cert e ca cele doua
componente, trebuie sa fie in echilibru, sa aiba un anumit tonus.
 Ce este distonia neurovegetativa ?

Distonia neurovegetativa este tocmai tulburarea, pierderea, ruperea acestui echilibru, a acestui
tonus dintre componenta simpatica si cea parasimpatica a sistemului nervos vegetativ, de unde
provine o serie intreaga de manifestari extrem de neplacute si de-a dreptul periculoase, care
expun pericolului viata bolnavului.

Si deoarece sistemul nervos vegetativ, prin cele doua componente ale sale, este legat direct de
coloana vertebrala, intelegem ca imbolnavirea coloanei vertebrale are efecte nu numai zonale
prin durerea pe care o provoaca si prin incapacitatea mai mare sau mai mica de deplasare, ci mai
ales ca are efecte devastatoare asupra functionarii normale a organelor interne.

Distonia neurovegetativă este o formă de nevroză manifestată printr-o multitudine de simptome

aparent fără nici o legătură unele cu altele: palpitaţii, lipsă de aer, dureri sau înţepături în dreptul
inimii şi toracelui, senzaţia de nod în gât, dureri abdominale, greaţă, cefalee, ameţeală, senzaţie
de teamă, tremurături sau contracturi musculare, nervozitate, oboseală, furnicături ori arsuri la
nivelul braţelor, degetelor, buzelor sau feţei, frisoane alternând cu senzaţia de căldură, senzaţia
de leşin iminent mergând chiar până la leşin efectiv etc. Situaţia conduce pacientul la
consultatiimedicale repetate la specialităţi diferite (deseori la cardiologie, din cauza palpitaţiilor
sau a durerilor de piept) – pe măsura marii variabilităţi a simptomelor.

Care sunt cauzele apariției distoniei neurovegetative?

Declanșarea dezechilibrului sistemului nervos vegetativ este cauzat de oboseala excesivă,

emotivitatea crescută, anxietatea, stresul psiho-emoţional. Distonia neurovegetativă apare la
persoane tinere, mai ales la femei, fără probleme reale de sănătate: analizele la care sunt supuşi
pacienţii „se încăpăţânează“ să rămână în limite normale, contrastând cu aparenta stare de rău a
celor afectaţi.

Cum putem rezolva situaţia? În nici un caz nu tratând fiecare simptom în parte: e în zadar să
administrăm medicamente antiaritmice pentru regularizarea ritmului cardiac, pentru
îmbunătăţirea respiraţiei, antialgice sau antiemetice – simptomele nu vor dispărea.

Altă greşeală frecventă este încercarea combaterii hipocalcemiei (lipsei de calciu). S-a constatat
că distonia neurovegetativă este însoţită în mod constant de scăderea concentraţiei calciului în
sânge, motiv pentru care a mai fost numită şi lipsă de calciu. Iniţial, s-a crezut că hipocalcemia
este chiar cauza acestei stări, de unde ideea tratamentului cu pastile sau injecţii pe bază de calciu.
Mai mult, uneori acest tratament este chiar eficient – datorită unei mari tendinţe la
autosugestionare a pacienţilor.

A fost dovedit ulterior că scăderea calciului nu este cauza, ci efectul distoniei neurovegetative:
persoanele distonice, mai ales în timpul exacerbării simptomelor, au funcţiile vitale accelerate:
inima bate mai repede, tensiunea arterială poate creşte, respiră mai adânc şi mai frecvent etc.
Respiraţia mai adâncă şi mai rapidă decât ar trebui poartă numele de hiperventilaţie, având ca
efect eliminarea unei cantităţi excesive de bioxid de carbon din organism, ceea ce conduce la
alcalinizarea temporară a pH-ului sângelui.

Alcalinizarea pH-ului sângelui determină legarea calciului şi magneziului ionic din sânge de
proteine, conducând la o aparentă reducere a concentraţiei sanguine a acestora. Scăderea
aparentă şi temporară a calciului este într-adevăr responsabilă de multe dintre simptomele
distoniei neurovegetative, dar nu este cauza primară, ci doar o verigă intermediară a
mecanismului de producere a acestora. Astfel se explică efectul benefic al unei injecţii
intravenoase de calciu în timpul crizei de spasmofilie sau atacului de panică; în schimb,
tratamentul pe termen lung al distoniei neurovegetative cu pastile sau injecţii conţinând calciu
este deseori sortit eşecului, întrucât, în realitate, nivelul global al calciului din sânge este normal.
Cu puţine excepţii (sarcina în lună mare, alăptarea), cantitatea de calciu din alimentaţia unei
persoane este de circa zece ori mai mare decât necesarul zilnic, iar suplimentarea acesteia nu are
decât un efect imaginar.

Tratamentul eficient al simptomelor distoniei neurovegetative nu se poate face ignorând cauza

lor: oboseala excesivă, emotivitatea crescută, anxietatea sau stresul psiho-emoţional. Combaterea
acestora, liniştirea şi încurajarea pacientului sunt deci principalele şi cele mai eficiente măsuri
terapeutice. Pacientul trebuie, de asemenea, sfătuit să limiteze analizele şi investigaţiile medicale
în limite rezonabile şi trebuie să i se explice că situaţia reală nu este nici pe departe atât de gravă
pe cât o sugerează simptomele. Consilierea psihologică sau administrarea temporară (câteva zile)
a unor medicamente anxiolitice uşoare (Extraveral, Distonocalm etc.), bazate în primul rând pe
marea predispoziţie la autosugestionare a acestor persoane (efectul placebo), conduc deseori la
dispariţia simptomelor şi la rezolvarea situaţiei.

Daca simptomele  se manifesta  sever, medicul incearca tratarea  medicamentoasa a acestora:

medicamentele influenteaza functia  cardiaca si circulatia. Deoarece tratamentul  medicamentos
amelioreaza  numai simptomele insa nu elimina  cauzele reale, conflictele psihice, intr-adevar 
eficienta  poate fi numai psihoterapia.
In cazuri mai  simple, dupa un soc psihic sau in caz de epuizare si noi  putem gasi solutiile
corespunzatoare, ca de exemplu plimbarile regulate, trainingul autogen sau o vacanta. Daca 
simptomele  se manifesta  frecvent, trebuie sa ne gandim ce anume sa  schimbam  pentru a avea 
o viata mai linistita. Aceste  modificari nu sunt usoare, deoarece  daca lucram mai putin vom
castiga mai putin,ceea ce duce la scaderea  nivelului de trai , insa in interesul  sanatatii nu trebuie
amanate. Merita sa  avem in vedere si schimbarea  locului de munca, reconsiderarea relatiilor
umane.
Evolutia  distoniei vegetative  difera de la un caz la altul. De  regula  simptomele  se manifesta in
situatii extreme,  ca urmare  a unei solicitari semnificative, de exemplu inainte de  examene  sau
dupa crize de furie.Distonia  vegetativa se poate  manifesta si in cursul modificarilor hormonale 
din organism, astfel la pubertate, pe durata  sarcinii sau dupa sarcina si la menopauza.

Cum prevenim  distonia  vegetativa?

Raspunsul  este simplu: printr-un stil de viata linistit, fara  stres, care in realitate  insa se obtine
dificil. In  ciuda acestui  fapt trebuie acordata atentie odihnei, relaxarii. Viata  armonioasa de 
familie  sau de cuplu este o sursa importanta de enegie. Armonia poate fi asigurata  in mod
constient. Pe  termen lung alcoolul si fumatul  intensifica simptomele.
 Bibliografie:

 Chiriță A. Curs de neuropsihologie. Universitatea din București, Facultatea de psihologie

și științe ale educației,2008;
 Young P. & Young H. Neuroanatomie generală și clinică. Editura: Medicala
Callisto,2001;
 [online]. Accesibil pe internet <URL: http://www.gds.ro/Sanatate/2010-08-
20/Cum+tratam+distonia+neurovegetativa%3F/>;
 [online]. Accesibil pe internet <URL: http://www.sfaturimedicale.ro/articole-
medicale/item/42103-distonia-vegetativa>;
 [online]. Accesibil pe internet <URL: http://unica.md/sanatate/cum-scapi-de-durerile-de-
cap-3/>.