Bolile sistemului nervos: tipuri, cauze, ce

trebuie sa stii:
Deoarece sistemul nervos central este alcatuit din creier si maduva spinarii, atat
afectiunile cat si cauzele acestora pot fi numeroase si variate, cum ar fi boli
degenerative, autoimune.
Sistemul nervos ajuta la comunicarea dintre diferite parti ale corpului folosind atat
semnale electrice cat si chimice pentru a trimite mesajele dorite.

Datorita complexitatii acestui sistem, afectiunile care pot aparea pot fi numeroase
si variate, cu diferite grade de severitate si simptome prezentate.

Ce este sistemul nervos si ce rol are?

Sistemul nervos este o retea complexa de nervi si celule care trimit mesaje de la
creier si maduva spinarii la diferite parti ale corpului.
Acesta include atat sistemul nervos central cat si sistemul nervos periferic, primul
fiind alcatuit din creier si maduva spinarii iar al doilea fiind impartit mai departe in
sistem nervos vegetativ si sistem nervos somatic.

Sistemul nervos central

Acest sistem este format din creier si maduva spinarii si controleaza majoritatea
functiilor realizate in organism, cum ar fi miscarea, emotiile, ritmul cardiac,
gandirea, respiratia si eliberarea anumitor hormoni.

Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic se refera la orice parte a sistemului nervos care se afla in
exteriorul creierului si a maduvei spinarii, rolul principal al acestuia fiind de a
conecta sistemul nervos central la organele din corp.
Acest sistem este impartit mai departe in sistem nervos somatic care este
responsabil de trimiterea informatiilor senzoriale si motorii si sistemul nervos
vegetativ, acesta din urma fiind responsabil de reglarea functiilor involuntare cum
ar fi circulatia sanguina, ritmul cardiac, digestia si respiratia.

Cele mai frecvente boli ale sistemului nervos central

Deoarece sistemul nervos central este alcatuit din creier si maduva spinarii, atat
afectiunile cat si cauzele acestora pot fi numeroase si variate, cum ar fi boli
degenerative, autoimune.
Cele mai frecvente boli din fiecare categorie includ:

Boli degenerative ale sistemului nervos

Termenul de boli degenerative se refera la acele boli care se agraveaza odata cu

trecerea timpului, ducand astfel la o pierdere treptata a anumitor abilitati sau la o
deteriorare a starii de sanatate in timp.
Cele mai cunoscute boli de acest tip ale sistemului nervos central includ:

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune degenerativa care afecteaza miscarea, aceasta

rezultand din distrugerea sau lezarea celulelor care produc dopamina, o chimicala
vitala pentru controlul muschilor si realizarea miscarilor in general.
Cauze

Chiar daca aceasta boala nu are o cauza cunoscuta in acest moment, specialistii din
domeniu sunt de parere ca pot exista atat factori genetici cat si de mediu care pot
duce la aparitia acestei afectiuni.
Simptome

Deoarece boala Parkinson este o afectiune degerativa, simptomele ar putea fi

neobservabile la inceput, ele agravandu-se insa odata cu trecerea timpului.

Principalele simptome ale afectiunii includ: tremor, muschi rigizi, tulburari de

balans, postura incorecta si miscari lente.
Tratament

Cu toate ca nu exista un tratament curativ pentru aceasta afectiune, exista insa

anumite optiuni terapeutice menite sa diminueze simptomele prezentate si sa ofere
mai mult control asupra bolii.
De cele mai multe ori tratamentul bolii Parkinson se bazeaza pe o combinatie de
tratamente medicamentoase, schimbari ale stilului de viata si terapii, cum ar fi de
exemplu cea ocupationala.

Preventie

Chiar daca afectiunea nu poate fi prevenita, anumite schimbari in stilul de viata pot
reduce riscul de aparitie acestei boli, cum ar fi evitarea solutiilor toxice, evitarea
traumatismelor la cap si efectuare exercitiilor fizice, asta deoarece s-a dovedit ca
activitatea fizica poate ajuta la mentinerea unui nivel normal al dopaminei,
conform unu studiu publicat in 2018 [1].

Boala Alzheimer
O afectiune neurologica care este caracterizata prin declin cognitiv si pierdere de
memorie, majoritatea cazurilor fiind prezente la persoanele cu varsta de 65 de ani
sau mai mult.
Cauze

Cauza acestei afectiuni nu este cunoscuta inca, specialistii fiind de parere totusi ca
o combinatie de factori genetici, factori de mediu, schimbari cerebrale asociate cu
varsta si stil de viata ar putea duce la aparitia acestei afectiuni prin acumularea
anormala de proteine amiloide si tau la nivelul neurolonilor.
Simptome

Simptomul principal al bolii Azheimer este pierderea de memorie, aceasta fiind de

obicei si primul semn care poate fi observat atunci cand afectiunea a progresat la
un anumit nivel.
Alte simptome ale aceste boli includ tulburari cognitive, schimbari
comportamentale, tulburari de vorbire si probleme asociate cu orientarea in spatiu.

Tratament

Din pacate nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune si nu este posibila
nici recuperarea neuronilor distrusi.
Exista insa anumite medicamente care pot ajuta pentru o perioada de timp la
gestionarea mai buna a simptomelor si a schimbarilor cognitive.

Preventie
Boala Alzheimer nu este o afectiune care poate fi prevenita. Cu toate acestea,
anumite schimbari ale stilului de viata pot duce la o scadere a riscului de aparitie a
acestei boli.

Explicatia vine de la mai multe studii efectuate, cum ar fi unul publicat in 2020 [2]
care a mentionat ca bolile cardiovasculare pot creste riscul de aparitie a bolii
Alzheimer, cercetatorii studiului concluzionand ca atat boala Alzheimer cat si
bolile cardiovasculare sunt frecvent asociate.
Ca urmare, anumite schimbari ale stilului de viata care ar putea preveni aparitia
bolilor cardiovasculare, cum ar fi axarea pe diete sanatoase si efectuare exercitiilor
fizice, ar putea duce si la o reducere a probabilitatii de dezvoltare a bolii
Alzheimer.

Scleroza laterala amiotrofica sau ALS

Scleroza laterala amiotrofica este o afectiune neurodegenerativa progresiva care

afecteaza atat celulele de la nivelul creierului cat si cele de la nivelul maduvei
spinarii.
Aceasta disfunctionalitate a celulelor duce la slabiciune musculara si la schimbarea
felului in care functioneaza corpul in sine, stadiile avansate ale bolii putand afecta
in cele din urma si nervii care controleaza respiratia, aceasta disfunctionalitate
putand fi fatala.

Cauze

Chiar daca majoritatea cazurilor de ALS nu au o cauza exacta, s-a dovedit ca exista
insa si cazuri in care scleroza laterala amiotrofica poate fi mostenita, acestea
reprezentand intre 5% si 10% din totalul cazurilor.
Simptome

Semnele si simptomele pot varia de la persoana la persoana, in functie de neuronii

afectati. Cu toate acestea, cele mai frecvente simptome includ tulburari de vorbire,
dificultate in efectuarea activitatilor zilnice, schimbari cognitive si
comportamentale, crampe musculare etc.

Tratament

Tratamentul pentru aceasta afectiune poate fi folosit doar pentru a incetini

progresul bolii, pentru a prevenii aparitia altor complicatii si pentru a creste
calitatea vietii prin ameliorarea durerilor. Nu exista tratament curativ sau care sa
poata reversa leziunile provocate de ALS.
De cele mai multe ori tratamentul este bazat pe terapii si tratamente
medicamentoase, medicul specialist putand alege optiunile cele mai bune in functie
de fiecare caz in parte.
Preventie

Nu exista momentan nicio metoda de prevenire a acestei afectiuni, asta deoarece

cauza exacta nu a fost descoperita inca.
Boli autoimune ale sistemului nervos central

Acest tip de afectiuni sunt caracterizate prin raspunsul anormal al sistemului

imunitar asupra componentelor proteice ale sistemului nervos central, rezultand in
atacul eronat al propriului organism.
Cele mai frecvente boli autoimune ale sistemului nervos central includ:
Scleroza multipla
Scleroza multipla este o afectiune cronica care apare atunci cand sistemul imunitar
ataca mielina, adica teaca proctectoare a fibrelor nervoase.
Odata cu trecerea timpului, afectiunea poate cauza leziuni permanente sau
deteriorarea nervilor.

Cauze

La fel ca si celelalte afectiuni mentionate pana acum, cauza sclerozei multiple nu

este stiuta inca, specialistii suspectand insa o combinatie de factori de mediu si
factori genetici.
Simptome

Simptomele pot varia de la persoana la persoana in functie de stadiul afectiunii si

de nervii care sunt afectati.
De cele mai multe ori simptomele sunt asociate cu miscarea, persoana afectata
putand prezenta stare de amorteala sau slabiciune la nivelul membrelor, tremor sau
lipsa de coordonare.

Alte posibile simptome pot include pierderea partiala sau totala a vederii, vedere
incetosata si diplopie sau vedere dubla.

Tratament

Deoarece nu exista un tratament curativ pentru aceasta afectiune, optiunile

terapeutice se axeaza de obicei pe imbunatatirea timpului de recuperare in urma
atacurilor, incetinirea progresului bolii si g stionarea simptomelor prezentate.
Preventie

Nu exista nicio metoda de a preveni aparitia sclerozei multiple, asta deoarece boala
nu a fost inca inteleasa in totalitate.
Vasculita sistemului nervos central

Aceasta afectiune este caracterizata prin inflamarea vaselor de sange de la nivelul

creierului si a maduvei spinarii.
Deoarece vasele sanguine inflamate pot bloca circulatia sangelui oxigenat catre
creier, vasculita sistemului nervos central poate duce la pierderea functionalitatii
cerebrale sau la aparitia accidentului vascular cerebral.

Cauze

Cauza exacta a acestei afectiuni nu este cunoscuta in majoritatea cazurilor. Cu

toate acestea, este stiut ca sistemul imunitar are un rol in dezvoltarea bolii, asta
datorita atacului eronat al propriului organism si provocarea unor reactii imune sau
alergice la nivelul vaselor de sange.
Simptome

Cele mai frecvente simptome ale vasculitei sistemului nervos central includ:
oboseala, febra, durerile articulare, durerile abdominale, pierderea in greutate,
probleme renale si multe altele.
Tratament

Tratamentul acestei afectiuni este impartit de obicei in mai multe stadii, medicul
specialist putand adauga pe langa tratamentul medicamentos si alte forme de
tratament in functie de nevoile fiecarui caz in parte, cum ar fi logopedia sau terapia
ocupationala sau tratament pentru ameliorarea durerilor si cresterea calitatii vietii.
Preventie

In momentul de fata nu exista o metoda de prevenire a acestei afectiuni, asta

deoarece nu este stiuta cauza exacta si motivul pentru care sistemul imunitar
decide sa atace vasele de sange.
Neuromielita optica

Neuromielita optica este o boala rara a sistemului nervos central care afecteaza in
principal nervii optici si maduva spinarii, putand duce la pierderea permananta a
vederii si la tulburari de mers.
Cauze

Chiar daca uneori afectiunea poate aparea dupa o infectie sau este asociata cu alta
afectiune autoimuna, cauza exacta a neuromielitei optice nu este cunoscuta.
Simptome

Neuromielita optica poate provoca slabiciune sau paralizie la nivelul bratelor si

picioarelor, pierderea vederii, spasme dureroase, varsaturi si tulburare functionala a
vezicii datorita leziunilor aparute la nivelul maduvei spinarii.
Tratament

La fel ca si celelalte afectiuni de mai sus, neuromielita optica nu beneficiaza de un

tratament curativ, cel existent axandu-se pe ameliorarea simptomelor si pe
incetinirea progresului bolii, medicul apeland la tratament medicamentos si terapii
in functie de fiecare caz in parte.
Preventie

Cu toate ca nu exista o metoda clara de prevenire a acestei afectiuni, un studiu

publicat in 2014 [3] a evidentiat o posibila combinatie de medicamente care poate
ajuta la evitarea agravarii simptomelor.
Tumori la nivelul sistemului nervos central

O tumora a sistemului nervos central se referala la tesutul aparut la nivelul

creierului sau a maduvei spinarii, format din cresterea si diviziunea necontrolata a
unor celule anormale.
Aceste tumori pot fi maligne sau benigne si in functie de locatia lor pot prezenta
simptome diferite.

Tumori maligne

Tumorile maligne sunt acele formatiuni canceroase care se pot raspandi si in alte
zone ale corpului (metastaza) prin intermediul circulatiei sanguine.
Cauze

Cauzele care duc la aparitia acestor tumori nu sunt inteles pe deplin, specilistii
mentionand insa anumiti factori de risc cum ar fi expunerea la radiatii, factori
genetici, istoric medical familial si inaintarea in varsta.
Simptome

Fie ca este vorba de tumora maligna sau benigna, simptomele prezentate pot varia
in functie de locatia in care se afla tumora si pot include: Cefalee, stare de greata si
varsaturi fara o explicatie anume, tulburari de vedere, crize sau convulsii, tulburari
de miscare, dureri de spate si multe altele.
Tratament

Tratamentul pentru tumorile maligne poate include chimioterapie, radioterapie,

interventie chirurgicala si alte optiuni terapeutice alese in functie de fiecare caz in
parte.
De cele mai multe ori tratamentul poate combina mai multe optiuni pentru a oferi
cele mai bune rezultate, cum ar fi inlaturarea chirurgicala a tumorii, urmand apoi
ca portiunile acesteia care nu au putut fi accesate sa fie distruse prin radioterapie.

Preventie

Chiar daca nu se poate preveni aparitia unei tumori la nivelul creierului, se poate
reduce insa riscul de dezvoltare a unei tumori canceroase in alta zona a corpului,
care ar putea la un moment dat sa se metastazeze la nivelul sistemului nervos
central.
Pentru a reduce acest risc este recomandata evitarea expunerii la radiatii, evitarea
sau renuntarea la fumat si evitarea expunerii la alte elemente toxice din mediul
inconjurator.

Tumori benigne

Tumorile benigne sunt formatiuni necanceroase, ceea ce inseamna ca nu se vor

raspandi in alte zone ale corpului. In functie de marimea lor si de locatie acestea
pot prezenta semne si simptome diferite.
Cauze

La fel ca si tumorile maligne, cele benigne apar in urma cresterii necontrolate a

unor celule anormale, aceasta acumulare de tesut putand creste in cele din urma
atat de mult incat sa poata pune presiune pe nervi, vase sanguine sau alte tesuturi
din jur.
Simptome

Chiar daca exista cazuri cand tumora nu prezinta simptome, aceasta fiind depistata
in timpul unor analize efectuate cu alt obiectiv, simptomele cele mai des intalnite
totusi pot include: tulburari de concentrare, dureri de cap, stare de confuzie,
schimbari de comportament, convulsii, tulburari de vedere si multe altele.
Tratament

Tumorile benigne beneficiaza de acelasi tratament ca si cele maligne si anume

tratament chirurgical, chimioterapie si radiologie, medicul specialist putand alege
si alte optiuni cum ar fi monitorizarea activa a tumorii sau terapia tintita.
Preventie

Prevenirea tumorilor benigne include de cele mai multe ori evitarea radiatiilor si a
altor factori de mediu periculosi.
Boli provocate de infectii la nivelul sistemului nervos central

Aparitia unei infectii la nivelul sistemului nervos central poate reprezenta un risc
semnificativ care ar putea pune viata in pericol, in special in randul persoanelor cu
un sistem imunitar slabit.
Bacteriile, virusurile si fungii reprezinta cauzele cele mai frecvente de infectii la
nivelul sistemului nervos central. Dintre acestea, cele mai frecvente fiind:

Meningita
Meningita este o inflamatie a meningelui, adica membrana care inveleste creierul
si maduva spinarii, aceasta putand fi de mai multe tipuri, in functie de cauza.

Cauze

Chiar daca fiecare tip de meningita are o cauza diferita, in cele din urma toate
actioneaza in acelasi fel, bacteria sau virusul raspandindu-se prin sistemul
circulator pana ajunge la creier sau maduva spinarii, moment in care incepe sa se
dezvolte intr-o infectie mai avansata.
Simptome

In stadiile incipiente simptomele pot fi asemanatoare cu cele ale gripei, acestea

agravandu-se insa in urmatoarele ore sau zile.
Cele mai frecvente simptome aparute la persoanele mai mari de 2 ani includ:
Febra, durere de cap severa care difera de una obisnuita cum ar fi migrena,
convulsii, dificultate de concentrare, stare de confuzie, gat rigid, etc.
Tratament

Tratamentul pentru meningita depinde de cauza acesteia, meningita bacteriana

necesitand spitalizare imediata, diagnosticul si tratamentul timpuriu putand preveni
lezarea cerebrala si decesul.
Daca in cazul meningitei virale aceasta se poate trata cu medicamente antivirale, in
cazul meningitei bacteriene, aceasta se va trata cu antiobtice administrate
intravenos. Nu exista un antibiotic specific pentru meningita, cel utilizat fiind ales
in functie de bacteria implicata.

Preventie

Deoarece bacteriile si virusurile care pot cauza meningita se pot raspandi prin tuse,
stranut sarut sau impartirea acelorasi tacamuri, tigari sau periute de dinti,
practicarea unei igiene bune poate reduce riscul de contractare a acestor patogeni.
Mai mult decat atat, anumite forme de meningita pot fi preveni prin efectuarea
unor vaccinari specifice.

Encefalita

Encefalita se refera la inflamatia creierului, aceasta putand fi primara sau

secundara, in functie de felul in care a aparut infectia.
Daca virusul infecteaza direct creierul sau maduva spinarii atunci este vorba despre
o encefalita primara, iar daca infectia a aparut in alta parte a corpului ajungand in
cele din urma la nivelul creierului, atunci este vorba despre o encefalita secundara.

Cauze

Chiar daca nu este cunoscuta de fiecare data cauza exacta, atunci cand este
evidentiata aceasta implica de obicei o infectie sau o problema cu sistemul
imunitar.
Simptome

Semnele si simptomele encefalitei pot fi usoare la severe si pot include: febra,

cefalee, varsaturi, halucinatii, convulsii, pierderea constientei si coma, printre
multe altele.
Tratament

Encefalita trebuie tratata in spital, tratamentul axandu-se pe cauza principala a

afectiunii si pe ameliorarea simptomelor si sustinerea functiilor organismului.
Daca a fost evidentiata cauza exacta a encefalitei se poate administra tratament
imediat, acesta putand include medicamente antivirale, antifungice, antibiotice si
multe altele, in functie de fiecare caz in parte.
Preventie

Cea mai buna metoda de prevenire a encefalitei este de a fi la zi cu vaccinurile care

previn infectarea cu virusurile care o produc. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca
encefalita nu este totdeauna prevenibila.
Cele mai frecvente boli ale sistemului nervos periferic
Deoarece sistemul nervos periferic cuprinde toate partile sistemului nervos care
sunt in exteriorul creierului si a maduvei spinarii, afectiunile care pot aparea la
acest nivel sunt numeroase si variate.

Cu toate acestea, cele mai frecvent intalnite boli ale acestui sistem includ:

Afectiuni inflamatorii

In termeni generali, inflamatia reprezinta raspunsul sistemului imunitar la un

iritant, acesta putand fi un corp strain, un agent patogen, efectele radiatiilor, etc.

Doua dintre cele mai cunoscute afectiuni de acest tip sunt:

Sindromul Guillain-Barre

O afectiune rara caracterizata prin atacul eronat al nervilor de catre propriu sistem
imunitar si care se manifesta initial prin senzatie de furnicaturi, amorteala si
slabiciune, dar care duce in cele din urma la instalarea paraliziei datorita leziunilor
nervoase.
Cauze

Chiar daca nu este cunoscuta cauza exacta a acestei afectiuni, conform

Organizatiei Mondiale a Sanatatii [4], sindromul Guillain-Barre este precedat de
multe ori de o infectie, aceasta putand fi atat bacteriana cat si virala, sindromul
putand fi activat si de vaccinare sau interventii chirurgicale.
Simptome

Simptomele afectiunii pot dura cateva saptamani, majoritatea persoanelor

recuperandu-se fara complicatii neurologice severe pe termen lung.
Primele simptome ale sindromului includ slabiciunea si senzatia de furnicaturi,
acestea putand duce mai departe in unele cazuri la paralizia bratelor sau a
picioarelor sau la paralizia muschilor fetei.

Abilitatea de vorbire si de inghitire pot fi si ele afectate in cazurile severe ale

afectiunii, acestea putand pune viata in pericol.
Tratament

Nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune, insa alte forme de tratament
pot ajuta la ameliorarea simptomelor si la scurtarea duratei sindormului.
Cu toate acestea, sindromul Guillain-Barre poate pune viata in pericol, motiv
pentru care persoanele afectate trebuie sa fie internate pentru a fi monitorizate
indeaproape.

Preventie

Deoarece cauza sau cauzele exacte nu sunt cunoscute inca, cercetatorii nu au putut
determina inca o metoda de prevenire a acestui sindrom.
Boala Lyme
Boala Lyme este o afectiune cauzata de bacteria Borrelia burgdorferi transmisa
oamenilor prin muscatura de capusa, aceasta putand afecta si sistemul nervos
printre multe altele.

Conform unui studiu publicat in 2015 [5] aproximativ 15% dintre pacientii cu
boala Lyme sufera si de o implicare a acesteia in sistemul nervos central si
periferic, inflamatia avand un rol important in schimbarile neurologice asociate cu
aceasta afectiune.

Cauze
Infectarea cu bacteria Borrelia burgdorferi se face prin muscatura unor anumite
capuse, aceasta intrand apoi in sistemul circulator al persoanei muscate.

In majoritatea cazurilor, capusa trebuie sa fie atasata mai mult timp de persoana
pentru a transmite boala Lyme.

Simptome
In cazul in care sistemul nervos periferic este afectat, simptomele prezentate pot
include stare de amorteala, durere, senzatie de furnicaturi sau slabiiciune fie la
nivelul bratelor fie la nivelul picioarelor.

Mai mult decat atat, datorita raspunsului inflamator cauzat, boala Lyme in sine mai
poate include si alte simptome asemanatoare gripei cum ar fi cefalee, febra, durere
si oboseala.
Tratament
Boala Lyme raspunde cel mai bine la tratament in stadiile incipiente, aceasta
necesitand de obicei 10 - 14 zile de tratament cu antibiotice orale pentru a elimina
infectia.

In cazul altor forme de boala Lyme cum ar fi cea care implica sistemul nervos,
antibioticele vor fi administrate pe cale intravenoasa.

Preventie
Metoda de prevenire a infectarii implica reducerea riscului de intrare in contact cu
capuse, ceea ce inseamna evitarea zonelor cu iarba, folosirea pantalonilor lungi,
utilizarea spray-urilor care tin insectele la distanta si monitorizarea vigilenta.

Sindroame compresive
Doarece nervii care parasesc maduva spinarii sunt susceptibil la compresii in
diferite zone ale corpului datorita miscarilor repetitive sau a accidentarilor,
sindroamele compresive reprezina afectiuni foarte des intalnite cum ar fi:

Sindromul de tunel carpian

Acest sindrom este cauzat de presiunea pusa pe nervul median la trecerea prin
tunelul carpian, un "tunel" format din oase si ligamente care permite trecerea
nervului de la nivelul antebratului la nivelul palmei.

Cauze
Deoarece zona de trecere a nervului median este una destul de rigida, ea fiind
formata din oase si ligamente, aceasta se poate ingusta cu usurita datorita
inflamarii zonei fie in urma miscarilor repetitive fie in urma unei accidentari.

De multe ori nu exista o singura cauza a sindromului de tunel carpian, mai multi
factori de risc putand contribui la aparitia acestei probleme.

Simptome
Simptomele sindromului de tunel carpian incep de obicei usor, crecand apoi in
intensitate odata cu trecerea timpului.

Principalul simptom include starea de amorteala sau senzatia de furnicaturi, de

obicei simtita la nivelul primelor patru degete, senzatia putand radia apoi si catre
incheitura.
Un alt simptom care poate aparea mai tarziu este slabiciunea, persoana afectata
fiind incapabila sa stranga anumite obiecte in mana.
Tratament
Tratamentul sindromului depinde de perioada si de severitatea acestuia, medicul
putand recomanda anumite schimbari in stilul de viata cum ar fi pauze mai
frecvente de la activitatile repetitive sau tratament medicamentos, ori tratament
chirurgical atunci cand simptomele sunt severe si cand celelalte tratamente nu au
avut efectul dorit.

Preventie
Efectuarea unor anumite schimbari in stilul de viata ar putea ajuta la reducerea
riscului de dezvoltare a acestui sindrom, la fel si tratarea cu atentie a afectiunilor
existente deja cum ar fi diabetul, hipertensiunea arteriala si artrita.

Evitarea activitatilor care suprasolicita incheietura si mentinerea mainii intr-o

postura corecta pot ajuta si ele la prevenirea aparitiei sindromului de tunel carpian.

Sindromul de apertura toracica

Acest sindrom se refera la un grup de afectiuni care apar atunci cand vasele de
sange si nervii dintre clavicula si prima coasta sunt comprimati, putand duce la
aparitia durerilor de umeri si de gat dar si la aparitia starii de amorteala la nivelul
degetelor.

Cauze
Cele mai frecvente cauze ale acestui sindrom includ accidentarile repetitive aparute
in timpul anumitor activitati sportive, traumatism aparut din cauza unui accident
violent, sarcina sau anumite defecte anatomice.

Simptome
Simptomele depind in functie de structura care este comprimata, in cazul nervilor
insa, acestea putandu-se manifesta ca o slabire a fortei de strangere, durere la
nivelul gatului, umerilor si a mainilor si stare de amorteala sau furnicaturi la
nivelul bratului sau a degetelor.

Tratament
In majoritatea cazurilor tratamentul conservator este cel mai eficient, mai ales daca
sindromul este depistat devreme, medicul putand recomanda fizioterapie sau
tratament medicamentos.

Daca tratamentul conservator nu a avut efectul dorit atunci medicul poate opta
pentru tratamentul chirurgical, acest tratament avand la randul lui mai multe
metode de aboardare, cum ar fi cea transaxiala, abordarea supraclaviculara sau cea
intraclaviculara.
Preventie
Daca sindromul de apertura toracica este lasat netratat mai multi ani, acesta poate
cauza leziuni neurologice permanente, motiv pentru care simptomele trebuie
evaluate si tratate din timp.

Mentinerea muschilor intr-o stare optima prin efectuarea intinderilor zilnice si a

unor exercitii fizice specifice si evitarea greutatilor excesive pozitionate direct pe
umeri pot ajuta semnificativ la reducerea riscului de aparitie a sindromului.

Afectiuni ale jonctiunii neuromusculare

Jonctiunea neuromusculara este locul in care nervii se unesc de muschi, o placa
terminala permitand muschilor sa raspunda la acetilcolina, adica chimicala
eliberata de catre nervi pentru a transmite impulsuri.

La nivelul acestei jonctiuni neuromusculare pot aparea mai multe afectiuni, doua
dintre acestea fiind:

Miastenia gravis
Aceasta afectiune este caracterizata de slabiciunea si oboseala rapida a unui muschi
care poate fi controlat voluntar, datorita degradarii comunicatiei dintre nervi si
muschi.

Cauze
Miastenia gravis este o tulburare neuromusculara care are de obicei o cauza
autoimuna, sistemul imunitar atacand din greseala tesuturile sanatoase ale
propriului corp, cum ar fi jonctiunea neuromusculara in acest caz.

Leziunile provocata la nivelul membranei neuromusculare reduc in timp efectul

acetilcolinei, o substanta importanta pentru comunicarea dintre nervi si muschi.

Cu toate acestea, cauza care duce la atacul eronat la sistemului imunitar nu este
cunoscuta.

Simptome
Simptomul principal al acestei afectiuni este lipsa fortei musculare, aceasta
agravandu-se odata cu efectuarea repetata a activitatilor fizice si imbunatatindu-se
dupa perioade de odihna.
Alte simptome ale miasteniei gravis pot include: Dispnee, tulburari de vedere,
paralizie faciala, tulburari de mers si incapacitatea de a ridica anumite obiecte,
stare de oboseala si multe altele.

Tratament
Deoarece nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune, obiectivul
tratamentelor disponibile este de a ameliora simptomele si de a controla activitatea
sistemului imunitar.

Optiunile terapeutice pot include tratamente medicamentoase, inlaturarea timusului

(o glanda cu structura mixta) sau anumite schimbari ale stilului de viata.

Preventie
Miastenia gravis nu poate fi prevenita. Cu toate acestea persoanele afectate pot
preveni insa dezvoltarea anumitor complicatii prin practicarea unei igiene
corespunzatoare si evitarea temperaturilor extreme sau suprasolicitarea muschilor.

Sindromul miastenic Eaton-Lambert

Acest sindrom reprezenta o tulburare autoimuna care afecteaza comunicarea dintre
nervi si muschi, cauzand in cele din urma slabiciune musculara.

Cauze
Afectiunea este deseori asociata cu anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel
pulmonar, sindromul putand rezulta in urma eforturilor realizate de catre organism
pentru a combate cancerul existent.

In alte cazuri, sindromul miastenic poate aparea in urma unei alte afectiuni
autoimune, iar alteori cauza nu este cunoscuta.

Simptome
Sindormul miastenic Eaton-Lambert se poate manifesta prin urmatoarele
simptome: Stare de oboseala, senzatie de furnicaturi la nivelul mainilor si talpilor,
gura uscata, dispnee, disfunctie erectila si multe altele.

Tratament
Chiar daca nu exista tratament curativ pentru aceasta afectiune, mai multe optiuni
terapeutice pot fi folosite pentru a ameliora simptomele, cum ar fi tratamentul
pentru cancer daca acesta este prezent, anumite tratamente medicamentoase pentru
a ajuta semnalele de la nervi sa ajunga la muschi, terapii si multe altele in functie
de fiecare caz in parte.
Preventie
Deoarece sindromul Eaton-Lambert nu este cunoscut in totalitate, nu poate fi
evidentiata inca o metoda specifica de prevenire a acestei afectiuni.

Cea mai buna metoda de prevenire in acest moment este cea de reducere a riscului
de cancer pulmonar, cancer care este deseori asociat cu acest sindrom, prin
renuntarea la fumat si evitarea fumului de tigara.

Deoarece multe dintre aceste afectiuni raspund bine la tratamentul administrat cat
mai devreme, este recomandata apelara cat mai rapida la serviciile medicale
specializate daca apar simptome nemaiintalnite pana acum sau orice alte abateri de
la normal.