Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale
feminine - ovulele. Acestea sunt conduse în tubele uterine, unde se produce
fertilizarea. Tubele sunt doua conducte prin care oul fertilizat este condus în uter,
organul principal al gestatiei. În uter se dezvolta oul fecundat pâna la nastere. Dupa
uter umeaza vagina, organul prin care fatul este expulzat la nastere, dar care
totodata este si organul copulatiei. La intrarea vaginei se gasesc o serie de
formtiuni, care împreuna formeaza vulva.
Zona medulara este formata din tesut conjuctiv lax, in care se gasesc elemente
vasculare sangvine si limfatice, cat si fibre nervoase vegetative.
Foliculul matur, tertiar sau veziculos (de Graaf), constituie stadiul de dezvoltare
completa a foliculului si este cel mai voluminos. Este format din: teaca externa,
teaca interna si membrana granuloasa. Foliculul contine cavitatea foliculara (cu
lichid folicular), delimitata de membrana granuloasa.
Corpul alb reprezinta cicatricea care inlocuieste corpul galben involuat (periodic
sau de sarcina).
Forma. Ovarul a fost comparat cu o migdala verde; el are forma unui ovoid putin
turtit. Este dispus cu axul mare vertical si i se descriu: doua fete (mediala si
laterala), doua margini (libera si mezovariana), doua extremitati (tubarasi uterina).
Culoare. Ovarul este albicios la nou nascuta, roz palid la fetita, la femeia adulta
are o culoare rosiatica ce se accentueaza în timpul menstruatiei. Dupa menopauza
devine albicios cenusiu.
Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica, dar ferma astfel ca el este
palpabil la examenul ginecologic. Dupa menopauza capata o consistenta dura,
fibroasa.
Numarul ovarelor. În mod normal sunt doua. Pot exista ovare supranumerate,
dupa cum poate lipsi un ovar.
4.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului larg, prin care ovarul
este suspendat de acesta. Este o formatiune scurta, prin care vasele si nervii
abordeaza ovarul.
RAPORTURI
1. Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si raspunde fosei
ovariene.
2. Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge. Aceasta fata vine în
raport cu ansele ileonului, apoi cu colonul sigmoidian în stânga, cu cecul si
apendicele vermiform în dreapta.
2.Trompele uterine
Situatie. Mijloace de fixare. Tubele uterine sunt în continuare cu uterul. Ele sunt
situate în marginea superioara a ligamentelor largi în mezosalpinge. Situatia lor
depinde deci de cea a uterului si a ligamentelor largi. Tuba e mai fixa în portiunea
mediala decât în portiunea laterala.
Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de fibre musculare netede.
Pe sectiune transversala se deosebesc trei paturi musculare: exterioara,
longitudinala; mijlocie, circulara; interioara, longitudinala. În realitate cele trei
paturi se continua între ele realizând un sistem unitar.
3.Uterul
Este situat in cavitatea pelviana, intre vezica urinara si rect; este un organ
musculos, cavitar si impar.
Forma si raporturi. Uterul este interpus intre trompele uterine si vagin; fixat prin
ligamentele late, uterosacrale, si chinga muschilor ridicatori anali. Are forma de
para, cu extremitatea mare orientata superior si usor turtit antero-posterior. Prezinta
trei portiuni: corpul uterului, la extremitatea superioara, de forma triunghiulara, a
carui baza se numeste fundul uterului; istmul uterului este portiunea intermediara
inre corp si colul uterin. Corpul are doua fete: anterioara (vezicala) si posterioara
(rectala). Pe marginile lui se afla arterele uterine. Colul se continua cu segmentul
urmator al aparatului genital feminin, vagina, in care proemina. Din cauza insertiei
vaginei pe col, colul are doua portini: una supravaginala, in raport cu vezica
urinara anterior, cu rectul posterior, cu arterele uterine lateral, si una intravaginala,
in raport cu peretii vaginei. Corpul uterin este invelit de peritoneu, care, in partile
laterale, formeaza ligamentele late ale uterului. Ligamentele late unesc marginile
laterale ale corpului uterului cu peretii laterali ai cavitatii pelviene.
Structura. Uterul este alcatuit din trei tunici: tunica seroasa (perimetru), formata
din peritoneul uterin, care adera puternic in regiunea fundului si corpului; tunica
musculoasa (miometrul) este formata din fibre musculare netede, stratul cel mai
dezvoltat al uterului. Acestea sunt dispuse in trei straturi: intern – format din fibre
radiare spiralate; mijlociu – din fascicule musculoase cu dispozitie plexiforma,
gros, care contine in ochiurile retelei vase sanguine provenite din artera uterina;
extern – format din fascicule longitudinale, oblice si circulare.
Vascularizatia este asigurata de arterele uterine, ramuri din artera iliaca interna.
Din acestea se desprind colateralele care iriga vagina, trompele uterine si ovarele.
Venele uterine se deschid in vena iliaca interna. Limfaticele conduc limfa spre
ganglionii lombari, iliaci si inghinali.
4.Vaginul
Este un conduct musculo-conjunctiv lung de 7-9 cm, median si impar, care prin
extremitatea superioara se insera pe colul uterin, iar prin cea inferioara (orificiul
vaginal) se deschide in vestibulul vaginal, spatiu delimitat de cele doua labii mici.
Membrana himenala inchide incomplet orificiul vaginal.
Spre batranete, aceste cute se sterg. Mucoasa nu are glande, epiteliul vaginei
fiind acoperit de mucusul secretat de glandele colului uterin si de secretia glandelor
Bartholin.
Inervatia este data de plexul vegetativ perivaginal, format din ramuri ale plexului
hipogastric.
5.Vulva
Are forma unei fante, alungita in sens sagital si marginita lateral de catre doua
repliuri cutanate, labiile mari si mici.
Labiile mari sunt doua repliuri cutanate (7-9 cm lungime) cu doua fete, ambele
acoperite de tegument, cea laterala prevazuta cu par si glande sebacee mari. Se
unesc anterior , spre simfiza pubiana, prin comisura anterioara a labiilor, situata pe
un relief median, acoperit de par, numit muntele lui Venus, iar posterior se unesc
prin comisura posterioara, la cativa cm anterior de anus.
Labiile mici sunt doua cute simetrice, situate medial de labiile mari si despartite
de ele prin santul interlabial. Spatiul marginit de labiile mici, pe linia mediana, se
numeste vestibul vaginal, la care deosebim doua zone: anterioara (deschiderea
orificiului extern al uretrei) si posterioara ( orificiul vaginal, care lateral prezinta
deschiderile canalelor glandelor vulvo-vaginale Bartholin ce umecteaza intrarea in
vagin). Anterior, labiile mici de dedubleaza fiecare in doua repliuri: unu trece
anterior de clitoris (organ erectil, impar, omologat cu penisul) si se uneste cu cel de
partea opusa, formand preputul clitorisului, iar celalalt trece posterior de clitoris si
formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian.
Organele erectile ale vulvei sunt: clitorisul si bulbii vestibulari (doua organe
analoge corpului cavernos al uretrei la barbati, situati la baza labiilor mari). Ca si
penisul , clitorisul prezinta gland, corp si radacina atasata de ramurile ischio-
pubiene. Clitorisul are o lungime de 5-6 cm.
Inervatia organelor genitale externe este somatica si vegetativa; cea somatica este
data de nervul rusinos intern si nervul ilio-inghinal, iar cea vegetativa de plexul
hipogastric.
6. Mamela
Este formata din glanda mamara si diferite parti moi (tesut conjunctiv, adipos)
care o inconjoara. Este o glanda pereche, anexa a aparatului genital feminin, situata
pe peretele toracic anterior, in intervalul dintre coastele III – VII, de origine
cutanata (ectodermala).
Canalele acestor glande sunt colectate de ducte mai mari, numite canale
galactofore, care se deschid la nivelul mamelonului.