degenerativa ce survine in urma distrugerii lente si progresive a neuronilor. Intrucat zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor, pacientii prezinta gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturala. Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea si bradikinezia. Dintre acestea, doua sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea posturala este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dupa 8 ani de evolutie a bolii.
Alte semne sunt:
- tulburari ale somnului
-dificultati la deglutitie - modificari ale personalitatii - confuzie, pierderea memoriei Diagnosticul este clinic. Boala Parkinson este suspectata la pacientii peste 55 ani, cu tremor de repaus, rigiditate si lentoare a miscarilor. Diagnosticul este confirmat de prezenta semnelor caracteristice: lipsa expresiei faciale, clipit rar, reflexe posturale alterate, tulburari de mers caracteristice (pasi mici, lipsa balansului bratelor in timpul mersului). Desi nu exista un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar si prin modificarea stilului de viata. Obiectivul tratamentului consta in controlarea semnelor si simptomelor pe o perioada de timp cat mai lunga, cat si reducerea efectelor adverse. Medicamentele ofera un bun control simptomatic timp de 4 – 6 ani Paralizia
Paralizia cerebrala (CP) este o tulburare
cronica de postura si de miscare provocata de leziunea sistemului nervos central. CP consta in miscari reflexe involuntare si contractii (spasme) musculare care pot afecta o regiune, jumatate de corp sau corpul in totalitate. O serie de afectiuni ca retardarea mintala, crizele convulsive sau disfunctii vizuale si auditive sunt frecvent asociate cu paralizia cerebrala. Paralizia cerebrala este consecinta lezarii sau dezvoltarii anormale a sistemului nervos (creierului). In majoritatea cazurilor nu se cunoaste cauza. Leziunea sau disfunctia poate surveni in timpul sarcinii, in timpul nasterii sau in primii 2-3 ani de viata. Semne de CP severa care pot fi observate imediat dupa nastere includ: - dificultati la supt si inghitit - planset slab sau ascutit - pozitii anormale; fie corpul este foarte relaxat si moale, fie prea rigid; atunci cand sunt luati in brate, bebelusii isi pot extinde spatele, bratele si picioarele, aceste pozitii anormale sunt diferite si mult mai severe decat cele care apar la copii cu colici. - perceptii si senzatii anormale - iritatii ale pielii - afectiuni dentare - traumatisme. - infectii si boli cronice Diagnosticul paraliziei cerebrale este pus pe baza observarii intarzierii in dezvoltarea fizica a copilului mic, pe baza istoricului bolii (anamneza), examenului clinic, teste de screening si alte teste ca RMN (care se face pentru a exclude alte cauze organice). Aceste etape includ: - aflarea informatiilor despre istoricul bolii - copilului si despre evolutia sarcinei mamei. - un examen fizic pentru depistarea semnelor de CP. - teste de screening. - rezonanta magnetica nucleara la nivel cerebral - tomografie cerebrala - ecografie cerebrala Tratament:
- terapia fizica reprezinta o parte importanta a
tratamentului care incepe imediat dupa punerea diagnosticului si poate continua de-a lungul vietii pacientului - medicamentele pot controla o parte dintre simptomele de CP si pot preveni complicatiile. - in cazuri rare, chirurgia ortopedica (pentru muschi, tendoane si articulatii) sau rizotomia selectiva posterioara Epilepsia Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea si constienta bolnavului. SIMPTOME
Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al
epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane.Convulsiile pot dura de la cateva secunde pana la cateva minute.
Constienta poate fi pierduta sau mentinuta
In timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii. Stabilirea diagnosticului este vitala pentru identificarea celui mai eficient tratament pentru controlarea convulsiilor. Diagnosticul epilepsiei poate fi dificil. Trebuie consultat un medic specialist neurolog si e nevoie de colaborarea deschisa cu acesta. Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai multe cazuri de bolnavi de epilepsie si determina disparitia crizelor acestor persoane pe toata durata vietii. Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor - tratamentul care amelioreaza un tip de convulsii, le agraveaza pe altele. Varsta, starea de sanatate si stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului. PREVENIRE Deoarece cauzele epilepsiei nu sunt intotdeuna clare, nu este posibil ca aceasta afectiune sa fie prevenita. Traumatismele craniocerebrale, o cauza frecventa de epilepsie, pot fi prevenite. Se recomanda purtarea centurii de siguranta intotdeauna cand va aflati intr-un autovehicul si a castii de protectia in timpul biciclismului, motociclismului, schiatului, patinatului sau calaritului. Scleroza in placi Boala demielinizanta (care antreneaza disparitia mielinei, substanta lipidica ce inconjoara fibre le nervoase ale substantei albe) a sistemului nervos central, traducandu-se printr-o scleroza (intarire provocata de o depunere anormala de tesut conjunctiv), aparand sub forma de placi, a substantei albe.Scleroza in placi atinge, in principal, adultii tineri de ambele sexe cu predominanta feminina (60% dintre cazuri). Cauze Acestea nu sunt cunoscute cu certitudine, dar interventia unita a mai multor factori este probabila. Se crede ca este vorba de o boala autoimuna (sistemul imunitar al organismului ar ataca mielina ca si cum aceasta ar fi un corp strain). Natura factorului de mediu este controversata si actualmente nu exista nici o dovada de origine virala. In sfarsit, este probabila interventia factorilor genetici. Simptome Placile impiedica fibrele nervoase atinse sa conduca influxul nervos, ceea ce antreneaza tulburari de intensitate si de localizare foarte variabile, in functie de zona in care apar. Boala se manifesta sub forma unor pusee de scurta durata, urmate de o regresie a semnelor Primele manifestari ale sclerozei in placi pot sa pri veasca functiile senzitive (furnicaturi, impresii tactile anormale), motorii (paralizie trecatoare a unui membru), vederea (vedere in ceata, scaderea brusca a acuitatii vizuale a unui ochi), echilibrul si controlul urinei (incontinenta). Diagnostic Acesta se pune, in principal, pe baza semnelor. Aparitia brusca a unor tulburari care atesta o atingere multifocala si regresia lor rapida in cateva zile sau in cateva saptamani, la un adult tanar, sunt deosebit de caracteristice pentru boala. Imageria cu rezonanta magnetica (I.R.M.) este actualmente procedeul care permite cel mai bine sa fie vizualiza te placile demielinizate, cu margini mai mult sau mai putin regulate. Examenul lichidului cefalorahidian, recoltat prin punctie lombara, poate arata prezenta limfocitelor (globule albe), o usoara crestere a nivelului de proteine si o crestere a procentajului gamaglobulinelor (anticorpi). Tratamentul puseelor se bazeaza pe cortieoterapie in doze puternice, administrata de preferinta in perfuzii timp de cateva zile in mediu spitalicesc, dar si prin injectii intramusculare si pe cale orala. Se utilizeaza, in anumite cazuri, imunosupresoare. Tulburarile sunt tratate, de asemenea, specific: tratament medicamentos al incontinentei urinare, reeducare prin kineziterapie vizand intarirea musculaturii etc. Realizat de: • Breazu Andreea Carmen